M-am hotarat.............adoptie(78)

MarinaJ spune:

Da...Nu am de gand sa traiesc din ajutoare. Sotul meu este angajat si are minimul pe economie, dar este un loc stabil de munca. Pe langa asta el este istoric, scrie carti si din asta vine un ban gramada. Eu lucrez, dar nu sunt angajata. Dar ei nu vor sa tina cont de bani care vin pe langa. Vor totul justificat. Am calculat si chiar daca m-as angaja tot nu am ajunge la 25-30 mil pe luna. Pe langa asta le-am explicat ca eu vreau sa ma dedic cresterii copilului si nu vreau sa ma angajez de forma, sa ii tepuiesc pe angajatori ca sa primesc atestatul. Daca tot ma chinui sa adopt vreau si sa il cresc. In schim ele m-au trimis la munca. Ca si cum daca sunt angajata am garantia ca totul va fi ok. Sa fim seriosi. Cred ca garantia ca acelui copil ii va fi bine, suntem noi ca parinti. Ar trebui sa ne cunoasca, sa vada daca sunt responsabili, daca luptam pentru familia noastra.Asa si-ar da seama ca nu as lasa copilul sa moara de foame si sa mearga descult. Eu am absolvit facultatea de pedagogie, sotul meu a absolvit o facultate si un mastre, acum este inscris la inca o facultate. Ideea este ca suntem la inceput de drum si credem ca investim in lucruri care or sa se vada in timp. Asta nu inseamna ca nu putem purta de grija unui copil. Ar fi trebuit sa ne dea macar sansa sa dovedim.
Mi se par absurde garantiile pe care le cer ei. Nu sunt Dumnezeu ca sa stiu ce va fi maine si nici ei. Mi se pare ca ei isi asuma un rol ca important. Ca si cum copiii abandonati ar trai in puf si eu ii iau si ii duc sa traiasca in cort. Sincer!
In fine...Asta e.

alabina spune:

MarinaJ,nu imi vine sa cred ce spui.Oare cate aberatii mai exista in tara asta? Nu are nimeni cum sa te impiedice sa iti depui dosarul pentru evaluare.Strange-ti toate actele,du-te si depune cererea pentru evaluare si abia la sfarsitul evaluarii,cand vor face raportul,au voie sa spuna ceva si poate pana atunci conditia voastra se va schimba,dar nicaieri in lege nu scrie ce venit trebuie sa ai sau cate camere.E doar nesimtirea si bataia de joc a celor de la directii care nu vor sa munceasca si sa se complice.Cu cat mai usor cazul,cu atat mai bine pentru ei.Daca o sa ai venit mare,o sa-ti spuna ca nu ai abilitati parintesti.Cam de unde ar trebui sa le am daca nu am copii?!!! Si de unde stiu ei ce abilitati am daca nu m-au vazut in preajma unui copil?
Hai nu te descuraja,du-te cu dosarul si daca ele spun ca nu ti-l primesc,cere audienta la director si pana atunci trimite un mail sau suna la ORA.

MTHFR C677T Heterozigot, PAI - 675 Heterozigot 4G/5G, 4 sarcini oprite in evolutie,mutatiile descoperite dupa ultima sarcina

printe spune:

marina, mi se pare f aberant ceea ce povestesti...Sunt foarte curioasa care AS ti-a zis asta...


Eu in locul tau as trimite un mail la ORA sa cer mai multe informatii. In lege nu zice nici o limita nici pt venit , nici pt locuinta , nici pentru nimic. Trebuie doar sa dovedesti ca poti creste acel copil.

De unde mai predai tu nu poti face reost de o hartie cu care sa dovedesti?

amy2007 spune:

Marina, pe site la ORA gasesti si mailul lor de la secretariat. Iti vor raspunde negresit, mie mi-au raspuns cam in 2 saptamani.
O sa ma uit si peste lege sa vad daca scrie ceva strict, dar stiu ca scrie ,,venituri" si atat, nicidecum o limita.
Revin cand ma dumiresc. Nu le lasa asa, nu e corect. Bafta !

amy2007 spune:

Extras din Legea 233/2011:
,,(3) Evaluarea se realizeaza pe baza solicitarii adoptatorului sau familiei adoptatoare de catre directia de la domiciliul acestora si trebuie sa aiba in vedere:
a) personalitatea si starea sanatatii adoptatorului sau familiei adoptatoare, viata familiala, conditiile de locuit, aptitudinea de crestere si educare a unui copil;
b) situatia economica a persoanei/familiei, analizata din perspectiva surselor de venit, a continuitatii acestora, precum si a cheltuielilor persoanei/familiei;
c) motivele pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare doreste sa adopte;
d) motivele pentru care, in cazul in care numai unul dintre cei 2 soti solicita sa adopte un copil, celalalt sot nu se asociaza la cerere;
e) impedimente de orice natura relevante pentru capacitatea de a adopta

MarinaJ spune:

Fetelor, mi-ar placea si mie sa traiesc cu 25 de milioane pe luna. Iti platesti cheltuielile, iti ajung bani de mancare si din cand in cand mai cumperi cate ceva. Dar! Traim in Romanik unde salariile sunt asa cum sunt.
Ceea ce mi se pare mie aberant este ca garantiile pe care le cer ei sunt nerealiste, nu ca nu sunt drepte.
Bineinteles ca mai mult decat atat ne-a "incurajat" ca din aprilie legea va fi si mai aspra, se vor cere mai multe justificari, tot felul de recomandari, interviuri pe la vecini, etc.
Sincer, nu stiu exact ce vrea AS sa demonstreze. Oricum nu cred ca in avantajul copiilor, zic eu.
Noi am renuntat deja la adoptie. Cel putin momentan. Repet, e f normal sa ai 25 mil pe luna ca sa traiesti decent. Noi nu ne ridicam la acest standard si stim asta. Poate am avut eu iluzia ca as putea infia la conditiile pe care le avem. Dar ma intreb de ce legea nu specifica ceva mai clar. Desi in ceea ce scrie mai sus, se calculeaza intr-adevar cheltuielile lunare raportate la venitul lunar. Ceea ce e greu este faptul ca ei nu vor sa tina cont si de alte venituri. Cel putin acest AS.Pe langa asta modul in care vrea sa imi impuna mie sa ma duc la munca. Am zis, bun si ce fac cu copilul il dau la bona sa-l creasca?Nuuu, ca este concediu pana la 2 ani.Ok si daca copilul are peste 2 ani? Sa va ajute rudele sa-l cresteti.Pai atunci de ce sa mai iau un copil?
In fine...
Sper ca macar pentru altii sa fie mai bine.
Ce mai e interesant e ca mereu spun ca nu sunt copii adoptabili si ca dureaza foarte mult pana gasesc un copil. Oare orfellinatele nu sunt pline de copii parasiti?Ssau ma insel eu?

simo_73 spune:

Buna dimineata, fetelor
Marina, vreau sa iti povestesc ce am patit si eu legat de venituri. In momentul cand eu am mers la DGASPC sa intreb ce acte imi trebuie, AS in primul rand a intrebat daca lucram si ca trebuie sa avem locuri de munca stabile, eu am intrebat-o care loc de munca mai este stabil in ziua de astazi, intrebare la care nu a mai avut nici o replica. In momentul cand am mers sa depun dosarul am anuntat-o ca sotului meu i-a fost desfintat postul unde lucra, urmand sa aduca venituri in casa in urma unui contract de colaborare (comisioane nu salariu fix), abia asteptam sa zica ceva, deoarece tocmai in acele zile se discuta de reorganizarea teritoriala a tarii si prin urmare multe posturi din ramura DGASPC urmau sa dispara, si aveam ce sa ii zic direct chiar cu riscul ca devin "obraznica". Toate au fost OK, nu s-a mai legat nimeni de venituri.
Imi pare rau sa aud Marina ca ati renuntat la adoptie doar din cauza asta, trebuia sa fi discutat cu AS si sa ii fi demonstrat ca puteti sa cresteti un copil, asta numai daca va doriti cu adevarat, deoarece un copil este o mare responsabilitate, si trebuie neaparat refacute din nou calculele cu cheltuielile pe care le avem de zi cu zi, si daca incercai sa ii pui pe hartie venituri si cheltuieli reduse, cu siguranta ar fi fost in favoarea voastra raspunsul lor legat de venituri voastre.
Cum am mai spus chiar daca par la prima vedere "rautacioase" cu noi si ca incearca sa ne descurajeze, nu este deloc asa, o fac doar sa fie convinse ca noi putem sa devenim parinti. Pe noi de exemplu ne-au intrebat in timpul intalnirilor si ce gatim, ce mancam, cum ne petrecem timpul liber acum, intrebari care prima data ne-au deranjat.
Marina, eu mi-am dat seama ca trebuie sa fim foarte puternici noi cei care devenim parinti prin adoptie, sa ne luptam cu rautatile care sunt la tot pasul, ca sunt foarte multe.
Eu zic sa te mai gandesti, sa nu renunti asa usor, mult succes Marina.



Un copil este ca o samanta de floare...
Cat de frumos va creste, cat de frumos va rodi,
Depinde de gradinarul care o va ingriji,
De ce pamant si de cata lumina si apa are,
De cat e de ferita de frig, de furtuna si de soare prea tare.
E atat de plapanda...
Cum ai putea s-o rupi ori sa o calci in picioare
Cand e tot ce va mai ramane in urma ta.
(Irina Petrea)



simona

laura-maria spune:

Buna dimineata,

Marina, imi pare rau sa aud ca te-au descurajat atat de tare cei de la directie incat sa renunti la dorinta de a adopta.
Asa cum au spus si celelalte fete pe forum, cei de la directie te supun la tot felul de incercari.
Drept sa spun, inainte de a depune dosarul mi-am pus tot felul de intrebari: imi doresc cu adevarat acest lucru, pot sa-i ofer ce-i mai bun copilului, ma pot descurca singura sa cresc si sa educ un copil, etc, intrebari pe care cred ca si le-a pus toata lumea.
Daca ai luat decizia de a depune dosarul inseamna ca ti-ai dat raspuns la toate intrebarile si ca esti hotarat sa faci lucrul asta. Daca esti hotarat atunci nimic si nimeni nu te poate opri.

Daca esti hotarata, mergi mai departe!!!!!

Toate bune tuturor!

MarinaJ spune:

Multumesc de incurajari!
Nu e vorba ca am renuntat noi. Asta ni s-a spus clar data trecuta.In situatia in care suntem noi acum nu putem continua procesul. Ceea ce am impartasit eu aici este uimirea mea cu privire la modalitatea in care se abordeaza adoptia.
Cat despre "incercarile" la care te suspun cei de la directie...Asta spun, ca ei isi iau rolul de "Dumnezeu". Metodele lor mi se par manipulatoare si parsive.Dar poate ca sunt si oameni care se ascund si tre sa aiba metode din astea de testare.
Pe de alta parte, sunt si eu constienta cate trebuie pentru un copil. Constienta in sensul ca imi dau seama ca este o mare responsabilitate. O sa vad cum e exact cand o sa am copil. Dar mi se pare imposibil sa demonstrez ceea ce voi avea in ziua de maine. Eu cred ca ar trebui in primul rand sa ne evalueze din alte puncte de vedere. Degeaba am un salar azi daca sunt o persoana fara caracter si asa mai departe.
Va doresc succes celor care sunteti deja atestate si asteptare usoara!

simo_73 spune:

Marina, vrei sa spui ca vi s-a respins dosarul?????

Un copil este ca o samanta de floare...
Cat de frumos va creste, cat de frumos va rodi,
Depinde de gradinarul care o va ingriji,
De ce pamant si de cata lumina si apa are,
De cat e de ferita de frig, de furtuna si de soare prea tare.
E atat de plapanda...
Cum ai putea s-o rupi ori sa o calci in picioare
Cand e tot ce va mai ramane in urma ta.
(Irina Petrea)



simona