Sezatoarea canadiana (60)
Poftiti la sezatoare! Capitolul 59 aici.
Lorelai si fetele - Livia si Maya (18 ianuarie 2005)
****pt. poze click pe casuta galbena de mai sus (pagina personala)****
Raspunsuri
Magdone spune:
MOna, gasesti bors la toate magazinele romanesti, dar si la alea poloneze, parca in Mississauga v-ati mutat voi, nu? stiu ca e unul mare, Starsky , polonez, incearca acolo.
spor la treaba tuturor!
Magdone si Razvan (19.07.2003)
_
"Pentru a castiga ceea ce merita sa ai, s-ar putea sa fie nevoie sa renunti la tot ceea ce ai deja."
Ira spune:
Joia asta am petrecut cateva ore foarte placute.
Totul a pornit inca de la gradinita, cand Sibin a urat Joyeuse Paque intr-o inocenta desavarsita unei ahmalahmagdalah mai precis unei araboaice cu un fular foarte negru la cap si cu unul exagerat de negru la gura. Am simtit brusc o sudoare rece pe sira spinarii la vederea privirii pline de ura a femeii si i-am comunicat ca imi las copilul in continuare la gradinita numai pe riscul lui. Sibin si-a cerut scuze in numele lui Allah educatoarei si ne-am dus cu Buddha inainte in maxima credinta pe Calea Divinitatii si Fericirii urmandu-l pe Dumnezeu.
Apoi pe autostrada in acelasi spirit al revarsarii divinitatii simultan cu rafalele de zapada adanc in inimile noastre...am auzit claxonul. Un claxon ucigator de coerent, ascutit si interminabil. Ne-am intrebat vreo 5 minute cine-o fi tampitul care nu inceteaza sa apese si sa incalce din poruncile sfinte ale bibliei stresand tot Montrealul la ora de trafic, apoi am simtit iluminarea sfanta in creeri. Am inteles cand am vazut politia semnalizandu-ne din spate. Eram noi si cu masina noastra, care se decisese sa urle fara nici cel mai mic bun simt si din toti rarunchii. Neintelese mai sunt Caile Domnului ! In acea stare binecuvantata ce-o aveam in suflet, motivata mai ales de claxonul nu inceta sa urle, am incercat sa explic politistului care-i treaba, drept care tipul si-a facut cruce si s-a carat, oricum nu cred ca auzea nimic din cauza sirenei, as fi putut sa-i povestesc orice, inclusiv de cada mea cu blana, ca tot acelasi rezultat as fi avut...
Iubirea catre confratii nostri montrealezi si mai ales cea de catre noi insine ne-a impins catre primul garaj. Am lasat masina urland acolo si am fugit catre metrou, ca sa nu intarziem la servicii. Dar cum suferinta se vede treaba ca e singura cale catre fericire, peste o ora am primit telefon pe mobil de la garajist ca sa venim sa luam masina, ca urla in continuare si ca el nu mai suporta masina. De parca nu asta ar fi fost treaba lui, sa suporte masini.
Saraca-n duh cum ma stiu, caci binecuvantarea domnului catre astia din topor asa ca mine - se apasa - l-am bagat in p. masii si i-am zis ca daca nu-mi repara masina o sa-mi platesc loc de parcare in fata garajului lui pana cand extermina tampitul de urlet, asta asa, numai ca sa-i fac reclama. Cand m-a intrebat apoi daca ii permit sa faca orice cu ea ca sa nu mai tipe, i-am spus ca nu am air bag-uri functionabile si ca o face pe riscul lui. Anyway, l-am incurajat sa o faca - cu sens unic spre paradis, cu atat mai mult cu cat nevasta-sa precis avea ipoteca si asigurare de veata inclusa. Raiul fiind al nevesti-sii, btw.
Nominalizand ca la Oscar toti sfintii si evanghelistii ce-mi trecura prin creeri mi-am continuat ziua de munca cu un bizar tiuit in urechi, care-mi aducea a ceva sentimente familiare.
Catre seara, bandu-mi café-ul cu prietenii mei ce-mi calauzesc drumul nelimitat catre fericirea si divinitatea deplina, in timp ce faceam propaganda vacantei si aerului conditionat - mantuitorul ne-o trimis la masa un vechi amic. Doamne ce-om mai ras. Amicul e transparenta la Dumnezeu in persoana. E un quebecois en train sa invete romana. Cat de luminat si de fluent poate fi in unele expresii balcanice, mai ales in cele religioase! Ispasirea lui cica e catre un zeu indo-american cu piele rosie, de aceea se si duce in Cuba de 3 ori pe an, in numele mentinerii pacii, fericirii, si tenului ros-brulé.
Adevarul e ca astazi totul a pornit de la pomenirea sfantului Joyeuse Paque, nu ca Sibin n-ar fi destul de tacuto-filosof d'habitude, insa e destul de greu sa rezisti influentei ingerilor ortodocsi mai ales intr-o asemenea perioada.
Acum nici nu stiu ce sa mai urez tuturor ca sa nu lezez pe nimenea. Adevarul e ca multiculturalismul canadez nu e tocmai o aghiazma usor de digerat. Martora la cele scrise mi-e Imparatia lui Dumnezeu, district Quebec - Montréal. Sa-mi fie iertate pacatele, amin.
nelia spune:
Ira, mi-ai luminat ziua. Pai, ureaza lumina, pe masa, in casa, in suflete, ca de asta duce lipsa toata lumea, indiferent ce cale a ispasirii a ales.
CORNELIA, mami de AGATA si TUDORA
Emilly spune:
Ana felicitari pentru job!
Dana care e reteza aia miraculoasa de cozonaci?poate m-oi invrednici si eu...
Eu nu stiu de ce, dar eu ii simt pe quebecosi rasisti si-i inteleg chiar, ce nu inteleg eu, e de ce sunt atat de "cu 2 fete".Mai, am fost socata de-a dreptul cum se birfesc intre ei si apoi cum se pupa si-si zimbesc cu toata gura pina la urechi.
Paste linistit!
simi spune:
Intru si eu sa va urez un PASTE FERICITla toata lumea!
Tot ce va doriti, mult soare, bunatate si lumina!
Dana, si eu astept reteta ta de cozonac, ca vreau sa ma "incumet" miine dimineata si, dupa esecul de la Craciun parca-mi tremura minutza...(ca mi-au iesit niste "caramizi" de numa-numa)
Va pup!
columbiana spune:
Emilly, Ktrinel mersi!
Ktrinel, poate vara asta ne mai vedem, si cum ai vazut ca fiu'meu e mare cavaler dupa fete deja (macar m-am linistit :))), tu numai sa vii cu caruciorul....
PASTE FERICIT la toata lumea, sanatate, lumina, pace si liniste in suflete sa ne aduca!
Ana
nelia spune:
Paste fericit!
Fie ca aceasta Sarbatoare Sfinta sa va aduca lumina in casa si in suflete!
CORNELIA, mami de AGATA si TUDORA
oanagabriela spune:
Paste fericit, plin de lumina, belsug si fericire!
Noi incercam marea aventura asta-seara: sa infruntam frigul si iarna dusmanoasa si sa mergem la Inviere cu copilul (pentru prima data!).
Azi am vopsit cu Antonia oua (pastel). Bunica ne face pasca, drob, friptura de miel. Cozonacii i-am cumparat. Doar zapada de-afara ne taie elanul...Sotul a luat frezii (care miros ca acasa) si narcise, asa din nostalgie.