M--am hotarat.....adoptie(partea a 10-a)
Raspunsuri - Pagina 12
liliana csaki spune:
Irina, referintele nu trebuiesc neaparat oferite de catre sefa ta. N-aveti prieteni, vecini cu care sa va intelegeti bine si care sa va poata scrie aceste recomandari?
Pozele noastre
Poze noi
carmens spune:
Am oscilat mult daca sa scriu sau nu. Nu as vrea sa va stric week-end-ul dar sincer nu am cu cine vorbi. Nu cred ca m-ar intelege cineva mai bine ca voi.
Despre ce este vorba : de dimineata stateam de vorba cu cineva drag mie care imi povestea de o ruda care are un baietel de 5 luni si la un moment dat mi-am dat cu parerea ca nu e bine ce face ( nu mai intru in amanunte pentru ca nu sunt relevante)ca ar trebui sa faca altfel. Replica care a urmat a fost ceva de genul " Ce stii tu cum este sa-ti iubesti copilul inca de cand este in tine, de cand incepe sa miste ?" M-a durut mult aceasta replica, cu atat mai mult cu cat venea din partea cuiva la care tin foarte mult.
Deci lectia invatata azi, cam dur e drept, sa nu-mi mai dau cu parerea niciodata apropo de cresterea copiilor, mai ales catre acele persoane care au nascut acei copii, pentru ca nu am cum sa cunosc acele sentimente care se nasc inca din momentul conceperii copilului si cresc ca intensitate pe masura ce trece timpul.
Ce vina avem noi ca nu am putut avea copii in mod traditional? Oare nu suferim noi in adancul sufletului nostru ca nu ne-am purtat copii in pantece, trebuie sa ni se mai aminteasca, sa ni se rasuceasca cutitul in rana ?
Imi pare rau daca v-am strica ziua, dar efectiv nu pot vorbi cu altcineva.
Va urez un sfarsit de saptamana foarte frumos !
carmen
Otilia
Briantis spune:
Te inteleg atat de bine !De dat cu parerea despre copilul altuia m-am lecuit si eu ,desi o facusem fara nici o rautate si am primit o replica asemanatoare .Oricum ,nu cred ca se gandeste nimeni ca deja ai suferit destul ca nu ai putut avea copilul tau ,ca poate nu te-ai mai simtit un om intreg de cand ai stiut ca nu vei avea copii (cel putin in cazul meu asa a fost ), ca poate te-ai lovit de prejudecatile celor din jur privind adoptia si ca tot ce-ti "lipseste " e o replica ca cea pe care ai primit-o ,mai ales daca vine de la o persoana apropiata de la care te-ai astepta sa te inteleaga .
Stai linistita ca nu ne-ai stricat ziua ! Probabil o sa mai primim destule bobarnace pe tema asta .Asa ca fruntea sus si mergem mai departe !
aissa spune:
Carmens, suntem toate alaturi de tine. Vorba lui Briantis, cred ca toate o primim peste nas asa. Oamenii sunt foarte rai si inca plini de prejudecati. Numai noi putem intelege ce simti, iar faptul ca ei nu inteleg ca noi poate ne iubim copiii mai mult decat ei, care au dat nastere copiilor lor, e pierderea lor si nu a noastra. Vezi cum se numeste topicul nostru? A iubi copiii fara limite. Foarte inspirat titlu. Daca persoana respectiva nu mi-ar fi mama, sa-mi fie jena sa-i zic ceva de dulce....nu o spala Dunarea, zau, de gura mea....
Cristina si
Alexandra (30.09.2004)
Rozi spune:
Of, o vorba grea asa usor se arunca! Si atata rau poate face!
Mi-e teama ca vom ajunge (societatea ne obliga! daca nu facem ceva cu asociatia aia a parintilor adoptatori) sa traim intr-un cerc, mai stramt sau mai larg, si sa ne instrainam de restul lumii, "normale". De aceea si eu am mai spus, din cand in cand, ca noi, aici, ar trebui sa tinem randurile stranse, sa ne "imprietenim" copiii, sa nu se simta si ei straini fata de ceilalti... Sa nu li se para ca sunt "anormali"... Eu nu mai cer de mult lumii sa ma inteleaga (geniu, deh!), dar ii cer sa ma lase in pace.
Sa stii ca nu numai tie ti s-a spus sa nu mai dai sfaturi altor mamici, a fost un subiect-fluviu pe-aci, deschis de o fata care nu are copii, dar mai sta cu copiii prietenilor (cristina il stie, am vazut ca a scris si ea). Acelasi repros, de ce sa dai sfaturi altei mame, se face si acolo, chiar daca sunt copii nascuti de ele.
Eu am inceput sa zic, in cazuri de-astea: "faceti cum vreti, eu nu-i dai copilului meu sare pana la 1 an" (de ex). Nu-mi poate reprosa nimic, nu i-am facut nici o observatie, doar i-am spus ce fac eu cu copilul meu. Dar poate se gandeste la ce i-am zis...
Nici gand sa ne strici ziua, stai tu linistita! Cred ca toate suntem harsite prin rautatile lumii... nu mai e nimeni teafar pe-aci... fara rani in suflet. Noroc ca ni le oblijesc astia mici si uitam de toate cand ne uitam in ochii lor. Eu, cel putin, asa fac, nu mai conteaza restul lumii cand ma joc cu baiatul meu.
Victoras (24.08.2004)
liliana csaki spune:
Bey, va iau de urechi si va scutur bine. Da' ce va pasa de toate tampeniile care se spun? Ce dragostea e la kg? cele care nasc isi iubesc copiii cu cateva sute de grame mai mult? sau daca l-ai avut in burtica esti mai priceputa in ale ingrijitului copiilor? Toate invatam facand, la unele instinctul e mai accentuat si se descurca mai bine de la inceput, altele incep mai greut, iar in final fiecare face ce crede ca e mai bine pt. copilul ei. Nu cred ca daca esti de o parte sau de cealalta ai mai multe sau mai putine drepturi, fiecare suntem mame. Daca cineva are nevoie de sfaturile mele, care vin din experienta deja, bine, daca nu face cum crede si vede ce iese. La inceput si eu ma mai atacam dar acum zau ca nu-mi pasa, mie oamenii de genul asta imi par limitati asa ca nu-mi mai bat capul cu ei.
Pozele noastre
Poze noi
irina_g spune:
Buna.
Ieri la televizor la revista presei a facut reclama unei reviste numita Superbebe (per sa nu ne ia CNA ca facem reclama)si in numarul dinaprilie, in afara de articolul legat de baiatului lui Tariceanu era un articol despre adoptii, pasii pe care ii ai de facut.
L-ati luat vreuna din voi? In zona mea nu-l mai gasesc.
Eram curioasa ce scrie despre acest subiect.Asa de "buna" este revista incat singurul lucru pe care l-am aflat uitandu-ma pe internet este ca este aditata de revista Catavencu. Nu am gasit nici un site care sa dea detalii despre cuprinsul acestei reviste (in afara de articolul cu Tariceanu). BUNA revista.......care costa 50.000 lei. O paranteza: Practic in bucatarie care costa 16000 lei o poti gasi pe internet, cu retete si toate cele. No comment.
Mersi anticipat
carmens spune:
Multumesc mult fetelor pentru sustinere ! Deja ma simt mult mai bine !
Daca nu ar fi fost vorba de o persoana foarte apropiata nici eu nu as fi bagat de seama remarca, am devenit imuna la comentarii rautacioase. Dar a trecut... si probabil vor mai veni si altele...
Otilia a reusit ( cu ajutorul nostru, bineinteles ) sa se imbolnaveasca. Noaptea trecuta a plans pentru ca i se infunda nasucul si nu putea respira. Sper ca azi sa fie mai bine.
Noi inca asteptam citatia.
carmen
Otilia
aissa spune:
Carmens, multa sanatate Otiliei. SI cu asteptatul citatiei....eu sunt bolnava. Acu se gasi Posta sa faca greva cand astept eu citatia....Stie vreuna din voi, in caz ca se prelungeste greva asta (desi nu cred) daca pot afla in alt mod cand am fost programati (sau cum s-o numi?). Ma gandesc ca trebuie sa fie undeva un registru, dar nu ma pricep deloc la faze din astea. Si ar fi culmea sa primesc citatia prea in scurt, mai ales ca noi nu scoatem cazierele decat dupa ce primim citatia ca asa am fost sfatuiti de asistenta. Normal ca pot sa le scot preventiv mai devreme, dar zic si eu asa, ca chestie.
Cristina si
Alexandra (30.09.2004)
valiburu spune:
Irina,
Mai mult decat iti spun cei de la DPC nu au cum sa spuna acolo. Cand depui dosarul si cererea iti explica asistenta care sunt pasii de facut. Si apoi semnezi o declaratie prin care ai luat la cunostinta. Noua ne-a dat 2 pagini cu cateva chestii extrase din lege, dar ne-a dat de inteles cat ar dura si ce va fi mai departe.
Iar despre revista...mai degraba afli ceva din experienta celor de pe forum care cu siguranta stiu mult mai multe.
Poate in aceste reviste ar trebui publicate experiente placute ale parintilor adoptatori si ale copiilor ca sa incurajeze oamenii spre asa ceva. Nu sa se intample ceva de genul celor de mai sus!
Pa si toate cele bune