De ce nu putem comanda inimii ?

Sunt sigura ca tuturor ni s-a intamplat. Nu stiu de ce am siguranta asta...

Si acum sa va spun despre ce este vorba :

El , ar putea fi barbatul perfect si nu doar pt tine . Pt orice femeie.

E tot timpul prezent langa tine cand esti bolnava , pleaca la 3 dimineata sa-ti ia medicamente cand ai febra , iti da cadou de ziua ta , de Mos Nicolae , de Mos Craciun , de Revelion , de Valentine`s Day..de toate sarbatorile mari sau mici .


Dar nu-l vezi mai mult decat un simplu amic .
Ba mai mult nu l-ai sarutat niciodata , nu ai avut nici un fel de contact cu el , nu petreci timp in compania lui , refuzi cu desavarsire sa iesi cu el , dandu-te foarte ocupata.

El in schimb , nu se lasa sub nici o forma.
Nu a avut nici un gest necugetat , nu ti-a facut avansuri directe , ti-a spus doar ca te place ff mult si ca vrea o relatie serioasa cu tine.


Ai avut alte relatii intre timp , ti-ai afisat poze cu alta persoana peste tot , iar el nu a spus nimic .
Nici tu nu ii poti spune direct vezi-ti de drum pt ca , speri ca intr-o zi ii vei putea comanda inimii si il vei putea alege.

Poate cand iti vei da seama ca majoritatea vor doar sex fara obligatii ..?!


Dar : Nu te atrage fizic deloc . E total opusul idealului tau fizic.
Nu il are pe vino-incoa , e parca prea sincer si prea bun .


Ne plac noua oare cei care ne tin in sah , care ne ofera nesiguranta , care ne fac sa luptam noi pt ei ?!
De ce ?

Vreau sa ma indragostesc de El si nu pot !
Stiu sigur ca ar fi barbatul ideal pt mine.

Gandim la fel , avem aceiasi viziune asupra vietii , el lucreaza in acelasi domeniu in care voi lucra si eu , ne plac aceleasi lucruri , dar mie nu-mi place de el .

Nu pot sa fac sa-mi placa.
Toti imi spun sa-i dau o sansa , dar nu pot pur si simplu ! Nu ma atrage , nu l-as putea saruta niciodata , nu simt nimic pt el.



Situatia asta dureaza de ceva timp ..aproximativ 6 luni . Iar in mine nu s-a nascut nici un sentiment pt el .
Ba mai mult am avut o alta relatie ( multe stiti ..de aici ) , care s-a terminat destul de prost .


Voi cum v-ati ales sotii ? Dupa atractia aia mistuitoare pe care ati simtit-o pt el , sau ati ales siguranta pe care v-a oferit-o un barbat pt care nu simtiti acea atractie ..si il vedeti un prieten ?!

liliana83 spune:

O sa spun cum a fost la mine. Cred ca ceea ce simti tu acum am simtit-o si eu prin adolescenta. Doar atunci mi s-a intamplat sa iubesc un baiat care sa arate un comportament inconsecvent. In general pe mine astfel de oameni ma obosesc , ma epuizeaza psihic , nu pot sa le fac jocul ca ma iubesc asa de mult pe mine, incat mi se pare pierdere de vreme sa astept sa termine joaca de-a soarecele cu pisica.
Insa in cealalta privinta te inteleg . Sunt intr-adevar persoane carora din punct de vedere al temperamentului nu avem ce sa le reprosam insa nimic mai mult de atat. Lipseste acel " ceva" , acea " chimie", care-i face pe oameni sa se indragosteasca.
Sotul meu este asa cum l-ai descris tu pe cel care este interesat de tine. Insa pe langa toate astea , mie mi-a placut f mult de el , m-a atras f mult seriozitatea lui , imi parea misterios , se comporta "altfel " fata de cei de varsta lui.Parca era ceva care ma chema sa-l descopar. Insa cu toate aceste nu pot spune c-a fost o dragoste nebuna, poate datorita faptului ca totul a decurs frumos , natural fara rasturnari de situatie , a fost drumul prea lin.
Deci daca nu simti decat respect si admiratie pentru persoana respectiva eu zic sa nu te legi la cap. In timp vei aduna frustrari , chiar daca el se a comporta exemplar cu tine , daca nu simti nimic e imposibil sa cred ca-ti va fi bien , ca vei fi vreodata fericita.

Dahriana spune:

liliana , nu mai sunt chiar o adolescenta si nu mai alerg dupa ce nu pot avea .

Doar ca , trebuie sa aiba ceva misterios , sa nu mi se ofere asa pe tava .
El e prea deschis . Si cu toate ca nu am avut o relatie cu el si nu-l cunosc indeajuns , pot spune ca-l cunosc.
Nu ma surprinde cu nimic decat cu , cadouri si comportament protector.


Nu pun fizicul pe primul plan , dar el chiar nu ma atrage deloc.
Nu-i genul meu fizic deloc.


Eram curioasa sa stiu ..din experienta altora...daca e mai ok sa fie dragoste din aia nebuna , cu fluturi in stomac , cu reciprocitate maxim , fizic idealul tau etc , sau ...sa speri ca , pofta vine mancand si ca dintr-o prietenie se poate naste dragostea.

Littlelight spune:

Imi amintesc ca, la inceput si eu am simtit aceleasi lucruri vis-a-vis de sotul meu. El alerga dupa mine, eu, dupa cai verzi pe pereti. Pana intr-o zi cand s-a saturat de alergat fara rost si a spus "stop". Atunci s-a desclansat ceva inauntrul meu, un fel de alarma interioara, care m-a determinat sa ma duc eu la el, sa-i dau o sansa. Si acum ii multumesc lui Dumnezeu ca m-a facut sa deschid ochii. In doi timpi si trei miscari a venit si indragosteala, apoi iubirea, care ne-a implinit pe amandoi. Stiu ca ar face orice pentru mine, asa cum si eu as face pentru el. Stiu ca n-as mai putea trai fara el. Ne iubim pe zi ce trece mai mult unul pe celalalt si amandoi pe gaza noastra mica. Ar fi multe de povestit, dar esenta e aceeasi: mai bine sa regreti ce-ai facut, decat sa-ti para rau ca n-ai facut-o.
Deci, cred eu, totul e sa vrei sa-i dai o sansa, care nu cred ca te costa asa de mult, dar care ar putea insemna TOTUL.

Atunci cand oamenii sunt liberi sa faca ce vor, de obicei se imita unii pe altii...

Dahriana spune:

Dar tie iti placea macar un pic de el ?

Ca mie nu-mi place deloc. Nu stiu cum sa explic ...ma enerveaza sa-l am prea mult timp in preajma , ma enerveaza pana si grija exagerata pe care mi-o poarta , ma enerveaza ca atunci cand am doar o durere de cap se duce la magazin si imi cumpara de toate - de parca as avea nevoie .

Nu-i stresant , nu ma suna exagerat de mult pt ca majoritatea cazurilor nu raspund , nu imi pune intrebari incomode , nu il intereseaza trecutul meu , nu ma critica , nu face nimic rau , nu zice nimic rau .

Cum e posibil asa ceva ?
Dupa vreo 4 luni m-a intrebat a doua oara daca m-am mai gandit si daca as vrea sa incepem o relatie si i-am spus ca eu nu caut o relatie serioasa si ca sunt obisnuita singura.
Adica l-am mintit ! Caut o relatie serioasa , dar nu cu el .

In acelasi timp mi-e teama ca , daca ii spun direct si definiv - Nu o sa fi niciodata cu mine , e posibil peste un timp sa-mi para rau .

calipso_zeus spune:

Ce te enerveaza pe tine e exact ceea ce face o femeie sa se indragosteasca de un barbat si sa vrea sa-si petreaca viata cu el.Cel putin sotul meu este si atat de intelegator incat numai iubirea poate rabda asa o rautate ca mine.Plus ca arata si bine fizic....atletic,inalt saten cu ochi albastri...un barbat frumos cu caracter frumos...ei are si defecte ,dar nu mai multe ca mine...cateodata ma intreb cum de am avut norocul sa am barbat si frumos si destept in conditiile in care eu am arata bine toata viata,cocheta,ingrijita,desteapta zic eu dar nu sunt o frumusete.El ma vede frumoasa si ma iubeste asa cum sunt eu.Asta e iubirea...si da e chimie deoarece astept cu nerabdare sa vina in fiecare seara acasa,sa-l intampin cu fetitza in brate..sa ne sarutam sub ochii ei veseli....atunci aplauda asta mica.Trebuie sa stii ca dincolo de printul calare pe cal alb trebuie si altceva nu numai chimia aia...chimia nu ajunge pentru o relatie pe viata,mai trebuie si reciprocitate in sentimente,profunzime,sa stii ce vrei de la viata...
E mult de spus.Eu am cautat in primul rand un om apoi m-am uitat la fizic.Ca am avut norocul sa le aiba pe amandoua...asta e altceva.

lisssa_ana spune:

eu nu m-as fi vazut niciodata cu el. Ne cunosteam de 1 an jumate si in afara de salut salut nu a fost nimic mai mult. de placut ca si barbat...niciodata,ce era sa imi placa?? Era chel si cu cioc . Am devenit prieteni/amici intr-un moment de cumpana a vietii mele,unde numai el a fost langa mine,nu mi-a intors niciodata spatele. Iesim dintr-o relatie de 10 ani ffff nesanatoasa.
Am inceptu ca si amici,radeam de ma prapdeam cu el,pe zi ce trecea ne petreceam tot mai mult timpul impreuna,imi doream sa stau cu el sa pot zambi. M-am indragostit de el/de felul lui de a fi, felul lui a ma face sa zambesc . IN timp,cam dupa 6-7luni avenit si sarutul,fluturasii au fost prezenti,dupa 1 sapt de iubire,am stiu ca el e,am stiu ca vreau copii cu el si asa a fost. Avem o viata frumoasa,ne iubim si ne respectam,dar cel mai important e ca vom fi intotdeuna unul langa altul.

Si ca povestea mea sa aiba un happy ending perfect,dupa ce i-a crescut parul,e chiar frumos...chiar prea frumos,frumos care eu nu l-am vazut cand a trebuit.

Mama de Ana si 19+

Littlelight spune:

Nuuuu, deloc. Era exact opusul genului meu.

Atunci cand oamenii sunt liberi sa faca ce vor, de obicei se imita unii pe altii...

Dahriana spune:

Mai , ma speriati !

Adica in majoritatea cazurilor se intampla sa te mariti cu barbati care initial nu-s genul tau fizic ?

Eu mi-as dori sa-l iau pe el si sa-l introduc in alt corp. Atunci ar fi perfect.


Eu tot timpul am trait cu impresia ca , barbatul care va fi sotul tau il recunosti din prima . Cel putin asa mi s-a spus de catre altele .
Si acum sa aflu ca de fapt in multe cazuri ati fugit de sotii vostrii mancand pamantul ...
Mi s-au inecat corabiile !

Rufus spune:

Nu este el cel pe care-l cauti acum.
Ca sa-l apreciezi, ar trebui sa ai alta varsta. Niciodata nu ne alegem, la tinerete, cu mintea. De aia se zice ca-i loterie: uneori, ce alegi cu sufletul, se nimereste a fi pentru totdeauna. Alteori, nu.
Nu-l indeparta. Fetele au acest privilegiu: pot tine aproape mai multi baieti. Nu-i nedrept; in fond, relatiile la tinerete sunt (prin definitie) trecatoare. O fata are dreptul sa caute ce-i mai bun pentru ea. Pana la un moment dat, tineretea trebuie traita, jocul dragostei trebuie consumat. Graba este cea care este incriminata adeseori...dar, oare, nu oamenii sunt grabiti si gresesc?
Asteapta sa descoperi ceea ce iti aduce liniste: o dragoste arzatoare, sau una asezata?
Sase luni? Nu-s nimic...pot fi si 6 ani si tot sa nu afli raspunsul.
Nu te grabi...

Nu poti sa-l saruti? Poate ca nu e el...

Rufus, Tora si iadele www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Retrospectiva 2008 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=a1ed73f473ea25944e234a" target="_blank">Retrospectiva 2009 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=d39f778033dd7597d12ac9&source=category&category_id=all" target="_blank">Retrospectiva 2010

Dahriana spune:

Rufus , multumesc de sfat.
Dar probabil gresesc intr-un fel ca nu ii spun clar : "Vezi-ti de drum" si il tin intr-un fel atarnat de situatia asta , iar el isi face sperante .


Nu , nu pot sa-l sarut . Nu ma atrage absolut deloc . Am sarutat baieti care nu erau chiar genul meu , dar el nu este deloc genul meu . Nici macar sa-l sarut nu pot.


Intr-un timp il luam si pe el in oras cu amici de-ai mei , crezand ca asa o sa-l cunosc mai bine si o sa inceapa sa-mi placa , dar nu faceam decat sa vorbesc cu prietenii mei si pe el sa-l ignor.
Niciodata nu s-a suparat . Tot timpul a zis ca ei sunt prietenii mei si e normal sa ma simt bine in compania lor.


Prietenii mei in schimb l-au placut f mult si mereu imi spun ca-i ideal pt mine , din cauza ca , eu sunt destul de capricioasa si nu sunt multi in stare sa-mi suporte "iesirile" .


Probabil nu sunt la varsta potrivita sa-l accept .

Mama cand s-a casatorit cu tatal meu a fost innebunita dupa el .
Dupa 7 ani au divortat si apoi s-a recasatorit cu un care nu era nici pe departe ce-i placea ei , dar era un om bun si capabil sa ma creasca.


Poate daca ar fi altfel situatia , as aprecia mai departe de fizic. Momentan nu pot...

Si chiar fac eforturi si mi-as dori sa-l vad altfel.
In fiecare zi imi spun : Azi o sa accept sa ies cu el .
Asta pana ma suna ...ca mai apoi sa gasesc scuze.