Copil neobisnuit de agresiv
Intii vreau sa va spun cite ceva despre copil. E vorba de o fetita de 3 ani care musca, pocneste, loveste cu pumnul etc. Si nu e vorba de o faza normala pentru majoritatea copiilor, faza asta dureaza de mai mult de 1 an jumate. Acum 1 an i s-a nascut fratele fetitei, care permanent e zgiriat pe fata, cu vinatai pe peste tot etc.
In fine, fetita este fata prietenilor nostri, cam singurii prieteni apropiati pe care ii avem aici. Deci ne vedem destul de des. Bineinteles ca de fiecare data fetita asta o bate pe a mea. Ieri i-a tras un pumn in fata, din senin, nici macar nu se jucau, stateau in barca. Si brusc fetita asta, sa ii zicem Ema, se duce la fata mea si ii trage un pumn. Acasa in gradina la joaca, cam la 5 minute. Trebuie sa intervenim sa o scapam pe a mea din mainile ei.
Maica-sa e un pic depasita de situatie si in general nu exista nici-un fel de consecinte, afara de.rugaminti si eventual amenintari. Cel putin eu nu am vazut macar o data sa o scoata pe tusa citeva minute sau ceva, orice. Mie pe de alta parte mi-e greu sa intervin, fiindca nu sunt mama ei, nu ii pot face eu educatie. Am incercat sa o scot pe a mea pe tusa, dar nu pot sa o "pedepsesc" pe a mea luind-o de la joaca mereu. Sa nu ne mai vedem cu ei e o solutie evident, dar tot sper ca se va rezolva cumva sa nu stricam prietenia.
Ieri au fost la noi la un gratar. Si eu cu un bebe de 3 saptamini in brate mi-am iesit din fire si am ridicat tonul prima oara la ea si am amenintat-o ca o dau afara din casa daca o mai prind inca o data lovind-o pe fata mea. Dupa asta nu a mai agresat-o toata seara pina la plecare, dar evident ca nu e metoda pe care vreau sa o implementez mereu.
Aveti sfaturi? Mai dau detalii daca e nevoie, daca nu e suficient de clar. Intrebati-ma doar.
Raspunsuri
aschiutza spune:
Cristoiu, fetita merge la gradinita sau sta numai cu mama ei acasa? Merge pe undeva la un club sa faca sport ? Intreprinde unul dintre parinti ceva numai cu ea singura fara fratele ei de fata?
Poate e numai gelozie sau felul ei de a spune "baga-ma in seama". Bineinteles ca nu e normal si nici bine. Si al nostru pui trece acum printr-o faza de lovit (numai pe mine si sot) si ii aratam de fieacare data ca nu ne place, ii spunem consecintele (daca ma mai lovesti , eu plec de linga tine). Daca ar dura asa de mult, am considera sa mergem la psiholog ca sa vedem ce nu e bine in relatia noastra cu el. Exista si anumite asociatii care vin sa te ajute acasa, sa observe relatia aprinte-copil sau copilul in sine si sa iti dea o parere impartiala unde ar fii hiba (adesea cind esti implicat nu vezi de unde porneste un anumit comportament).
alina_satena spune:
Parerea mea sincera este ca ar trebui sa vorbesti cu mama copilului prima oara sa ii expui problema.
Nu mi se pare normal ca ea doar sa ameninte copilul si sa nu ia nici o masura ferma asupra comportamentului acestui copil, iar daca nici asa nu merge si nu va intelege ca acest copil are o problema de comportament eu cred ca daca nici asa nu va intelege cred ca va trebui sa va retrageti usor usor.
Te mai intreb ceva , ai incercat sa dicuti cu mama fetitei??
cristoiu spune:
Aschiutza, de la 1 an a fost la Tagesmutter. A fost data afara fiindca lovea copii si ii musca si doamna respectiva a zis ca ea nu are nevoie de stresul asta. Dupa care i-a gasit gradinita, merge la gradinita cam de jumate de an sau mai bine, nu cresa, ci gradinita, program pina la 2 jumate. Acolo a invatat chiar de la copii mai mari cuvinte urite pe care le foloseste mai tot timpul. Fara consecinte, din nou - deci eu cred ca e o problema de parinteala.
In general are foarte multe activitati, merg la zoo, la sport, la inot, are o curte mare si e mai mult afara decit in casa. Singura cu parintii nu prea cred, ca nu au ce sa faca cu al doilea. Dar ea este asa dinainte de a aparea fratiorul. Si eu cred ca e posibil sa fie gelozie, si ca ea cauta atentie, fie ea si negativa, daca pozitiva nu primeste. Problema e ce pot face eu? Ca daca eram in locul mamei, demult eram la psiholog sau intrebam doctorul cum si unde pot gasi ceva ajutor. Ma gindesc sa il intreb pe al meu la U7a si sa ii pasez ei informatiile. Dar stii cum sunt nemtii, nu vreau sa se simta cumva insultata si sa refuze din start.
cristoiu spune:
Da Alina, am mai vorbit cu ea, asa delicat, adica ea se si scuza mereu, dar nu mai e suficient. Acum citeva saptamini, inainte sa nasc, au venit in vizita la noi si practic am scurtat vizita. Au plecat acasa dupa nici 1 ora, fiindca eram amindoua pe arcuri si asta mica facea fix ce o rugam sa nu faca. Mi-a calcat in picioare capsunile proaspat plantate, mi-a culcat la pamint toate narcisele, a aruncat cu nisip peste tot in curte pina cind m-am enervat si am inchis cutia de nisip ... Si intre toate activitatile astea a trosnit-o pe a mea de cite ori a avut ocazia.
De taiat relatiile si intilnirile e o solutie la care nu vrem sa apelam prea repede. Fiindca sunt singurii prieteni pe care ii avem aici. Nici eu nici sotul nu suntem din Hanovra si marea majoritate a prieteniilor mele au fost cu expati care intre timp au plecat cu totii in alte locuri. Prieteniile sotului au fost de servici mai mult si s-au cam incheiat si alea, din cauza ca al meu a urcat ierarhic foarte mult. Deci daca ii taiem si pe astia suntem singuri cuc.
Cafea spune:
Dificila situatie, te inteleg foarte bine ca nu vrei sa iti pierzi prietenii (nici noi nu avem multi prieteni aici), dar asta se va intampla oricum daca totul continua asa. Eu as sugera o discutie deschisa cu mama fetitei, ar accepta asa ceva?
Problema e clar la parinti, asa cum zici si tu si atentia negativa e tot atentie. Este prea mica sa isi exprime sentimentele, probabil este frustrata si geloasa pe fratior. In primul rand are nevoie sa fie ea in centrul atentiei uneori, nu pot face cu randul parintii, de exemplu il ia tata pe bebe cateva ore cat timp mama sta cu fetita, se duc la joaca, picteaza, etc, si uneori invers, sta mama cu cel mic? Apoi are nevoie de limite si consecinte, aplicate cu consecventa si fermitate, deci de fiecare data cand se poarta urat. Nu ma refer la nimic dur, consecintele naturale sunt cele mai bune, de exemplu "mergem la joaca, dar daca lovesti sau musti mergem acasa, nu stam cat ai vrea". Si plecat acasa imediat. Repetat de cate ori e nevoie. Si afectiune nelimitata, nu facut totul ca o pedeapsa, ci i se poate spune "mama /tata te iubeste, dar nu poti sa musti si sa lovesti pentru ca pe ceilalti copii in doare".
Agresivitatea ei e clar un mesaj (singurul pe care stie cum sa il transmita) ca lucrurile nu sunt tocmai in regula, trebuie ajutata sa isi canalizeze energia intr-un mod pozitiv.
anya spune:
Ema vorbeste cat de cat corect? Se poate face usor inteleasa de cei din jur? Agresivitatea apare si la copiii cu probleme de vorbire (sau la varsta mai mica, cand inca nu pot vorbi).
dana vio spune:
E o combinata copil hiperactiv + parinteala necorespunzatoare. Ce am citit aici e EXACT ce a patit sora mea cu baiatul unor prieteni de-ai sotului ei. Baiatul, de o varsta cu nepoata mea, venea in vizita si o pocnea pe fata fara motiv. Facea tot felul de prostii, gen Dl.Goe, dar mama este total indiferenta (asa e ea, mai egoista si materialista de felul ei, si copilul asta i-a cam testat limitele)iar tatal e plecat cu lunile/anii. E militar de cariera si a fost plecat 1an?Bosnia si acum de curand 1an/Africa de Sud. Sora mea a taiat relatiile cu ei pentru ca le-au spus, asa mai pe ocolite, si nu se vad rezultate. Copilul a fost dus la psihiatru, e testat hiperactiv, si "pisica" a ramas in ograda parintilor care sunt complet depasiti de situatie. II vad in parc cum stau si se uita la el, calmi, aparent?, si nu zic nimic. L-am vazut tavalit pe jos in hipermarchet si tatal lui se uita la el. (Chiar daca e militar e un om fooarte bland). Asa ca nu prea vad solutii. Daca parintii nu i-au atitudine , singurul lucru oe care poti sa-l faci este sa fii tu autoritara cu ea cand e la voi in vizita. Daca este strunit si baietelul asta sta cuminte, am asistat la o faza cand un parinte al unui copil agresat i-a interzis sa se mai atinga de copilul lui si asa a facut.
Bafta!
Felicitari pentru bebelus!
Alexandra Maria
14.12.2007
cristoiu spune:
Anya, Ema - nume de scena - vorbeste binisor, se face inteleasa fara probleme, are 3 ani totusi. De asta spuneam ca nu e o faza normala, ca nu e vorba de a nu putea comunica sau alte frustrari firesti. La ea e sfidare, tot ce face sfideaza. Imi calca capsunile in picioare cu ochii ficsi in ochii mei si zimbetul pe buze.
Acum cred ca mi-a picat o fisa si o sa ii spun si maica-sii. Ca Ema o pocneste pe Ariana doar cind e cu noi de fata, adica ori noi, ori parintii ei. Ca daca se joaca singure in camera ei - la ei acasa sau in camera fetei mele ieri - au pus jaluzelele si s-au jucat de-a doctorul, au pus muzica si dansat, mincat ciocolata pe care o dosise a mea la ea in camera, intors camera ei si a astuia mic cu fundul in sus, toate astea cind noi eram in curte si nu s-a lasat cu urlete si zbierete. Deci doar cind sunt adulti prin preajma. Interesant.
CorinaDani spune:
cristoiu, se vede treaba ca vizitele acestei familii iti produc stres si disconfort. si tocmai de asta nu ai nevoie acum, ca esti proaspata mamica din nou.
daca nu poti sau nu stii cum s-o abordezi pe prietena ta, sa-i spui exact ce te framanta/deranjeaza, poate ca ar fi mai bine sa pastrezi distanta o perioada. responsabilitatea ta este sa-ti protejezi familia, chiar daca asta inseamna racirea relatiei de prietenie pe care o aveti cu aceasta familie. daca vrei sa eviti acest lucru, atunci continua sa ai aceeasi atitudine ferma fata de fetita, din moment ce a functionat ieri. nu-i frumos, da-i sanatos.
ce te faci daca intr-o clipa de neatentie, fetita respectiva face un gest sau ceva care l-ar putea rani pe bebelusul tau ?
Cafea spune:
Ema o pocneste pe Ariana doar cind e cu noi de fata, adica ori noi, ori parintii ei.
E clar atunci ca o face pentru atentie, si cheia este sa i se ofere mai multa atentie pozitiva.