Citim impreuna: Jurnalul de piatra

Llaura spune:

Eu sunt acolo unde are tren sa se duca la Ottawa. Nu prea imi place nici mie, cred ca e scrisa rau. Si apropo de ce cautam in ea, culoarea locala; "Winnipeg in the year 1916 is an agreable place where one can live a decent life sau cam asa ceva, despite the geogaphic isolation etc etc" e prea putin si prea vag. Mai pomeneste ea metodistii pacifisti din Winnipeg de unde a pornit de fapt ceea ce e azi partidul NDP, cvintupletii din Ontario, un pic mic mic mic de razboi mondial, si alte cateva chestii, da' sincer ma indoiesc ca le-a remarcat vreuna dintre voi, trebuie sa le cauti cu lupa.
Si eram sigura ca moare ginerica cu casatoria neconsumata, zau.

conchita spune:

io stau la rand sa-mi vina cartea la biblioteca. si voi abia acum spuneti ca nu e buna? :-))

ce zici tu despre cu neimbucarea piesulicilor in intreg, vorbeam cu un amic scriitor deunazi btw de cum se ataseaza creatorul de cate o scena, care chiar poate fi geniala. dar trebuie sa renunti la ea daca nu se pupa in context. altfel ajungi sa ai o papusa de lemn gen pinocchio - are tot ce-i trebuie sa arate uman, dar nu are viata.

abdominabila

beren spune:

Mie mi se pare ca a fost scrisa special "stangaci", ceea ce denota o tehnica aparte. Viata este "gaunoasa" cumva, lipsita de semnificatie iar finalitatea o eludeaza chiar pe eroina. Descrierea este fragmentara, din multiple perspective exterioare, care nu adauga nimic in fond la narativul simplu. Cred ca tehnica asta este asumata, impreuna cu structura documentara, tocmai pentru ca povestea in sine nu este atat despre viata in discutie, cat despre lipsa ei de armonie cu restul.

beshter spune:

Llaura, stai ca se duce in vizita la cvintupleti, ocazie cu care i-am remarcat si eu, numai ca nici macar ea nu-i baga in seama. Aici beren are dreptate cu legatura dintre forma si continut; adica nici ea nu stie de ce face tot ce face, care-i motorul si ce urmareste - chestie care se reflecta in scrisul asta 'stangaci'.

Problema mea e ca scrisul nu-i asa de stangaci (ganditi-va la ce legatura intre forma si continut era in cartea lui Foer); adica intentiile 'programatice' ale autoarei sunt evidente la un moment dat.

Nu stiu, ma mai gandesc daca formulez o 'acuzatie grava' de tezism:)

Primele pagini mi-au placut foarte mult, aproape ca transpirau o substanta Garcia Marquez-iana sau Stern-iana. Probabil ca orizontul de astepare pe care l-au construit ele a tot asteptat ceva pe masura.

Oricum, e o carte misto (conchita, sa nu renunti s-o citesti!).

Llaura spune:

Primul capitol mi-a placut si mie, mi-a placut si partea in care ni se povesteste despre intoarcerea lui mos Magnus in Scotia. In schimb sunt personaje pasagere dar seminificative (Bessie Perfect, the old jew) cu care un pic am senzatia ca nu stie ce sa faca).
Cartea insa imi place si am sa o termin.

Ah. Am s-o termin desi avem un caz de concurenta neloiala...am aflat de la fata Flowers cum si de unde sa citesti carti pe telefon (avantajul fiind ca pot sa citesc in pat pe intuneric) si am gasit "Eros, magie si asasinarea lui Ioan Petru Culianu".

monixy spune:

Am ajuns pana la capitolul "Durerea" , adica 2/3 din carte si tin sa spun ca mie personal imi place foarte mult (n-am studii literare , astfel incat criteriile mele de apreciere sunt pur subiective si originale); mai multe detalii maine , cand sper sa o termin .
Llaura , de la tine am cules ideea de a citi cartea , inainte de ultimul cerc de lectura .

off-topic: Voi pe unde cititi ? (asta mi-a venit de la remarca Llaurei ca poate citi pe tel mobil pe intuneric) . Eu prefer canapeaua din bucatarie (care seamana cu cea din carte , cu cuvertura inflorata ) ca loc de citit .



http://bazar-livresc.blogspot.com

monixy spune:

Buna dimineata

Am terminat de citit cartea . Mi-a placut foarte mult .

10 etape de viata (ultima , moartea , atemporala), a personajului principal si a celor cu care isi impleteste destinul , voci diferite-perspective diferite , o polifonie armonioasa prin figurile de stil si instantaneele emotionante (autoarea a scris si 2 carti de poezie), poate vi se pare pretentios , mie imi da impresia structurii muzicale a unui concert , suprapuneri , alternante ,tonalitati joase si inalte , pasaje reflexive , pasaje dinamice .
Subiectul nu-l desfasor , probabil mai sunt cititori care n-au terminat-o (sunt sigura ca nu-i pe toate gusturile , cu combinatia asta originala de stiluri narative ).
Tema principala , cred eu , este feminitatea , pe drumul intre traditional si modern si de-a lungul varstelor. Teme secundare , abordate doar in cateva secvente : 1) evolutia sincrona intre schimbarea statutului unor categorii de oameni "la marginea societatii" si dezvoltarea economica , 2) singuratatea existentiala a celor orfani prea timpuriu .

Titlul ,cred, are mai multe sensuri . Eu ma gandesc la urmatoarele : amprente ale vietii raman vizibile pt. generatiile viitoare in piatra ( organismele mineralizate din roci , sau constructiile fiecarei epoci )si o viata poate fi asemanata cu o sculptura , mai rudimentara sau mai complexa (in functie de structura materialului , model si posibilitati).

Capitolele care mi-au placut cel mai mult sunt : "Copilaria" si "Munca" , prin stilul direct si succint al scrisorilor , in acelasi timp punctand discret trasaturi de personalitate si relatii importante ale personajelor .
Secventele preferate : constructia turnului de piatra-monument al durerii si filmul vietii dinaintea mortii (a mai multor personaje).

O replica ce apare in carte , pe care eu n-am mai auzit-o si mi-a placut mult este "Ne vedem in filme " , despre care autoarea povesteste ca a localizat-o cu ajutorul unui coleg profesor , intr-un roman din 1929 ( din prezentarea de inceput scrisa de autoare , mi-a lasat impresia unei persoane deschise ,sociabile , sensibile , si pot spune ca imi place si autoarea , nu numai cartea ).

Gata !
E randul vostru !


http://bazar-livresc.blogspot.com

iarina spune:

Am inceput-o si eu cu ceva intarziere, am citit putin, dar pana acum imi place. O sa scriu mai multe dupa ce inaintez cu lectura si cand o sa am mai mult timp, sunt intr-o perioada extrem de aglomerata la serviciu.
Mihaelka incepusi Lolita? (noi doua facuram schimb de carti, de la ea m-am procopsit cu Jurnalul)

buflea spune:

Iata-ma si pe mine pe aici dupa o oarecare absenta. Mi-am schimbat jobul si n-am fost "in the mood" sa citesc, de fapt am citit revistele TANGO aduse de mama din Romania.

Pana cand trebuie citita cartea asta ? Ca sa vad daca mai am timp sa o citesc si eu ...din ce scrie rezumatul pare interesanta si daca nu a placut filologilor poate sunt sanse sa placa amatorilor. Dar nu m-as apuca daca perioada e pe sfarsite.

beshter spune:

Noooo, mai am juma' de Orbire
Da' am rasfoit-o nitel azi-dimineata si cred c-o sa-mi placa foarte tare.