Citim impreuna: Jurnalul de piatra
Raspunsuri
Llaura spune:
Am inceput cartea, imi place, se citeste usor.
Era fericita Mercy in bucatarie, mi-a placut dependenta liniara dintre fericire si mancare Mercy si Cuyler se iubeau si erau fericiti, mancau www.bbc.co.uk/food/recipes/database/malvernpudding_92252.shtml" target="_blank">Malvern pudding si asta inca intr-o zi banala de luni, iar vecinii lor nefericiti mancar oatmeal porridge, bleah.
monixy spune:
Si eu am citit cateva pagini si chiar ma gandeam ce gust bun trebuie sa aiba budinca aceea dupa cum e descrisa reteta . In acelasi timp m-am gandit ca , de n-as fi stiut ca e scrisa de o femeie , secventa asta culinara amanuntita , sigur m-ar fi facut sa presupun ca apartine unei scriitoare . Si , dulceata asta de inceput , ma face sa sper ca nu voi ramane cu un gust amar la sfarsit .
Dar ceea ce m-a facut sa cumpar romanul inainte de votul final de la organizatorice a fost faptul ca rasfoindu-l in librarie , am vazut paginile cu fotografii alb-negru din mijlocul cartii, si mi-am zis ca asemenea alegere interesanta nu s-ar potrivi decat cu un text pe masura . Iarasi , sper sa nu ma insel...
http://bazar-livresc.blogspot.com
Teodora D. spune:
Am citit cartea acum ceva vreme, asa ca voi scrie numai din amintiri.
Se tot spune cat de important e inceputul unei carti pt a te "prinde" si cartea asta are exact debutul care sa iti starneasca interesul. Insa pe coperta 4 scrie ca destinul lui Daisy Goodwill, care se intinde pe aproape un secol, e "vazut prin lentila maritoare a istoriei", ori eu am fost cam dezamagita negasind nimic istoric in povestea ei, a carei prima jumatate parca nu se ridica la inaltimea inceputului, insa partea a doua e mai buna, dupa gustul meu, incep sa vorbeasca despre Daisy diverse personaje, care isi dezvaluie propriile temeri si frustrari.
beshter spune:
Eu inca n-am reusit s-o gasesc:( Mai bine o cumparam saptamanile trecute, cand a fost vorba despre ea la club si-am mai si vazut-o in librarie.
Eh, si maine e o zi.
Laura25 spune:
Am primit ieri cartea cadou de la sotz, deci ma apuc de lecturat. Mihaela, vezi pe site la Humanitas unde au librarii aproape de tine. Eu toate cartile propuse aici si scoase de editura asta le-am gasit la libraria lor.
Bazar umanitar DC
Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi
'Cos what I feel is the only truth for me
beshter spune:
Gata, am cumparat-o! Si am cumparat si 'Bastarda Istanbulului' ca mi sa facut pofta de la discutia despre scriitoare:)
Daca incep si 'Citind Lolita in Teheran' si 'The God of Small Things' - asa cum planuiesc - om m-am facut. Si unde mai pui ca nu l-am terminat pe Canetti:(
monixy spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Mihaelka Gata, am cumparat-o! Si am cumparat si 'Bastarda Istanbulului' ca mi sa facut pofta de la discutia despre scriitoare:) Daca incep si 'Citind Lolita in Teheran' si 'The God of Small Things' - asa cum planuiesc - om m-am facut. Si unde mai pui ca nu l-am terminat pe Canetti:( |
Eu ma plimb cu tava cu (10)carti dintr-o camera in alta (cred c-as fi un personaj potrivit intr-o carte ca "Orbirea")
http://bazar-livresc.blogspot.com
lilanda spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Mihaelka Daca incep si 'Citind Lolita in Teheran' si 'The God of Small Things' - asa cum planuiesc - om m-am facut. Si unde mai pui ca nu l-am terminat pe Canetti:( |
Ouchh, nu te vad bine . Si Canetti si Roy sint lecturi solicitante (una intelectual, alta emotional). Io am terminat Orbirea, cartea e pur si simplu o capodopera. Nu stiu cum de mi-a scapat pina acum. Singurul lucru pe care i-l pot reprosa (cartii, nu lui Canetti) e ca e cam misogina :))
angelabv spune:
Am si eu cartea, am citit cam 30 de pagini, e usor de citit si pina acum imi place...in paralel inca ma lupt cu "The time traveler's wife", am vazut aseara filmul (imi veni rindul la biblioteca)si acum trebuie sa termin cartea, sunt curioasa cum e scrisa povestea...
O zi frumoasa, Angi
beshter spune:
Io am terminat de citit si nu prea mi-a placut. E curios pentru ca pare a avea toate ingredientele unei carti care ar trebui sa-mi placa.
Ma tot gandesc inca de ieri de ce naiba nu mi-a placut. Luat in parte, fiecare 'ingredient' imi place: imi place ca toate evenimentele importante din viata lui Daisy se petrec off-scene, ca in teatrul lui Cehov, ca personalitatea lui Daisy e rezumata in finalul cartii la/in bucati de retete, liste de cumparaturi, liste de lecturi etc, ca toata intentia scriiturii e feminista, ca autoarea experimenteaza cu formele de exprimare. Dar toate ingredientele astea 'joaca' in interiorul 'intregului', ca niste piese care nu se imbuca bine in mecanism.
Ma mai gandesc, poate imi vin idei mai clare.
Voi cum stati?