Asp opt! (819)!Felicitari sweet_dreams!!!

MeAlex spune:

Bubuali, rezultatul pentru Mutatia factorului V Leiden este ori negativ, ori daca exista o mutatie, iti scrie homozigot sau heterozigot. Daca iti apar cifre, e vorba de alta analiza care nu stiu daca e relevanta in cazul trombofiliei.

Valicutza, nu te speria de "cauza genetica", mutatiile sunt genetice, deci nu te gandi la cine stie ce.

bubuali spune:

Alex acum m-am uitat si eu mai bine...se pare ca eu am facut factorul v leiden si nu matatiile factorului v leiden deci sunt doua chestii diferite(factor v leiden 2.7 interval 2.45-3.32 )deci tu ce parere ai,ar trebui sa fac si mutatiile in cazul asta?M-am uitat si pe lista de analize de la medlife unde le-am facut eu bineinteles trimise de aici si sunt doua analize diferite si ca pret si ca incadrare in domeniu...

MeAlex spune:

Da, Bubuali, cum ziceam, nu stiu nimic despre valorile Factorului V Leiden in sine, stiu ca importante sunt mutatiile intotdeauna.
Cand faceti analize, cereti mutatiile, ca si la PAI si la Factorul XIII, se pot masura nu stiu ce markeri si sunt rezultate in cifre, dar conteaza daca exista sau nu mutatii care genereaza trombofilie.

bubuali spune:

Buna dimineata...
Ce pustiu a devenit forumul asta,mai suntem doar cateva fete care mai postam...
Eu mai am vreo 9 zile pana la menstr...mai grav e ca m-am certat cu sotul ieri si i-am spus o hotarare la care ma gandesc de mult...adica faptul ca nu mai vreau sa am copii,m-am saturat de toate prin cate am trecut si fara sustinere...i-am zis si sa mergem sa mai fac niste analize si a sarit ca ars ca ce n-am facut destule si ca doar n-o sa fac tot ce citesc pe net..si ca el nu are bani de aruncat asa atunci noi pt ce-om face bani...oricum si la a doua pierdere am avut sangerari,am fost internata in spital,mi s-a oprit,mi-au dat drumul acasa ca fiind totul bine,el a luat-o si p soacra-mea la noi chipurile ca sa ma ajute,ea a stat mai mult la magazin,eu cu treburi ca na nu poti sa stai mai ales la tara in iunie...m-a pornit iar,lui nu i-am spus ca se purta cam rece,i-am spus lu soacra-mea si ea a zis ca nu se baga...el mi-a reprosat pe langa altele ca macar buruienile din solar pot sa le smulg...iar certuri,ca nu sunt buna...eu i-am zis ca poate e si vina lui de ce arunca toate la mine,a sarit ca ars probabil il lovisem in orgoliul lui de barbat si mai ales ca el mai are un copil de ~7 ani(nu sta cu noi e la mama lui)si asa a ajuns la concluzia ca eu sunt de vina si stiti,doare cand ti-o arunca cineva in fata ca nu esti buna si ca s-a saturat si nu mai vrea nimic...in fine,am mers in 2-3 zile cu el la un cab particular sa vad daca mai e bn(trebuia sa am vreo 6-7 sapt)si inainte sa intru,fiind certati,l-am intrebat daca il pastrez sau nu si mi-a zis ca nu-i mai trebuiesc nici eu nici copilul si m-a lasat singura acolo...nu mai era viabila sarcina,erau doar resturi,mi-a facut chiuretaj si in timp ce stateam sa-mi revin dupa,m-a sunat si a venit sa ma ia...nu stiu daca am facut bn sau poate sigur n-am facut bn ca m-am intors dar unde era sa ma duc,cu parintii nu prea eram in toane bune,mai ales din cauza lui ca n-au fost de acord sa-l iau,eram departe,bani nu aveam la mn..in fine...s-a intamplat apoi sa raman iar dar s-a terminat printr-un avort menstrual...recent au mai fost certuri...sa fac,de ce nu fac,ca nu sunt buna ce vina are el si tot asa pana cand satula i-am zis ieri ce i-am zis si reactia lui adica foarte bine ca nu mai vreau si ca e de acord m-a facut inca o data sa ma conving ca e alegerea corecta cu toate ca ma doare nespus de mult si-mi doresc copii din suflet..dar ce pot sa fac...si stiu ca toata treaba asta va avea repercursiuni pe viitor dar acum fie ce-o vrea Domnul...acum el se pare ca e foarte calm ca si ca toate ar fi bune deci ori e multumit de situatie ori nu crede ca am vorbit serios desi eu inclin spre prima varianta...
Imi cer scuze ca m-am descarcat la voi dar n-am cu cine vorbii...
Imi pare rau dar v-a trebui sa renunt la forumul asta si la titlul de aspiranta obligata fiind de imprejurari...

caresse spune:

Buna, fetelor !

Eu vin , in sfarsit, cu o veste buna : Z1 Incepusem sa ma sperii, pentru ca azi era z 39 de la avort !

Ali, . Ai dreptate, forumul nostru nu mai pare forumul aspirantelor optimiste, poate si pentru ca am tot sperat si pierdut !
Nu e usor sa faci fata presiunilor atat exterioare cat si interioare , e o situatie in care invinovatim si ne invinovatim . Si eu sunt intr-o situatie mai dificila, nu mi-am dat seama, insa ultima pierdere ma afecteaza gradual, inducandu-mi o stare de frica ... adevarul e ca mi-e teribil de frica sa incerc sa mai am copii !
Sotul meu imi reproseaza ca sunt prea afectata de pierderi si nu mai vad ce e important si in viata , Andrei si el ! Iar mie mi se pare ca este egoist si ma intreb cum de pe el nu l-a afectat ! Stiu ca e un om pragmatic, fara sentimentalisme, dar , in acelasi timp, imi dau seama ca are dreptate si ca face acest lucru pentru a ma trezi la realitate ... pentru mine e foarte greu , pentru ca imi iubesc copiii la fel si ,in sufletul meu, voi spune mereu ca am 3 copii
Momentan nu renunt la statutul de aspiranta, insa voi activa mai mult ca pentru aspirante !
Ali, nu conteaza ce spune sotul tau acum,pentru ca sunteti suparati si frustrati, insa , atata timp cat tu iti doresti sa fii mama, lupta pentru visul tau ! Nu renunta, caci timpul trece cu o uluitoare repeziciune ! Si gandeste pozitiv !
Sweet_dreams , felicitari si sarcina usoara cu bebe sanatos la termen !
Alex, Didi, Bee, Valicutza, Iarina, Angy,Lumy, Carin, Corina, Camcris, Raisa,Gaby, Rxx ,Mimi,oxxy, ma bucur de fiecare data cand va vad pe topic si va
Emilia, Mihaela, Maria, dublu !
Madalina,Blanka, Mmerescu, Moni, nu ati mai intrat de mult timp , dar sper sa veniti in curand cu vesti despre voi !
Kmy, sper sa intrii cat mai curand ,pentru ca m-ai ingrijorat !
Aveti grija de voi !
penttru voi toate !

MeAlex spune:

Bubuali, eu m-as concentra pe relatie mai mult...esti sigura ca vrei sa ramaneti impreuna?
Despre topic...aici au fost intotdeauna aspirante care au ramas mai usor si altele care au ramas mai greu sau inca nu au ramas...Nu e un topic numai pentru incurajari, e si pentru discutii pe probleme medicale, atat cat ne pricepem, pentru alte probleme de suflet, etc.
Optimismul si gandirea pozitiva au si ele un rol, de a ne face sa mergem mai departe...dar, Dumnezeu ne da, dar nu ne baga si in sac, deci zic ca trebuie implicare si din partea noastra: sa nu asteptam sa treaca timpul, sa facem analize, sa schimbam medicul daca nu ajungem la rezultate, nu sa asteptam ani de zile minuni pentru ca un medic spune ca suntem bine...

Caresse, ce ai vrea sa faca sotul? Sa planga alaturi de tine? Nu e mai bine sa incerce sa te ridice? Eu personal spun ca nu regret ce nu am avut niciodata, cei din familie sunt importanti...de fapt, doar ei sunt. Ajungem in viata la un moment cand ne dam seama ca i-am neglijat, pe parinti de exemplu, si poate fi prea tarziu...
Sincer, eu nu vorbesc despre sarcinile pierdute ca despre ingeri...nu, este o situatie medicala si atat...si poate a fost mai bine asa, decat sa se fi intamplat ceva mai rau mai tarziu sau chiar la nastere. Uneori natura stie mai bine ce sa faca.

MariaBcf spune:

Caresse bine ca a venit CM , citind postarea ta despre sot, al meu sotulache imi spunea in septembrie ( in 20 augut am avut chiuretajul) ca uit ca am si sot, el dorea sa ma stie pe mine bine nu doar sex la comanda si apoi numarat zilele. In Noiembrie in ziua 12 dupa ovulatie mi-am facut test ( slab pozitiv) , vine sotul acasa , il arat :" vezi daca nu te-ai gandit tot acolo acum vedem dublu" , Barbatii sunt mai realisti , mai cu picioarele pe pamant in unele cazuri, iau partea buna din fiecare lucru

Mutatia PAI 1 - homozigot. Mutatia MTHFR C 677T- heterozigot.
13+

iarina_r spune:

Caresse ma bucur ca ai mai intrat pe forum. Exista situatiile astea in viata noastra. Cele care au pierdut o sarcina in luna avansata stiu ce spun.

Suferinta pare a urma un traseu ciclic. Vine, te epuizeaza, apoi usor se mai disipeaza, ca atunci cand crezi ca poate e in sfarsit mai bine sa reapara din nou.

Si de ce spun ca e mai greu pentru noi cele care am pierdut in sarcina intr-o luna avansata, pentru ca urmele sarcinii sunt inca prezente, daca uterul s-a retras, burta pastreaza inca forma rotunda ca in sarcina de luna a 6-a si cand iesi in lume e foarte greu.

Nu mai zic de prietenii binevoitori care nu inteleg ca fiecare percepem diferit situatiile in viata si suferim in alt mod decat o fac ei. De pilda o buna prietena mi-a spus ca ar trebui sa dau tot ce am cumparat vreodata pentru fetita mea Eva, sa nu pastrez nimic dar absolut nimic, ca si cum fetita mea Eva ar fi fost vreo ciumata si s-ar putea lua.

Desigur ca voi imbraca intotdeauna o fetita din cap pana in picioare in amintirea fetitei mele, insa hainutele pe care cu atata drag le-am pregatit, calcat sau cercelusii ei dragi nu-i voi da niciodata. Si daca voi avea fetita o voi imbraca cu hainele ei, daca nu abia atunci voi da o parte din hainute, iar cerceii am sa-i pastrez pentru nepotica mea .

Nu am prejudecati si nici nu sunt incorsetata de supersitii babesti, care poate o data in vremuri apuse erau prezente din masuri de igiena si/sau boala pruncului.

Caresse da-i voie sotului tau sa te sprijine, deschide ochiii spre ei, sotul si baietelul tau, in acelasi timp vei avea loc si pentru dragostea ingerasilor tai. Si da poti sa-i consideri ingerasi daca asta e felul tau de a trece peste. Sotul meu este ateu, insa am ajuns amandoi la un compromis eu consider ca Eva este alaturi de noi ca ingeras, iar el ca o forma de energie.

MeAlex cred ca fiecare trebuie sa reactioneze in felul in care poate sa-i aduca mangaiere sufletului.

---

Gena MTHFR Mutatia C677T - genotip heterozigot; Factorul XIII mutatia V34L - genotip heterozigot; tiroidita Hashimoto
mamica de ingeras Eva 38+ s
"Cand iubesti o floare adapostita de o stea, privesti cu drag spre cer pe inserat" (Antoine de Saint-Exupery)

oxxy spune:

Mi-au dat lacrimile citindu-va postarile...nimeni nu poate sti ce e in sufletul unei mame care isi pierde copilul iubit si dorit...barbatii nu pot intelege suferinta asta niciodata...numai unei femei ii este dat sa experimenteze maternitatea-din punctul asta de vedere suntem privilegiate.
Si mai cred ca un copil trebuie sa vina pe lume intr-o atmosfera plina de iubire si intelegere si sa fie o incununare a iubirii parintilor. Daca lucrurile nu stau bine in cuplu, copilul ar trebui sa ma astepte. Intai parintii sa-si rezolve problemele pentru ca micutul sa nu aiba de suferit cand va veni.
Va pup dulce si va doresc sa va gasiti echilibrul interior si linistea de care aveti nevoie.

MeAlex spune:

Iarina, total de acord cu tine. Eu am spus ce cred si cum gandesc eu, nu ca si alte persoane trebuie sa faca la fel. Mie mi-a fost mai bine asa.
Stiu ca e mult mai greu sa pierzi o sarcina mare, sutn constienta si de multe ori am spus ca eu, cu 3 sarcini pierdute, chiar daca una era aproape de 12s, nu compar durerea mea cu pierderea unei sarcini mari.
Asta e si o terapie a psihologilor: sa te gandesti mereu ca altcuiva ii e si mai greu.
Mie imi este bine sa fiu pragmatica, de fapt, gandirea mea este mai aproape de cea masculina decat de cea feminina, de asta par si rece de multe ori.
Partea cu barbatii care sunt pragmatici si asta e rolul lor, sa ne ridice, mi-a spus-o chiar sotul meu...

Eu am citit mai multe lucruri scrise de parapsihologi, oameni care explica faptul ca fiecare lucru se intampla cu un rost, chiar daca pentru noi e dureros si nu intelegem de ce...ei, am citit ca nu e bine de exemplu, sa dai unui copil numele pe care l-ai ales pentru alt copil care a plecat...si eu asa voi face. Explicatia era ca ii legi cumva destinul, aduci energii negative asupra copilului...Mi s-a parut logic. De haine, nu stiu, n-am citit.
E adevarat ca sunt lucruri care se simt, unuia ii e mai bine asa, altuia, altfel...nu exista adevaruri absolute, fiecare are dreptate si actioneaza cum simte.