Parintele prefera unul dintre copii - e normal?

grati.ela spune:

despre iubire si placere...
acum multi ani o colega a nascut un bebe cu sindrom Down. Nu l-a acceptat familia, ea era intr=o depresie din care nimeni nu se chinuia sa o scoata, nu-si placea copilul dar simtea o mare caldura langa el... m-a durut sufletul cand am vazut cat se zbuciuma si efectiv nu am stiut ce sa-i zic mai bun decat ca bebe va avea lumea lui, care de multe ori va fi lumea noastra asa cum o simtim noi, in care va fi fericit atata timp cat va fi iubit. Pierduta mi-a spus ca va fi mereu altfel... I-am zis atunci ca si un caine este altfel si este acceptat ca membru al familiei, este iubit, numai ca el niciodata nu-i va spune mama, nu ii va lua obrajii in maini, nu-i va aduce un ceai.... S-a luminat brusc si...acum copilul e parte din viata ei, il iubeste, il place, lupta ca el sa fie fericit.

nadaflorilor spune:

ar mai fi de adaugat si "prejudecati", bine ca si-a venit in fire

nadaflorilor spune:

asa e, asta e rezumatul si oricat de cuminti si intelegatori sunt copii tot vor avea ceva de "impartit" pe parcursul vietii

danangie spune:

Buna seara tuturor,

Eu sunt mama a trei copii. 3 baieti mai exact. Nici eu nu pot face diferenta intre ei. Nu am cum. Nu reusesc. Alessio este un copil care "gandeste" mult. È f intelegator, dar are si el momentele lui de nervozitate. Mattia e f rebel. Mereu e Cel care incepe cearta si nu vrea sa inteleaga ca jucariile se impart,etc etc. Marco a inceput sa FIE f capos. Sa " isi masoare" puterile cu ceilalti mai mari. Ei deci fiecare are caracterul lui, felul lui de a fi mai dragostos, rebel, capos. Chiar si asa NU reusesc sa fac diferenta intre ei. Sa zic ca iubesc sau prefer mai mult pe vreunul. Daca e sa cert cert pe fiecare indifferent de varsta. Daca e sa pun la "time out" , pun la time out indiferent de varsta. Daca am nevoie de ceva nu cer absolut numai lui Alessio ca zici ca e mai mare......nu....cer si lui Mattia...implic pe toti. Pe toti ii pup, pe toti ii cert.....pe toti in mod egal in functie de nazbatiile pe care le fac. Intre copii diferenta de varsta e de 16 luni......nu stiu daca asta m-a ajutat. Sotul in schimb are tendinta sa certe mai mult pe Mattia.....
Eu una ii iubesc la fel pe toti si nu pot face diferenta intre ei.

MariaG spune:

S-a pornit de la normalitatea preferintei catre unul dintre copii si s-a ajuns la cazuri sociopate si incadrabile medical.
Bun asa.

As mai avea de facut niste adaugiri.

In primul rand: normalitatea este o chestie foarte schimbatoare-miscatoare. Daca definim normalitatea ca ceva ce se intampla in majoritatea cazurilor atunci: da, e normal ca un parinte sa prefere unul dintre copii. Din nou, subliniez, nu e vorba despre iubire, despre validare, despre nimic altceva decat despre o preferinta.

In al doilea rand: nu este normal sa nu-ti placa propriul copil, DAR se poate intampla. Nu te face automat nici mai rau, nici mai bun decat altcineva, ci fiecare caz se evalueaza separat.

In al treilea rand: nu-mi place comportamentul unei persoane = nu-mi place persoana respectiva. Asta este definitia valabila pentru mine. Altfel nu inteleg ce poate insemna "nu-mi place cineva".

In al patrulea rand: preferinta catre unul din copii nu se manifesta, de regula, la varstele mici. Cu cat copilul este mai mic cu atat instinctele noastre materne/paterne sunt mai puternice. Cu cat copilul creste, isi defineste personalitatea, este independent si sta pe propriile picioare cu atat instinctele noastre scad in intensitate si se creaza intre noi si copiii nostrii o relatie intre doi oameni (chiar daca ei vor ramane copiii nostrii pana in clipa in care vom muri).

Si in al cincilea rand: expresii precum de neimaginat sau blasfemie nu ar trebui sa fie folosite in afirmatii referitoare la relatii interumane. Pentru ca folosindu-le construim un tabu, un zid, care ne va impiedica sa intelegem si sa empatizam cu un alt om.
Relatiile intre orice fel de fiinte sunt complexe. Relatiile dintre oameni sunt infinit mai complexe pentru ca suntem atat de diferiti unii de altii. Construind ziduri nu facem decat sa-i izolam pe cei care au nevoie de ajutor.

rrox3 spune:

In opinia mea, cei mai multi parinti nu sunt pregatiti sa-si iubeasca si accepte copilul oricum ar fi el. Cei care reusesc sa o faca au de multe ori de luptat cu proprii demoni. Si nu, nu stiu dinainte ca nu sunt pregatiti, e ceva ce apare pe parcurs. Unii aleg sa observe asta, altii nu, si rateaza autenticitatea relatiei cu copilul.

oana_s spune:

Te rog sa citezi EXACT unde am scris eu " probabil nu-mi voi place copilul", dar exact, da?

Daca nu facem diferenta intre "e posibil ca cineva/ceva sa-mi placa sau nu" si "probabil nu-mi va placea", n-are sens sa discutam.

Sa iti placa cum a evoluat/se poarta copilul tau este o posibilitate, de ce invers n-ar fi posibil,macar la nivel teoretic?

P.S. Fie-mea era urata rau cand am nascut-o, acu' e o zana, oare daca i-am spus asta am traumatizat-o?

Edit: m-am citat singura, pt conformitate

."Eu am doi,pe fiica-mea o iubesc si o plac, ne potrivim, as fi placut-o si daca nu era a mea, o admir cumva si din afara...nu stiu cum sa explic, pe fi-miu il iubesc si il dragalesc mai mult pt ca e mic, da' inca nu stiu daca o sa ne potrivim la fire, daca o sa-l plac si pe el la fel de mult". Deci?

Edit la edit, ca intre timp am mai citit:
Eu ma oripilez mai greu de felul meu, de-aia poate nu prea inteleg oripilarile altora cam din orice, plus ca am niste defecte...unul ar fi ala cu nu spun niciodata niciodata, altul ca in principiu cred ca in dragoste nimic nu TREBUIE, ci vine de la sine (sau nu, desi e oripilant, stiu).

Zi buna sa aveti.

roli25 spune:

Mie mi se face rau numai cand ma gandesc ca exista copii mai putin preferati de parinti. Un astfel de parinte a fost soacra-mea
Nu pot sa concep asa ceva. Imi iubesc copiii in aceeasi masura, desi sunt foarte diferiti si nu imi pot imagina ca as putea avea vreo preferinta vreodata.

andacos spune:

oana,ai dreptate ,nu te-am citata mot a mot,insa e irelevant pentru mine,ca mesajul ce mi l-ai transmis e identic.

Dana

roli25 spune:

Cum poate un parinte sa-si puna problema ca nu-si va placea copilul daca nu se va potrivi cu firea lui? Nu reusesc sa pricep nicicum.
Suntem diferiti cu totii.
Probabil e doar o ratacire de moment a unui parinte care afirma asa ceva. Refuz sa cred ca un parinte normal, care si-a dorit copilul gandeste in felul asta.