Cum ar trebui sa reactionez?

Va sa ma ajutati si pe mine (nenorocitul!) cu un sfat:

Mi-am inselat sotia (in urma cu peste 4 ani), a aflat, scandal, am vrut sa divortez, n-am putut, si apoi am revenit in sanul familiei, cu trup si suflet.
Nu trece zi sa nu-i multumesc (chiar si daca numai in gand) sotiei mele ptr. ca s-a luptat ca o leoaica (varsator) ptr. mine, ptr. familia noastra.
De mai multe ori m-am intrebat cum as reactiona daca as intalni-o pe 'fosta' (amanta)... si daca ar trebui sa-i spun sotiei despre asta sau nu.
Pana acum nu s-a intamplat, dar tare mult as vrea sa fiu oarecum pregatit, sa nu o ranesc (din nou) pe sotia mea...
As putea sa spun un "Salut!" din mers, fara sa ma opresc...
As putea sa stau o clipa, "Ce faci, te-ai casatorit etc?" Dar atunci voi avea de explicat de ce m-a interesat viata ei! Nu vreau sa fiu nepoliticos cu ea, chiar daca cineva ar putea spune ca "asa merita!"

Si tare mult tin sa n-o mai mint niciodata pe sotia mea.

Voi ce ma sfatuiti?

Multumesc!

bobocel_07 spune:

Parerea mea este ca iti faci destule probleme degeaba daca te opresti de vorba cu amanta, avand in vedere ca sotia te-a iertat asta ar fi o noua lovitura pentru ea.Eu zic sa iti vezi de familia ta ca a doua sansa nu se stie daca mai primesti.


alexia_07



Imi place sa descopar ce nu spun oamenii prin cuvinte

sieulafel spune:

un cabotin, pe mine, sincer, m-a emotionat intrebarea ta... este mare lucru sa ai puterea sa recunosti ca ai gresit,si mai mult, sa te preocupe sa iei masuri sa nu repeti greseala, sa nu-ti ranesti sotia din nou...
din punctul meu de vedere - al unei femei inselate din pacate - eu mi-as dori ca sotul meu nici macar sa nu-i adreseze vreo privire sau vreun salut.sau daca imprejurarile nu permit o astfel de atitudine... sa fie un salut rece si scurt.
iar apoi, mi-ar placea sa mi se spuna... am vazut-o pe X, nu am bagat-o in seama,sau am salutat-o scurt pentru ca...
pentru mine sinceritatea este foarte importanta.
acum, nu stiu cum este sotia ta... daca amintirea lui x o va face sa-si aduca aminte durerea prin care a trecut sau nu...
oricum, bravo tie 1 se vede ca-ti iubesti sotia si-ti doresc o casnicie fericita lipsita de ispite si probleme!

Un_cabotin spune:

Multumesc ptr. raspunsurile voastre rapide, fetelor!

Zi de zi sotia mea are in minte (si acum, dupa 4 ani) ce s-a intamplat, si nu pierde prea multe ocazii sa-mi reproseze. Inca se teme sa n-o insel din nou, vorbim tot timpul, imi cere explicatii, unde sunt, ce fac... Iar eu accept totul, chiar daca uneori ma revolt, imi spun (si sotia mea imi spune) ca asta mi-e Crucea, ca daca am gresit, trebuie sa suport!

De vreo doua, trei ori mi s-a parut ca o zaresc pe "cealalta".
M-am emotionat (inima imi batea mai tare!), m-am uitat dupa ea, sa fiu sigur daca e ea sau nu, as fi vrut sa o vad, nu neaparat sa vorbim... Daca as sti ca e maritata, ca are copil, daca ar fi de mana cu copilul, cu sotul, atunci chiar ca un salut scurt, politicos, poate si cateva cuvinte (daca si ea s-ar opri)...

Deja cred ca cineva ar putea spune ca imi pasa prea mult de ea, ca poate nu a fost chiar o iubire pasagera, si atat.

Cum adica, imi pasa de "ea" ?!
Si ptr. asta as fi in stare s-o fac pe sotia mea sa sufere, chiar si numai ptr. doua, trei cuvinte.

Alexia, ai dreptate, suferinta sotiei... ar fi (din nou) ca un cutit in inima ptr. ea.

Sieulafel, multumesc mult! Mi-ar placea sa am taria de a nu o saluta, de a nu ma opri, de a nu-i adresa niciun cuvant.
Poate doar o usoara inclinare a capului, sau nici macar atat.
Poate doar un zambet foarte scurt, imperceptibil ptr. oricine m-ar vedea, in afara ei.
Atat, si nimic mai mult.

Multumesc!

Un_cabotin

sieulafel spune:

de curiozitate... e o intrebare ce ma macina de ceva vreme si nu am avut cui sa o adresez.... daca-mi poti raspunde...
cum se poate sa iubesti doua femei deodata...
mie mi se pare ca o iubire o exclude pe cealalta...
mie mi se pare ca daca ajungi sa-ti inseli partenerul... este evident ca nu-l mai iubesti, ca nu-ti pasa de el...
o inteleg perfect pe sotia ta. si din nou, admir faptul ca si tu o intelegi si ca-ti porti "crucea"...
ma inspaimanta putin faptul ca face asta si dupa 4 ani de la "eveniment"... speram ca durerea, framantarea, frica vor trece mai repede...
si ma mai sperie si faptul ca simti nevoia unui zambet - chiar usor - perceptibil doar de Ea...cred ca, din pacatae, nici tu nu esti complet "vindecat"...

babyblue spune:

tipule, arde pipota in tine!!


intrebare:
1. de ce n ai avut curajul sa divortezi pentru amanta?
pare-se ca relatia nu s-a consumat, s-a oprit cam brusc si ai ramas inca cu dorinta in vene.

dc n-ai avut taria sa ti asumi divortul, cu tot ce implica el: pierderea unui culcus cald, un copil care sa ti zica tata, sa fii si tu in randul lumii, atunci asuma ti alegerea facuta si mergi mai departe. o sa o uiti, incet, dar sigur.

prb ta e ca arde pipota in tine, ai mai vrea sa o stii disponibila, in esenta cred ca iti convenea de minune siguranta de aks, care te securiza, dar si adrenalina care ti curgea in vene, alaturi de amantzika, ca doar de aia tremuri si tresari anticipand ca o vei vedea intamplator.


au mai trecut si altii prin asta. e chestie de imaturitate emotionala, cand nu poti sa ti asumi o casnicie cu adevarat. si e o chestie hormonala, pt ca omul e in esenta o fiinta poligama.


ca tine sunt mii de oameni, barbati si femei, hormonu ii impinge de la spate si pipota arde in ei dupa nitica aventura, casatoria e buna, securizanta, tihnita, sanatoasa, dar...evident, uneori poate fi al dracului de banala, de plictisitoare. e normal sa ti vina astfel de ganduri. omul fiind masochist si poligam, se satura de bine, binele asta indus de educatie si moralitate si vrea sa simta noul, sa experimenteze.

mirosul de nou, de aventura, de carne proaspata, ii vine din toate partile, cu fiecare adiere de vant. si are timp sa l inspire si sa l simta pana n vene, tocmai pt ca acasa e sotie/sot, papika, mankarika, tricouas calcat, cont la banca, bebe care zice tati/mami. le ai, sunt bune, sunt ale tale, sunt puse deoparte. poti iesi sa inspiri aerul fresh de afara.....dar cam atat!






_

Babyblue va pupa pe toti!!
6+
Doamne Doamne, te rugam ai grija de noi....
2 IAD nereusite (prima cu Dr. Marinescu, a doua cu Dr. Albu Dragos 2009-2010), 1 FIV neureusit, sept 2010- Dr. Albu Dragos, AMH=0,4, ovarectomie stanga, decembrie 2010 neasteptat, test de sarcina pozitiv.

babyblue spune:

nu iubesti mai pe niciuna. iubirea asta este o notiune fictiva, absurda, aberanta, careia i se da prea multa importanta religioasa/psihologica si mai stiu eu in ce fel. e o notiune abstracta ca si fericirea.
nu o poti defini exact.

oamenii nutresc diverse sentimente fata de diverse persoane.
unele sentimente sunt mai intense, altele mai putin intense.
ele mai alterneaza. uneori simti acut si intens sentimentul de tandrete, nevoia de securizare emotionala, de tihna, de liniste, alteori e mai intens hormonul, adrenalina

iubirea, este o notiune de dedicatie absoluta, aproape inumana, apoteotica, pe care suntem invatati sa incercam sa o simtim, fie pt dumnezeu, fie pt semenii nostrii.
nu stiu dc e o chestie f reala si f clara.

da, are sentimente pt sotie, pt amanta, pt altii. iubirea nu este ceva palpabil, sa pui mana si sa spui: uite, exista! sa o masori, sa o definesti in unitati clare de masura> iubesc in proportie de x pe sotie de Y pe amanta.

omul are totul felul de sentimente, ca s-a si incurcat intre ele.:)

_

Babyblue va pupa pe toti!!
6+
Doamne Doamne, te rugam ai grija de noi....
2 IAD nereusite (prima cu Dr. Marinescu, a doua cu Dr. Albu Dragos 2009-2010), 1 FIV neureusit, sept 2010- Dr. Albu Dragos, AMH=0,4, ovarectomie stanga, decembrie 2010 neasteptat, test de sarcina pozitiv.

ellej spune:

Eu cred ca exista mai multe genuri de iubire: iti iubesti partenerul 'de cursa lunga' pentru ca te leaga de el pasiunea initiala (fluturasii:)) copii, viata comuna, obiceiurile, il respecti si apoi intervine iubirea pasionala (hormonu':), cum bine zice babyblue), care poate aparea cand si cand de-a lungul vietii. Asta nu inseamna ca un_cabotin, de exemplu, nu mai era atras fizic de sotie, dar sa fim sinceri, cand cunosti pe cineva de ani si ani nimic nu mai e nou. Iar amanta e ... noua (nu neaparat mai frumoasa). Stii vorba aia (porcoasa, scuze): poate fi o femeie cea mai frumoasa din lume, tot exista unul care s-a saturat s-o...

Eu pot intelege ca un barbat sau o femeie la un moment dat, independent de calitatile partenerului sau relatia lor, se simte atras fizic de altcineva; e natura umana. Diferenta o face ratiunea. Daca persoana e realista si isi da seama ca pasiunea de azi e cas(z)nicia de maine, ca obiectiv vorbind, subiectul pasiunii respective nu e neaparat mai bun decat ce are acasa si pune in balanta avantajele si dezavantajele - atunci isi va infrana pornirile. Dar nu toti au gradul asta de maturitate; as zice ca femeile il au mai mult decat barbatii.

Bee spune:

Un_Cabotin, daca eu as fi sotia inselata si sotul meu ar fi tradatorul (asta nu s-ar intampla fiindca daca ar insela si eu as afla, am divorta civilizat, dar in cea mai mare viteza, cu toata iubirea ce ne leaga si cu toate "obligatiile" comune) si daca tradatorul ar intalni amanta pe strada, as prefera ca el sa se opreasca sa o salute civilizat si sa mi-o prezinte. Si pe mine sa ma prezinte civilizat ca fiind sotia. Si in acelasi mod (civilizat)tradatorul poate sa o intrebe ce vrea el pe respectiva, de fata cu mine. Si apoi acasa sa ma lamureasca ce si cum. Eu asa ash privi lucrurile: direct. Ce priviri, inclinari din cap discrete, aluzii numai pentru ea. Care raceala ca sa nu raneasca sotia? Raceala aia "anume" de dragul sotiei e tardiva! Amanta saraca nu merita raceala si nimic aiurea.
Una peste alta, tradatorul e vinovat fatza de ambele femei din viata lui.
Sotia ta e o eroina. O admir si o compatimesc. De tine nu stiu ce sa zic, nu cred ca ash vrea ca sotul meu sa aiba taria ta de a-si duce crucea, daca ar fi intr-o asemenea situatie. Prefer oamenii slabi, care renunta. Sau oamenii puternici care nu gresesc.
Sieulafel, la voi ce s-a mai intamplat? Ai iertat?

Un_cabotin spune:

@ Sieulafel,
Multumesc ptr. raspuns.
Asa cum spune intr-un fel Babyblue, iubirea definita ca la carte nu prea exista... Viata (mea) este si a fost mult mai complicata, sau mi-am facut-o eu complicata, ca sa pot da definitii, sau, si mai rau, sa dau lectii cuiva.
Dar ptr. a incerca un raspuns la intrebarea ta:
In cazul meu cred ca dragostea pentru sotie, in loc sa fie anterioara, sau succesiva iubirii ptr. "amanta", se intersecta cu aceasta din urma.

Eu am expus foarte, foarte pe scurt faptele mele, in realitate relatia cu sotia mea trecea deja printr-o criza inainte de a o insela eu... Nu spun asta ca sa ma scuz, doar expun faptele.
Deci cineva ar putea spune ca n-o (mai) iubeam pe sotia mea cand m-am indragostit de altcineva.
In ceea ce priveste pe cealalta femeie, dupa unul sau doi ani, cred ca am inceput sa o vad si cu bune, si cu... defecte. Ori daca este adevarat ca iubim pe cineva mai ales ptr. defectele ei/lui, mie mi-e clar ca am trecut de la faza hormonala, a iubirii viscerale, oarbe, la etapa iubirii "mature"; atat de "matur" cat pot eu sa fiu.
Si atunci cred ca, incet, incet, am inceput sa-mi re-descopar sotia, am re-inceput s-o inteleg, sa o iubesc...

Un fapt foarte important:
Sotia mea s-a schimbat in urma descoperirii faptei mele.
De unde inainte puteam sa vin acasa la orice ora, sa nu ne adresam niciun cuvant, sa nu facem dragoste cu lunile (pur si simplu nu mai vroia sa auda de facut dragoste!), acum (de atunci inainte) imi arata dragostea, vorbim, "vegheaza" sa nu redevenim doi straini, asa cum ajunsesem atunci.
Intr-o relatie ca a noastra ne sustinem unul pe altul...
Cum zice Babyblue, nu poti trai la inalta tensiune o viata, indragostit cu fluturi in stomac ani in sir. La noi, cand unul este 'jos" dpdv sentimental, celalat face un efort si-l ridica. Iar el/ea chiar vrea sa se ridice, si o face.

@ Babyblue,
Nu mai vreau sa "experimentez" o aventura! Mi-a ajuns suferinta pe care am provocat-o celor de langa mine, si chiar si suferinta mea (stiu ca poate nu vei crede asta, cu suferinta mea...).
Poate nu m-am maturizat, si poate nu ma voi maturiza niciodata.
Dar tot cineva mai destept decat mine spunea: "In clipa in care vom inceta sa mai fim copii, vom fi morti."

Eu (nu stiu cum sunt altii) am invatat ca trebuie sa ma feresc de situatiile ce ar putea deveni periculoase. De aceea am deschis acest subiect, ca sa ma ajutati sa ma inteleg, sa ma pazesc, sa devin "matur" :-)
Nu m-am putut abtine sa nu-mi dau frau liber sentimentelor (hormonilor, Babyblue) fatza de o fata tanara, a carei atmosfera promitea paradisul ptr. un (asa-zis) nefericit in casnicie.
As rezista la o noua "provocare"? Da, daca sunt pregatit (imunizat, intr-un fel). E ca si cand ai face un vaccin, ca si cum te-ai antrena ptr. ceva...

Babyblue, recunosc ca raspunsul tau nu e prea reconfortant ptr. unul ca mine. Mai ales ca tu nu ai indoieli, emiti doar judecati (de Apoi) de genul:
"Arde pipota-n tine, tipule !!!"
"Nu exista iubire !"
"Iubirea este o notiune fictiva, aberanta..."

Nu stiu prin ce experiente de viata ai trecut tu, dar eu n-am incetat sa cred iubirea exista.
Si-ti doresc sa iubesti si tu din nou, Babyblue!
Fiindca sunt sigur ca ai iubit...

@Bee,
Foarte solid si la obiect raspunsul tau, multumesc!
Cred ca asta asteptam, si cred ca asa trebuie sa procedez.
Un zambet discret, hm, ptr. ce?! Sa fie ca o promisiune, ca un regret...
NU!
Regret ca s-a intamplat; nu regret ca nu se mai poate inca odata...
Promisiune ca nu se va mai repeta, nu o promisiune ca la o adica, cine stie...

De mii de ani ne rugam: "... si nu ne duce pe noi in ispita..."

valicutu spune:

cum zicea babyblue "arde pipota in tine". relatia cu amanta nu s-a consumat, ai fost super indragostit de ea, ai relua relatia daca s-ar putea fara ca sotia ta sa afle. daca ai alfa ca e maritata, are copii, ai fi dezamagit pentru ca nu mai ai nicio sansa. daca vrei sa traiesti alaturi de familia ta va trebui sa traiesti cu neimplinirea asta, si stiu ca "te mananca" sa vorbesti cu ea daca ai vedea-o, dar mai bine nu faci asta