mama + sotul madalinei

a_alinta spune:

hannen , noi povestim aici, adica ne dam cu parerea. preupunerea ca era fericita, e o presupunere, exact cum ai spus si tu.
ce a fost in sufletul ei, nu vom sti niciodata ( desi am impresia ca sotul ei a prins ceva ), iar asta nu putea sa o faca un om cu 50 IQ.
eu cred ca ar fi fost foarte fericita daca parintii ei nu ar fi criticat-o mereu.
sunt multe povesti de viata ascunse sub aceasta sinucidere.
chiar asa, cine se sinucide?
poate ne raspunde xio.

olympia spune:

Un adult sanatos nu sta ani in sir intr-o relatie abuziva, fie ca-i vorba de primul sot sau de al doilea, nu stiu daca asa au fost relatiile, discutam teoretic... Poate a acceptat un anume control din partea primului sot, ca era mai mare ca varsta, oferea protectie (dar oare asta nu-i un fel de substitut al figurii parentale?), era compozitor si li se impleteau perfect carierele. Beneficiile evidente erau protectia financiara si recunosterea publica/prestigiul. Cumva apoi s-au pierdut in timp amandoua, desi ea a luptat mult , s-a zbatut sa le pastreze, sa ramana o femeie frumoasa, admirata, de succes. Cred ca lupta asta pentru aceste valori a venit cumva in contradictie cu maternitatea. Spunea singura intr-un interviu ca la tinerete a amanat maternitatea pentru cariera, ca ar fi insemnat o pauza prea lunga. Nici mai tarziu nu si-a luat aceasta pauza. N-a vrut ea, n-au lasat-o parintii, cat de puternica era influenta lor pe acest subiect? Cat de sensibila la parerile lor era ea? Oare si asta era un mar al discordiei intre ei si sot? Cert e ca ea n-a facut nimic din ce ni se pare noua firesc sa faca o proaspata mamica, iar depresia postpartum , daca (doar) asta o fi fost, n-a fost tratata.

inbox spune:

a_alinta si eu tot ca tine vad lucrurile.

Faptul ca s-a casatorit cu un om mai invarsta care ii oferea siguranta si protectie, faptul ca s-a sinucis de ziua ei, relatarile despre viata ei... ma duc cu gandul ca intre ea si parintii ei nu erau niste relatii normale. Ea pur si simplu a fost educata sa-i puna pe altii ( respectiv familia ei) inaintea propriilor nevoi, asta se face in timp, si nu te poti debarasa asa deodata de o astfel de povara, iti intra in sange, nu poti gandui altfel. Serban Georgescu o numea pe ea "Mielul" si familia ei "Pirania"... Apoi, prin acel testament de suflet, ea a pus povara asta pe umerii lui PM, ea, material nu i-a lasat nimic lui PM, lasa copilul in grija mamei lui PM, dar il roaga pe acesta sa vanda tot si sa aibe grija de fratele, cumnata, nepotul...le-a dat la fiecare ce stia ca-i intereseaza mai mult. Nu am frati, poate imi explica cineva daca e normal sa-ti pui fratele inaintea propriului copil si a propriului sot! De ce, daca era abuzata de sot si stresata de soacra, nu a scris in aceasta scrisoare, macar ceva care sa duca cu gandul la asta! Nu si-a facut dreptate prin acest ultim gest?! Iti lasi copilul in grija celei care se presupune ca iti facea zile amare?!!! Nu cred asa ceva, eu cred ca in mama lui PM avea incredere, cred ca a ales ce era mai bine pentru copil, stiind ca acestia il vor iubi si ocroti neconditionat! Drept dovada le-a lasat doar copilul fara sa le lase vreo alta avere...

Mai e inca ceva, stand de vorba cu un psiholog care mi-a vazut de cateva ori copilul, mi-a spus ca e foarte normal ca un copil sa se dea cu fundul de pamant, sa faca crize de gelozie si sa se manifeste atunci cand ceva ii bulverseaza viata, ca daca nu o face, ca daca as avea acel copil cuminte care nu comenteaza la nimic, se aduna frustrari care se manifesta mai devreme sau mai tarziu, cu cat se manifesta mai tarziu, cu atat sunt mai grave , si deobicei, acestea apar in momentele cheie ale vietii! Nu stiu de ce, cred ca Madalina a vrut sa fie un copil perfect, a vrut sa-si multumeasca parintii indiferent cum....

XIO spune:

Rufus, de ce nu vrei sa intelegi?
Exista niste definitii pt. niste acte. E ca si cum ai spune ca pun diagnosticul de moarte dupa ce citesc in ziare.
Parasuicid inseamna un act de sinucidere nedus la capat. Nu trebuie sa fiu la fata locului ca sa spun daca a fost sau nu. E la mintea cocosului. Femeia i-a spus sotului ca a incercat sa faca aia si aia, e clar parasuicid. Nu trebuie sa ai studii de psihologie, trebuie doar sa fi citit o definitie.
Zau ca nu inteleg incapatanarea asta copilareasca.
Mi-e tare greu sa cred ca tu chiar nu poti pricepe niste lucruri atat de simple.
Dar uite, poate te ajuta:
http://en.wikipedia.org/wiki/Parasuicide


Inbox, se sinucide o persoana bolnava.

**Fur is for petting***
http://www.facebook.com/#!/adoptiicaini
www.adoptiipisici.ro

Rufus spune:

O fi scris, dar a gasit PM foile si le-a rupt. Na!

Rufus, Tora si iadele www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Retrospectiva 2008 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=a1ed73f473ea25944e234a" target="_blank">Retrospectiva 2009 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=d39f778033dd7597d12ac9&source=category&category_id=all" target="_blank">Retrospectiva 2010

inbox spune:

:)

raly spune:

Unde e statutul aparte ca eu nu-l vad?

Restul...no comment.

inbox spune:

De acord. Ce declanseaza aceasta boala? Se poate transmite ereditar vreo gena? Am inteles ca practic este un dezechilibru chimic la nivelul creierului...in cazul asta nu cred ca un psiholog o ajuta prea mult, cred ac trebuia internare si medicatie! Cum se ajunge la acest dezechilibru? ( daca am intrebat vreo prostie, te rog sa-mi acorzi circumstante atenuante :) ).
Chestia asta, cu daca se transmite ereditar, chiar ma intereseaza, am avut un caz in familie cu mult inainte sa ma nasc eu...dar mereu mi-am auzit "sa nu cumva sa faci vreo prostie in viata ta", ca daca ai mostenit ceva?, cu toate astea cand am fost mai abatuta, maica-mea s-a dus la biserica si mi-a venit cu apa sfintita si a dat prin toata casa, pe motiv ca "mi-a facut cineva ceva", am ramas blocata cand am auzit-o ( mi-am revenit imediat si am inceput sa cred ca maica-mea are o problema serioasa:) .

Mai e o chestie, care s-a discutat la un subiect separat. Depresiile postpartum, am nascut de doua ori si nici un personal medical nu m-a intrebat cum ma simt d.p.d.v. psihic, desi la a doua nastere si eu si colega din salon faceam cu randul la reprize de plans din senin... Abia dupa cateva luni i-am spus mamei- mamei da, ca e si ea femeie si a nascut ( ce-i drept ii spusesem si sotului, dar la el nu ma asteptam sa inteleaga, oricum a inteles mai mult de cat ma asteptam eu)- ca nu sunt OK, si pe langa multa intelegere din partea lor, am primit si un supliment de magneziu forte. Bine ca de data asta nu s-a mai dus la biserica !

lucialu spune:

Inbox, este lucrul care mie una mi-ar fi fost util sa se discute mai pe larg pe forum. Sunt excelente povestile cu nasterea, dar sunt exact ca in povesti: si au trait fericiti pana la adanci batraneti. Si de fapt cu nasterea abia incepi.

inbox spune:

Asa este Lucilau, cred ca ar fi de mare ajutor, si ca medicul cu care ai nascut sa puna un pic in tema familia...una e cand ii spun eu sotului ca imi vine sa-mi iau campii, si el poate spune "dar ai un copil, o cariera, nu e posibil, fii tare" ( si mi-a trantit usa-n nas), si alta e cand un medic ii spune sa fie atent la starile mamei.Una e sa vina mama mea cu "babisme" si sotul mai cerebral sa nu se uite in gura ei, si alta e cand ii explica un medic, logic si la obiect ca sunt niste transformari hormonale etc. Sotul meu, a citit, pe net, pe forumuri, nu avea de unde sa inteleaga starile mele, dar si-a dat seama ca nu aberez si ca nu e de gluma. Ma gandeam, ca MM a scris ca se simtea defecta, sau cam asa ceva, asa m-am simtit eu, cand la primul copil, alaptatul mi s-a parut un cosmar, imi dau seama ca cei din jur incercau sa ma ajute, dar nu o faceau cum trebuie, ma faceau sa ma simt din ce in ce mai vinovata si incapabila.

De altfel sotu MM a si spus "saracuta, nu se simtea in stare sa aibe grija de copil", si ca asa au luat decizia sa se ocupe mama lui, asta este o teama care se intalneste frecvent la proaspetele mamici, iar cele care au copii la varste mai inaintate cred ca sunt mai predispuse la teama asta ( parerea mea), cand faci un copil la 19-20 de ani ai oarecum si acea "inconstienta" ( nu vreau sa para jignire) data de varsta. Se stie ca cei care devin parinti la varste inaintate sun mai protectori, "cocolosesc" oarecum copii.