Regionalizarea si subsidiaritatea
Raspunsuri - Pagina 2
Mickyyy spune:
Citat: |
citat din mesajul lui eumada Mai,de cate ori sa ic ca asta nu este politica ? Madalina Copiii gasesc de toate în nimic. Adultii, nimic în toate." |
, pai asta si ziceam. noi nu facem politica, ci doar discutam pe teme politice.
Deceneus spune:
www.dw.de/dw/article/0,,16207248,00.html" target="_blank">Cercul vicios al centralismului - Horatiu Pepine DW
Citat: |
Administratiile locale sunt iresponsabile tocmai pentru ca nu li se acorda o responsabilitate deplina. Fiind dependente de guvern, bucurându-se de o autonomie pe jumatate, ele sunt tentate sa profite de aceasta situatie. Guvernul a declarat razboi administratiilor locale rispitoare. Într-un proiect de act normativ, citat de Mediafax, se instituie sanctiuni împotriva primariilor care fac datorii foarte mari. .. În primavara anului 2009, dupa primul acord încheiat de guvernul Boc cu FMI, a fost discutata limitarea cheltuielilor administratiilor locale prin instituirea unor ”standarde de cost”. Primariile de pilda nu mai puteau angaja decât un numar de functionari, dedus din numarul total al locuitorilor, de asemenea, sporurile erau limitate sau interzise. În practica însa, administratiile locale au gasit cai de a ocoli aceste constrângeri si cheltuielile au fost mereu mai mari decât se prevazuse. Am remarcat atunci ca situatia de criza obligase guvernul sa consolideze centralismul, în pofida tuturor promisiunilor de descentralizare. Iar acum se întâmpla acelasi lucru. Guvernul sporeste controlul si limiteaza înca o data libertatea de actiune a provinciilor. Cu toate acestea, intentiile guvernului sunt cât se poate de îndreptatite. Pe de alta parte, este clar ca lucrurile nu pot continua asa la nesfârsit. Administratiile locale sunt iresponsabile tocmai pentru ca nu li se acorda o responsabilitate deplina. Fiind mereu dependente de guvern, bucurându-se de o autonomie pe jumatate, ele sunt tentate sa profite de aceasta situatie. În momente de criza, guvernul adopta noi masuri constrângatoare, limitând si mai mult autonomia si, în subsidiar, sentimentul responsabilitatii proprii. E un cerc vicios, care nu va putea fi eliminat decât printr-o reala descentralizare. |
Cand autoritatile locale consuma bani dintr-un buget central colectivist, nu sunt interesate sa faca economii, dimpotriva interesul este sa atraga sume cat mai mari. Acelasi lucru cu fondurile de la UE. Se fac proiecte pentru a accesa banii, nu pentru ca sunt cele mai utile.
Daca autoritatile locale ar avea bugete constituite din venituri proprii le-ar adminstra mult mai responsabil.
Deceneus spune:
Premierul Victor Ponta anunta ca anul viitor are in proiect modificarea adminstrativ-teritoriala, respectiv regionalizarea cu mentinerea judetelor.
Alegerile sunt o buna oportunitate pentru a discuta problema reformei administrative.
Sunt doua probleme importante, dar independente:
– numarul, corelat cu dimensiunea regiunilor si trasarea granitelor
– atributiile sau gradul de autonomie administativa si financiara
Este foarte important daca regiunea primeste fonduri de la bugetul central, sau daca regiune contribuie la bugetul central.
Faptul ca nu se discuta nimic despre atributiile regiunilor, este un semn ca se doreste mentinerea actualelor practici de colectare a veniturilor in capitala si redistribuirea spre regiuni pe sistem clientelar. Sunt practici centraliste mostenite din comunism, de care am putea sa ne debarasam cu ocazia reorganizarii adminstrative.
Cititi mai multe despre regionalizare insotita de autonomie
Deceneus spune:
In Romania Libera Sabina Fati a scris articolul www.romanialibera.ro/opinii/editorial/federalizarea-romaniei-exces-electoral-sau-solutie-284788.html" target="_blank">Federalizarea României: exces electoral sau solutie?, un articol care a colectat multe comentarii pro si contra. Dupa numarul de conmentarii si de accesari, subiectul pare de interes, desi politicienii si media il evita.
Doar Ponta a amintit de intentia de reforma adminstrativa.
Un alt articol din Cotidianul prezinta in www.cotidianul.ro/regionalizare-parlament-al-regiunilor-si-stoparea-migratiei-politice-200309/" target="_blank">"Regionalizare, Parlament al regiunilor si stoparea migratiei politice", programul de reforme al USL privind reginalizarea si modificarile constitutionale vizate.
Federalizarea este o extrema a descentralizarii pe care putin o doresc, dar ea este vanturata de adeptii centralismaului ca o spaima de dezintegrare a Romaniei. Elvetia nu s-a destramat, nemtii din cantoane nu au cerut sa fie parte din Germania si nici francezii sa se alipeasca la Franta.
Unii argumenteaza cu situatia din fosta Yugoslavie, care a dus la destramare.
Acolo tocmai puterea centrala sufocanta a sarbilor si a regimului militar, a facut ca provinciile sa-si doreasca separatia.
Si noi suntem condusi de militari, de la Basescu la Oprea sau altii cu gradele sub veston.
Eu cred ca o autonomie locala lasa fara munitie pe extremisti si permite regiunilor sa se adminstreze mai bine decat o face regimul de la centru.
Vulnerabilitatea la siguranta nationala, cum le place sa spuna celor de la SRI, este tocmai concentrarea puterii si coruptia care o insoteste. Baronii locali sunt tentaculele coruptiei din capitala intinse in teritoriu.
Deceneus spune:
Exista mai multe propuneri de impartire pe regiuni a Romaniei, una din ele conforma recomandarilor comisarului european Johannes Hahn, cu 7 euroregiuni de nivel NUTS I si 41 de judete de nivel NUTS II, judetul Ilfov constituind, în cadrul euroregiunii Muntenia, regiunea economica Bucuresti ; judetele ar fi împartite în plasi de nivel NUTS III, comune sau municipii de nivel NUTS IV si cantoane de nivel NUTS V (sectoare în municipii.
In harta urmatoare gasiti impartirea adminstrativa interbelica pe judete si daca dati click pe judet se pot vizualiza plasile din cadrul judetului.
Portretul Romaniei interbelice
Multe centre de plasi si-au pastrat rolul de resedinta locala neoficiala, cu licee, spitale, sau multe filiale ale directilor finantelor au sedii in respectivele resedinte.
In urma cu doua zile am constat ca inca mai rezista obiceiuri antebelice. Oamenii se duc vinerea la targ sa vanda cereale si sa cumpere alte lucruri.
In concluzie cumparaturile saptamanale la supermarket nu sunt o inventie a epocii contemporane, sunt o consecinta a lipsei timpului.
Personal as sustine o impartide pe 10-12 regiuni cu reinfintarea plasilor, penru ca atunci serviciile ar fi mai aproape de cetateni.
Un cetatean nu trebuie sa consume mai mult de 2 ore pentru un serviciu oferit de autoritati, lucru imposibil de realizat cu actualele judete.
Deceneus spune:
Deoarece guvernul si-a propus sa faca o reforma adminstrativa sa adopte regionalizare, va prezint principalele argumente pentru autonomie locala.
ATENTIE Nu se adreseaza persoanelor care fac alergie la texte lungi si care prefera sa comunice cu emoticonuri.
Regionalizarea ar fi bine sa fie insotita de o autonomie locala pronuntata.
Sunt adeptul renuntarii al judete si la reinfintarea plasilor/plaselor/raioanelor, pentru ca astfel cetateanul este mai bine deservit de autoritati.
Motivele pentru care autonomia este necesara, sunt urmatoarele
1. Necesitatea certitudinii surselor de finantare.
Actuala alocare discretionara, preferentiala, de multe ori este evitata de adminstratiile locale pentru ca este insotita de conditionari ilegale. Banii de regula se aproba si/sau se aloca in a doua jumatate a anului si daca administratia nu reuseste sa-i valorifice pana la sfarsitul anului, ei se returneaza la bugetul central. Destinatia lor nu poate fi modificata pentru ca schimbarea destinatiei constituie infractiune. Este un sistem conservat din comunism, asa cum s-au conservat multe alte anomalii adminstrative.
2. Fexibilitatea alocarii si randamentul fondurilor de investitii ar fi mult mai bune.
Daca administratiile ar avea fonduri proprii colectate din taxe si impozite pentru investitii publice, le-ar aloca dupa nevoi, ar putea schimba destinatia daca apar elemente neprevazute, pentru ca nu ar mai fi contolati de guvern, ar putea sa transfere sumele neconsumate in anii urmatori, ar putea sa faca planuri cu finantare multianula. Sigur legea ar trebui sa oblige autoritatile sa fie transparente si sa faca planurile de investitii si prioritizarea lor consultand cetatenii, care sunt finantatori si beneficiari.
3. Absortia de fonduri de la UE ar creste, pentru ca proiectele de investitii presupun cofinantare, iar cofinantarea presupune resurse certe care sunt resurse proprii, si se ajunge la o dependenta de primul argument.
Banii repartizati de la Bucuresti nu sunt resurse certe pentru ca se repartizeaza discretionar, aleatoriu si politic/clientelar. In concluzie autoritatile locale nu pot sa faca planuri cu finantare multianuala, pentru ca nu au certitudinea cofinantarii.
4. Gradul de colectare a banilor la buget ar creste daca ar fi autonomie financiara locala.
In orasele mici coonsilierii si functionarii care colecteaza taxele si impozitele sunt amici cu oameni de afaceri, sunt fosti colegi de liceu sau chiar parteneri de afaceri. In sistemul centralizat, functionarii nu au nici un interes sa colecteze taxe de la prieteni pentru a le trimite la un bugetul central.
Daca ar fi autonomie locala, politicienii (consilieri locali) ar fi si beneficiarii taxelor si ar avea interesul unei colectari mai bune.
5. Autoritatile locale cunosc mai bine nevoile locale si aloca mai corect fondurile publice, decat autoritatile centrale. Consilierii sunt interesati sa fie realesi. Locuitorii trebuie sa stabileasca prioritatile investitionale, pentru ca ei stiu daca au nevoie de panselute sau de un pod, de un teren de sport sau de un dispensar.
6. Subsidiaritatea si democratia participativa intr-un stat centralizat este o utopie. Nu ai cum sa participi la decizii cand deciziile sunt stabilite prin lege, hotarari de guvern si dispozitii ministeriale. Romania a ajuns in pragul copalsului functionand ca stat centralizat si unitar. Padurile se taie cu licenta de la Bucuresti, iar "baronii locali" sunt tentaculele "caracatitei" din capitala.
7. Un stat puternic centralizat este mult mai vulnerabil la coruptie si la instabilitate decat un stat descentralizat. Un numar redus de indivizi care sunt temporar la putere si nu raspund fata de nimeni, sunt usor de corupt.
Statul centralizat este responsabil de toti cetatenii din toata tara, si administrarea acestei responsabilitati nu poate fi gestionata corespunzator din capitala tarii, prin legi ordonante si norme.
Statul puternic centralizat este rigid -"osificat", nu se poate adapta la schimbari bruste si la crize, cum se adapteaza un stat descentralizat.
Legea blocarii posturilor la functionarii publici a distorsionat structura de personal. Sunt institutii care au personal excedentar cu studii medii, si un deficit de personal cu studii superioare, pentru ca ultimii au plecat la salarii mai mari si posturile s-au blocat. Autoritatile locale nu pot sa-si stabileasca necesarul si structura de personal, sau nivelul de salarizare a functionarilor.
8. Dezinteresul conducatoriilor de regii ar dispare, pentru ca responsabilitatea s-ar transfera pe plan local. Pe cei din regiile sau companiile nationale nu-i intereseaza ce se intampla in teritoriu. Din cauza asta dezapezirile costa de 5 ori mai mult decat in Norvegia, si se face doar pe sosele europene. Acelasi lucru cu intretinerea soselelor gestionata la nivel de judet. In mod normal la nivel national ar trebui sa fie gestinate doar autostrazile, la nivel regional/judetean soselele europene si toate celelalte sa fie intretinute de comune, sau daca se reinfinteaza plasele, la nivel de plasa.
9. Comunitatea locala este mai interesata de protectia mediului decat autoritatile de la Bucuresti. La localnici nu le este indiferent daca le infiltrezi panza freatica cu chimicale si nu o mai pot utiliza, daca se polueaza aerul sau solul.
Nu-i normala ca locuitorii sa se alega cu poluarea si guvernul cu fondurile.
Normal este ca banii sa revina adminstratiilor locale si ele sa negocieze clauzele, iar guvernul sa prevada conditii de mediu si garantii, prin care sa impiedice eventuala coruptie a autoritatilor locale.
Riscul poluarii panzei freatice trebuie sa beneficieze de garantii ca eventuale efecte nedorite sunt inlaturate pe cheltuiala celui care le-a provocat, o perioada de cel putin 20 de ani dupa incheierea exploatarii.
Autoritatile centrale pot sa nu includa in contract asemenea clauze, daca sunt "stimulate" de cei care au interes sa faca exploatari. Daca ele sunt prevazute in lege, autoritatile locale nu le pot evita.
10. Controlul autoritatilor de catre cetateni, printr-o legatura mai apropiata a celor care administreaza banii de cei care suporta taxele. Cand s-a facut lobi pentru sistemul electoral uninominal, s-a afirmat ca legatura directa intre electorat si candidat este importanta. Acum se poate spune ca legatura mai scurta/stransa intre autoritatile locale si cetateni permite contribuabililor sa urmareasca mai bine cum se gestioneaza fondurile.
Autonomia posibilitatea cetatenilor sa faca manifestatii impotriva unor decizii proaste. Cetatenii din Banat nu se deplaseaza sa faca manifestatie la Bucuresti, dar daca deciziile s-ar adopta la Timisoara ar putea sa participe pentru impiedicarea irosirii banilor publici. Sentimentul ca nu se poate face nimic s-ar diminua si comunitatea ar deveni mai activa.
11. Politia ar fi mai responsabila - daca sefii de post si politistii ar fi angajatii de autoritatii locale, cu caiet de sarcini facut de primarii, si cu salarii negociate cu primariile. O asemenea subordonare ar face sa fie interesti de rezolvarea corecta si rapida a problemelor din localitatea deservita (furturi scandaluri etc...).
Actuala politie, care nu are nici o legatura de subordonare, nu are responsabilitate, nu deserveste interesele comunitatii. Exista complicitati intre interlopi si politisti, pentru ca superiorii politistilor si ai interlopilor se intalnesc la "centru" si isi salveaza subordonatii.
Ministerul de interne ar trebui sa le dea un atestat si un regulament general de functionare, si sa aiba doar drept de control asupra respectarii legii, si eventual sprijin cu unitati de interventie cand politia locala este depasita de evenimente.
12. Sistemul medical trebuie sa fie coordontat de Bucuresti sub aspectul procedurilor si controlata respectarea lor. Numarul spitalelor, a cadrelor medicale si a salarilor trebuie sa fie stabilite de autoritatile locale in functie de necesitati.
Nu poti transporta toti bolnavii cu elicopterul la spitale regionale, pentru ca devine mai costisitor decat intretinerea sectiilor de urgente teritoriale.
Tratarea la spitalele regionale se justifica doar cazurle complicate/grave care necesita echipamente performante si personal cu inalta calificare.
13. Sistemul de invatamant poate fi finantat si gestionat de administratiile locale, si doar programa de invatamant si indicatorii de performanta sa fie stabiliti la Bucuresti. Limba de predare trebuie sa poata fi stabilita/aleasa de parintii pentru fiecare promotie in parte, si nu de decizii ale minsterului, ale inspectoratului regional/judetean, sau ale scolilor.
14. Serviciile oferite cetateanului sunt mult mai bune in sistem descentralizat. Cetateanul trebuie sa merga la primarie si acolo sa-si rezolve toate probelemele, de impozite si taxe, cele legate de pensie, de contributia la sanatate, de pasaport, de evidenta populatiei. Cetateanul nu are de ce sa mearga la resedinta de regiune, ca sa piarda o zi pe drum.
Serviciile trebuie aduse cat mai proape de cetatean, in comuna, sau in resedinta de plasa daca d.p.dv. economic nu se justifica incadrarea cu personala in fiecare comuna. Un cetatea nu trebuie sa faca mai mut de o ora pe drum pana la adminstratia care-l deserveste.
La fiecare plasa trebuie sa existe notari, sectii ale judecatoriilor, spitale de urgenta, maternitati, licee etc.. In acest fel se evita concentrarea in mega-metropole regionale, si serviciile sunt mai operative.
Orice economie la buget cu plata functionarilor se deconteaza inzecit la cetateni.
Daca se fac adminstratii in resedintele de regiune se pun sute de mii de cetateni pe drumuri, cetateni care consuma bani si timp.
Este ca in cazul soselelor cu gropi. Statul face economii mai mici cu asfaltarea, decat cheltuielile care cresc in bugetul cetatenilor cu repararea masinilor si cu combustiblilul, dar ca sa se arate "eficienta" se contorizeaza doar economia la bugetul statului.
15. Tensiunile interetnice s-ar diminua daca minoritatea compacta ar avea propria administrare, pentru ca nu ar mai putea acuza majoritatea ca nu-i ofera suport financiar, sau libertati specifice.
Problema pericolului maghiar si a dezmembrarii statului, este doar un pretext pentru apararea statului centralizat, asa cum in anii '90 revenirea mosierilor era "vanturata" ca pericol ca sa combata retrocedarea terenurilor si a celorlalte proprietati.
Politica de tip Miliosevici nu este o solutie. S-a vazut ca tocmai un stat centralizat si sufocant poate duce la explozii regionale, si constituie o vulnerabilitate la siguranta si unitatea statului.
Tensiunile se descarca prin libertate si democratie si democratia fara autonomie este o utopie.
In wikipedia la o prezentare a adminstratieie locale, in care Romania nu figureaza, era o afirmatie despre Bulgaria, valabila si pentru Romania.
Citat: |
Bulgaria este un stat extrem de centralizat, deoarece guvernul national numeste guvernatorii regionali si toate provinciile si municipalitatile sunt puternic dependente de el pentru finantare. |
Deceneus spune:
Un inerviu interesant in Romana Libera www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/gyorgy-frunda-dan-voiculescu-trebuie-sa-apartina-trecutului-289990.html" target="_blank">Gyorgy Frunda: "Dan Voiculescu trebuie sa apartina trecutului", un titlu care are putine tangente cu continutul interviului.
Continutul interviului se referta la opiniile lui Gyorgy Frunda privind modificarile constitutionale, reforma adminstrativa si reforma din justitie. Mai jos am selectat doar ce se refera la reforma adminstrativa.
Citat: |
Gyorgy Frunda mizeaza pe ideea autonomista ca motor al cresterii nivelului de trai, dar spune ca este „împotriva federalismului". Când vorbeste despre Dan Voiculescu, noul consilier al premierului declara ca nu e „mândru ca trebuie sa-si împarta viata politica alaturi de un colaborator al Securitatii", care da dovada de un nationalism „similar perioadei Ceausescu" I-ati spus deci premierului ca România este unul dintre foarte putinele state din UE care se mai defineste ca stat national? G.F.: Nu, eu va spun doar argumentele. În UE doar Slovacia si probabil Slovenia mai folosesc aceasta sintagma. Sunt doua state noi, aparute dupa 1990, dar în celelalte tari nu se mai discuta acest subiect. UDMR ar vrea regionalizarea tarii în asa fel încât între viitoarele unitati administrative sa apara si tinutul Secuiesc si eventual Partium. Cum îl veti consilia pe prim-ministru în aceasta chestiune? G.F.: UDMR nu doreste înfiintarea unor regiuni distincte, Partium si tinutul Secuiesc. Aceasta propunere a fost facuta de Tokes Laszlo si de Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania. UDMR are un proiect cu 15 sau 16 regiuni, care toate ar avea aceleasi atributii si componente, iar între ele una ar fi cea istoric-maghiara si care cuprinde judetele Harghita, Covasna si Mures. Adica tinutul Secuiesc G.F.: Da, aceste judete formeaza tinutul Secuiesc, asa cum se numea el înca din perioada Imperiului Habsburgic, când în Transilvania existau tara Motilor, tara Fagarasului, Bucovina si toate aceste „tinuturi" functionau foarte bine. Laszlo Tokes spunea recent ca 2013 este anul „autonomiei si federalismului" si a propus o masa rotunda „maghiaro-maghiara pe problemele majore ale maghiarilor din România în relatie cu majoritatea româneasca". Ar trebui sa participe UDMR la asemenea întruniri? G.F.: Dl Tokes îsi cauta un drum politic: încearca sa fie radical, formuleaza lucrurile destul de agresiv pentru a câstiga sustinerea ungurilor din România. Nu cred ca va avea succes cu aceasta strategie. Eu sunt un sustinator al autonomiei, pentru ca autonomia aduce bunastare pentru cei care sunt harnici si lucreaza. În statele în care autonomia si descentralizarea sunt principii aplicate cu buna-credinta, în acele tari nivelul de trai al oamenilor a crescut mai mult în ultimii 50 de ani decât în statele centralizate. Olanda, Belgia sau Norvegia, ca sa dau doar câteva exemple, au crescut mult mai mult decât Franta. Eu cred ca România este o tara destul de mare, care are nevoie de autonomie, pentru ca, de pilda, la Sibiu sunt alte probleme decât la Constanta. Credeti ca autonomia ar putea fi un prim pas spre federalizare? G.F.: Nu. Eu sunt împotriva federalismului si cred ca în România nu exista o traditie federala, ar fi de altfel si foarte greu sa trasezi landuri pe sistem german, cred însa ca autonomia trebuie acceptata. Dl Tokes se contrazice, însa, pentru ca autonomia si federalismul sunt alternative. Autonomia regionala, autonomia locala, în care sa avem corpuri decizionale si sa existe o autonomie financiara reala de cel putin 80 la suta la nivelul regiunilor si judetelor si un fond de solidaritate de 10-15 la suta, fiindca în România de azi nu e normal sa avem judete în care oamenii nu muncesc, bazându-se exclusiv pe ajutorul de stat si sa traiasca din ceea ce lucreaza si produc ceilalti. Oamenii trebuie sa fie stimulati sa lucreze mai mult pentru a trai mai bine. |
Deceneus spune:
www.evz.ro/detalii/stiri/sondaj-romanii-nu-se-tem-de-regionalizare-si-vor-ca-bucurestiul-sa-nu-le-mai-ia-taxele-1022388.html#ixzz2K9VMf5nK" target="_blank"> Sondaj: Românii nu se tem de regionalizare si vor ca Bucurestiul sa nu le mai ia taxele - EVZ.ro -- Politica
Citat: |
Un sondaj IRES, efectuat în perioada 23-25 ianuarie, pe un esantion de 1221 de subiecti, prin metota CATI (interviuri telefonice) arata ca singura atributiune pe care majoritatea românilor ar lasa-o guvernului central este politica externa. Întrebati ce atributii ar trebui delegate catre regiuni, majoritatea celor chestionati indica educatia, ordinea publica, sanatatea, turismul, protectia sociala sau colectarea taxelor. Pâna si apararea ar trebui sa ajunga în responsabilitatea regiunilor, cred 53% dintre repondenti. Doar în ceea ce priveste politica externa, 59% sustin ca ar fimai bine sa ramâna în atributiile guvernului central, dar 37% ar lasa si acest atribut regiunilor. De altfel, întrebati daca se tem de regionalizare, 81% din cei chestionati spun „Nu”. Doar 17% raspund afirmativ la aceasta întrebare.Studiul IRES arata ca sunt mai îngrijorati de acest proces cei cu studii inferioare, persoanele în vârsta si locuitorii din mediul rural. Potrivit IRES, 46% din români cred ca sub 10% din taxele colectate ar trebui sa ajunga pe mâna guvernului de la Bucuresti. Alti 23% ar ceda catre centrul administrativ al tarii între 10 si 30% din taxele lor. În ceea ce priveste procentul care ar trebui sa ramâna la nivel local, opiniile sunt diversificate. O treime din repondenti cred ca 70% din taxe ar trebui sa fie cheltuite la nivelul comunitatii. Alti 20% ar fi de parere ca între 50 si 70% din banii colectati de stat ar trebui sa ramâna localitatilor. |
Romanii despre care politicienii afirma ca sunt inculti, sunt mult mai constienti de ce este bine pentru Romania.
Puterea politica este principala "frana" in emanciparea societatii.
Deceneus spune:
Citat: |
www.dw.de/regionalizarea-%C3%AEntre-dezastru-na%C5%A3ional-%C5%9Fi-a%C5%9Ftept%C4%83ri-contrazise/a-16586924" target="_blank">Regionalizarea între “dezastru national” si asteptari contrazise DW- (fragment) Foarte recent, un sondaj de opinie realizat de IRES aduce la iveala ca majoritatea populatiei românesti nu manifesta o spaima atât de mare pe cât se spune fata de o regionalizare care ar tine cont de istoria si de specificul etnic al provinciilor. La întrebarea : „Considerati ca separarea maghiarilor pe criterii etnice ar putea constitui un risc al regionalizarii pentru România?” 48,9% raspund DA si 46,7% raspund NU. Ca sa întelegem însa o anumita tendinta a societatii românesti, una care va fi tot mai vizibila în anii care vin, sa remarcam si distributia pe vârste. Mai mult de jumatate din cei trecuti de 51%, sunt de parere ca utilizarea criteriului etnic ar fi un pericol, dar în categoria de vârsta cuprinsa între 18 si 35 de ani, numai 37,2% sunt de parere ca ar exista cu adevarat vreun risc. Acest sondaj ar trebui însa utilizat cu discernamânt, caci el masoara nu opinia românilor fata de o problema dezbatura cu calm si sinceritate, ci perceptia rezultata la capatul unor numeroase campanii agitatorice. Se stie ca toti militantii anti-regionalizare vorbesc despre „separarea maghiarilor pe criterii etnice” ca despre un pericol de la sine înteles, ceea ce face ca multi respondenti sa fi spus DA în mod automat. Exista deja în viata publica româneasca un lexic infamant: „separatism”, „criterii etnice”, „federalizare” samd. Sondajul descrie asadar o stare modificabila prin dezbateri capabile sa curete lexicul de mai sus de conotatiile sale preponderent negative. Câta vreme „separatism” suna ca „iredentism” daca nu cumva ca „terorism”, prin aluzii istorice implicite la basci sau irlandezi, nu se poate discuta cu seriozitate despre un proiect atât de important. În fine sondajul cere sa fie privit cu o anumita circumspectie caci pune si întrebari stranii si incomprehensibile: „Considerati ca dezbinarea românilor ar putea constitui un risc al regionalizarii pentru România?” Peste 50% raspund DA, fireste, caci nici nu se poate raspunde altfel. „Dezbinarea” este un termen familiar, din intimitatea limbii române, unul care are un continut prin excelenta negativ. Evident ca „dezbinarea românilor” e un lucru rau în orice context, ceea ce face ca întrebarea sa fie nerelevanta si totodata dubioasa. Cine îi „dezbina” pe români în procesul regionalizarii? |