o poveste lunga.....

ar cam trebui sa ma grabesc cu povestea nasterii....sa vedem ce iasa:

si cum ar trebuii sa incep cu inceputul....ma intorc in 2008 cand am facut nunta pe 12 iul...a fost frumos , minunat, stresant...dar a trecut!Dupa o relatie care incepea din 28 nov 2003, cand aveam doar 18 anisori eu, iar el 19(tineri dom'le!), ne-am inceput viata in 2 , un ''cuplu legal'',casatorit.Parca am inceput sa ne iubim mai mult...ne priveam altfel. Prin august am decis sa renunt la anticonceptionale...pe motiv ca trebuie sa treaca cel putin un an, sa isi intre corpul pe fagasul initial.BB am zis ca facem peste 2 ani...initial am zis ca incercam undeva prin sept-oct 2009. Am avut o menstruatie regulata pana pe 12 decembrie apoi s-a oprit...Numai eu stiu cate teste de sarcina(cel putin 10)mi-am facut pana in 15 aprilie ..cand a venit neasteptatul...cum mi-am adus aminte?? ei bine pe 16 aprilie era ziua sotului...si el ..dupa 4 luni de amenoree tocmai inainte cu o zi de ziua lui s-a hotarat sa vina

Si bine ca a venit ca sa ma anunte ca sunt fertila...am menstruatie...deci...pot face bb.Vine si luna mai...noi ne redescoperim unul pe celalalt.Ne iubeam cu multa pasiune...si a face dragoste era o arta pentru noi...nu o faceam numa sa o facem...o faceam ca ne placea...si fiecare data era diferit! in 15 mai i-am zis ca poate sa lase linistit, ca maine vine... metoda calendarului. si linistiti am fost

La inceputul lunii iun, dupa o iesire pana in Belfast cu niste prieteni...intr-o dupa-amiaza linistita, am avut asa un feeling ca sunt...am mai citit pe net...ca simti atunci cand esti.si asa si este! Era deja seara cand m-am ridicat brusc de langa M din pat si m-am dus la baie sa imi fac testul.Eu care in 4 luni le faceam numai dimineta, ca asa scria pe prospect ptr o mai mare acuratete.Am asteptat ....si a iesit...o a doua liniuta super super invizibila.Dar ea acolo! Daca e liniuta acolo sunt gravi! indiferent cat de transparenta e! Au inceput discutiile ...ca nu e momentul, ca ii distrug viata, ca ..ca ...ca... Au durat 3 zile...a fost socul prea mare ptr el! Apoi s-a resemnat.
si a inceput sa accepte realitatea.Vom fii parinti! Am anuntat familii.Toata lumea s-a bucurat ptr noi.(cred)Am mai facut un test pe care scria ca sunt gravi in 2-3 saptamani.Cam micuta sarcina ma gandeam eu.
Primul trimestru a decurs ok...Dormeam eu muuuulllltttt! Fara greturi,varsaturi sau alte cele.am vomat toata sarcina de 5 ori.Ok zic eu, nu? si e 3 ori dupa ce am papat mamaliga cu branza si smantana.(sunt curioasa daca ii place la bb)

Eram gravida in 8-9 saptamani cand am fost in Ro la un eco(era si nunta surorii mele)Primul nostru eco! era un saculet acolo...Aveam confirmarea! si ma mandream peste tot cu prima poza.Doamne ce fericire! Ma napadeau lacrimile instantaneu numai cand o priveam.Inainte sa ne intoarcem am mai facut un scan.Deja aveam 12 saptamani.Atunci mi-a zis ca dpn e 4 feb...Eu ma gandeam ca am ramas undeva la sf lunii apr, atunci cand ''era''(a se citi trebuia sa fie ) perioada fertila. Conform ultimei menstruatii e 20 ian.Cei de acasa m-au vazut fara burtica...si or sa ma vada acum direct cu bb.

Cele 9 luni...au trecut rpd acum...zic eu...Atunci cand asteptam..Parca nu mai treceau odata.Cu 2 infectii urinare tratate cu antibiotic cate o saptamana dar au trecut. In sept ne-am mutat intr-un ap mai mare si mai calduros.Viata noastra incepea sa se schimbe incetul cu incetul...Eu imi doream baiat,el vroia fetita! Toata lumea in jur imi zicea ca fac fataAm avut cosmaruri,ca am nascut o veverita, de 2 ori am visat ca aveam gemene...nicidecum baiat.Am ajuns sa am o obsesie pe seama sexului.

Am facut un eco la 20 de sapt, credeam ca mai imi fac aici mai multe...dar nu.Acolo ne-a zis ca se vede, citez : ''small penis''Si ne dadea un procentaj de 95% ptr baiat. Am avut asa un sentiment de mandrie.M-am uitat la M , era si el acolo...si mi-a zambit.Afara a inceput sa glumeasca ca mai are totusi 5% sanse sa fie fata!Chiar si cu eco, cu confirmarea de la dr, lumea tot zicea ca fac fata.Am luat hainute...mici mici, pe alb (daca totusi e fata) si pe albastru...Tot nu-mi venea sa cred ca vom avea un bb care sa intre in hainutele astea.

Initial i-am zis bb-ului sa astepte pana la 28 de sapt...a fost cuminte si a asteptat.Apoi am mutat targetul pe 34 de saptamani...(atat am avut de Craciun) a fost cuminte si a stat acolo.De rev i-am zis sa fie cuminte sa trecem cu bine in noul an.Si m-a ascultat...apoi se apropia 20 ian si nu mai venea parca.M il pupa in fiecare seara si il zicea: ''Mai putza nu ai de gand sa vii odata?'' Ma bucuram sa vad ca ''il iubeste''(mai tarziu am aflat ca inveti sa iubesti aceste minuni de la Dumnezeu), ca se bucura.

Am lucrat pana in 38 de saptamani.Mai puteam lucra , numai ca ma simteam un ghimpe acolo...toata lumea ma menaja,nu ridicam, nu faceam efort...nu nu nu... eu eram protejata...ma simteam si bine si aiurea.Asa ca am decis ca a fost de ajuns cat am lucrat.Am stat o saptamana acasa...am crosetat, am cusut goblen, i-am facut vestute si botosei, pe forum citeam informatii....cu cat citeam mai mult cu atat eram mai nepregatita.

In 29 ian, ne-am certat aiurea, ca nu erau pusa bluza cum trebuie.(noi cand ne certam nu vb deloc unul cu altul)...Eu nu aveam somn.Adormeam pe la 4 dimineata(fetele de pe forum stiu cum ma plangeam eu de insomnii) imi puneam ceasul sa sune la 12 ca sa nu dorm mult.Degeaba! Tot la 4 dimineata adormeam.Duminica seara ne-am impacat.Chiar ma gandeam: cum sa vina bb pe lume daca noi suntem certati? Luni (01.01) a venit cu mine la spital.Controlul de rutina.Eu am dormit de la 5 la 7 dimineata.eram varza!Aveam ceva dureri de spate. Bunnnn!


Ajunsa la spital,imi ia tensiunea, urina, greutate(aveam 73 de la 60kg ca la carte) ii spun de dureri, ma intreaba daca am dormit si eu zic da(pai ce ? alea 2 ore nu se cheama dormit?) si imi zice: pai atunci nu esti in travaliu... daca te mai doare te intorci, daca nu...ne vedem pe 8 ian, imi face si un scan si zice ca lichidul e ok..Era destul de sigur ca ma intorc.M ma cearta de ce l-am mintit pe drca nu-s normala, ca poate nu e ok ca nu am dormit. Mergem la dr de fam.Aveam si aici programare(imi placea sa ma consultesi nu am anulat-o).Imi i-a tensiunea si imi zice ca e prea mare(148 cu 80, toata sarcina am avut-o 120 cu 60/70)Ca sa ma duc acasa sa vin maine, si daca e tot mare ma trimite inapoi la spital.Tipa de la receptie cand sa ies imi zice ca spera sa ma vada data viitoare cu bb...eu ii zic ca nu are cum ca vin maine la control. ce ti-e si viata asta!

Ajunsi acasa citesc pe net...tensiune mare ...=> preclampsie(poate sa moara si mama si fatul) ma panichez putin si sper sa scada.Ma mai linistesc si fetele pe forumsi vara-mea,si M, (carora le multumesc ptr tot sprijinul accordat in aceste luni), ca nu e cazul. bunnn
Toata ziua am mai avut eu dureri...dar undeva la 40 min distanta. Am citit pe net ca daca poti dormi cu ele atunci nu sunt dureri de nastere.Si uite asa se face ora 17.si ne punem amandoi sa tragem un pui de somn (eu eram varza,) M-am trezit de 3 ori in 2 ore.Ma gandeam ca astea sunt. Ii spun lui...el nu crede...si imi zice: du-te tu ca tu ma pacalesti ca nu nasti ! Deja aveam contractii din 20 in 20 min.La 22:30 ne hotaram sa plece la munca ca poate rezist pana dimineata si pleaca la munca linistit.Adela(vecina) ii spune si lui ca astea is contractii. El tot nu crede.Asteptarea era prea mare.Nici pe mine nu ma durea tare.Adica venea contractia...30 sec nu puteam vb iar apoi radeam de parca nici nu a fost.A lasat vb lui S , ca in caz de ceva sa vina sa il inlocuiasca la munca.Eram pe net pe programul de la contractii(cunoscatoarele stiu despre ce vorbesc) Eram pe forum sa vad daca ma lamureste si pe mine cineva daca astea sunt contractii...le intreb si pe fete...incearca sa ma linisteasca mai ales ca a fost o furtuna de bbei in zilele alea, ca eu una nu nasc acum. Ii multumesc si lui cristies care statea cu refresh pe net noaptea sa vada ce am patit, si cum relata ea mai tarziu cand a aflat ca am nascut(m-am dus sa nasc)Gandurile tale bune au ajuns la mine!Scuze ca v-am lasat asa in ceata pe forum. Pe la 12 noaptea imi scrie Adela pe mess(Sa-i dea Dumnezeu sanatate!) cum sunt...ii zic ca am contractii din 7 in 7 min.Vine la mine...si imi zice sa mergem la spital ca ori ma interneaza , ori ma lasa acasa.Fac un dus.Bagajul era deja pregatit.Il luam cu noi ca nu se stie.

Am ajuns la spital la 1:30 ...lasam bagajul undeva la receptie.urcam sus la etaj .Ne zice cineva sa asteptam pe un scaun.Acolo am ajuns sa fac diferenta intre naturala si epidurala...Daca auzeam ca urla de numai pot(mie mii se ridica parul pe mine cand ma gandeam ce ma asteapta) era clar naturala, cand auzeam moasele ca zic: come on, you can do it! era clar epidurala si le ajutau sa impinga! Cat am stat acolo ...au nascut 4 Ulterior am vb cu moasa mea , si mi-a zis ca pe o tura de a lor de 12 ore, intr-o noapte busy sunt pana la 30 de nasteri Mi-au cerut o proba de urina.M-am dus la baie si am vazut cateva firicele de sange ...probabil era dopul. Ma verifica...cica nu eram in travaliu ca nu am inceput sa ma dilat. Imi zice sa ma plimb pe hol 1 ora. zis si facut.Eu aveam contractii din 3 in 3 min.Adela saraca...faceam o tura de hol...veneam contractia...ma masa pe spate...M-a tinut ea de povesti dar nu mai stiu sa iti spun ce mi-a zis...incerca saraca sa imi distraga atentia.Numai dureri de spate am avut(cica 1 din 5 femei au in mod normal sarcina asa, pozitia fatului este anterioara, partea din spate a capului atinge peretele abdominal. Mai putin comuna este pozitia in care fata lui sta indreptata spre coloana, de aia ma durea spatele si nu burta. In multe cazuri, bebelusii isi modifica pozitia din posterioara in anterioara cu cateva momente inainte de nastere.)eu eram norocoasa Il sunam si pe M sa se pregateasca sa vina cand ii zicem noi.Inca nu stiam ce se intampla cu mine.

Ma intorc peste o ora...era deja 3 jumate dimineata.Ma pune pe masa in salonul in care am fost prima data.era doar un pat...ceva masute, un patut ptr bb si monitoare frate!.Nu credeam ca nasc acolo.Dar eram deja stapana pe salon! Ma verifica si imi zice ca sunt dilatata 1 si daca sunt de accord sa imi rupa membranele,am incuvintat ca da.Moasa era o nemtoaica grasuna, simpatica si zicea ca sunt o norocoasa ca nu sunt nasteri multe si poate sa se ocupe numai de mine.Si asa a fost...a fost doar in pauza 15 min....timp in care a venit alta si a stat cu mine.In rest nu s-a miscat de acolo.


Eram intinsa pe pat...mi-a aratat croseta pe care a scos-o dintr-un invelis de invelis de plastic steril, apoi...apoi... am simtit cu lichidul amniotic caldut imi curge printre picioare...era asa placut printre contractii,venea ca o alinare...si eram si eu curioasa ce simt.Imi ia si o proba intr-o eprubeta si imi spune ca e bine ca e roz , ca asta vroiau.Stiam ca verde nu e ok.Si rasuflu si eu usurata.Il suna A pe M ca sa vina la mine.Eu tot intrebam ca sigur nasc azi? (ce data frumoasa(02.02.2010sora-mea zicea ca nasc atunci)) si imi zice moasa ca sigur nasc(nu imi aduc aminte numele ei cu toate ca am pove toata noaptea(excursii, nasteri, australia,zapada)) Rasuflu iar usurata.Ma intreaba daca vreau epidurala si zic ca da.Toata lumea asta mi-a recomandat.Intre timp imi monteaza cateterul in mana sa imi dea lichide ca cica am nevoie din cauza la epi.Cica mai trebuie sa asteptam ca sunt in sala ptr cezariene anestezistii.
Intr-un final isi face aparitia anestezistul , un nigerian simpatic foc, si incepe sa imi explice cum sta treaba cu epidurala, ii zic ca stiu...stiam pe naiba...numai ca durea ca dracu...si vroiam sa nu mai simt asa durere.Ma uitam la ceas, aveam contractii la si 21, si 24, si 27, si 30 ...imi zice sa stau cu spatele indoit, eu ma rugam de el sa mai stam inca un min sa mai treaca inca una.Vine si moasa si ma tine cu mainele apasate ,sa nu ma misc.Imi monteaza epi...si da drumul la un lichid...am simtiit rece in spate....ma pune sa ma intorc de pe o parte pe alta ...parca nu mai durea asa tare...Le spun tututor cat de mult ii iubesc, ei rad...eu tot cu dureri...

Am mai stat de la 4 la 5 cu dureri crunte de partea stanga...a prins numai pe dreapta epi.La 5 apare alta anestezista trezita din somn ,si imi spune ca trebuie sa mai traga in afara putin de ac, ca probabil e prea adanc si se intampla sa nu prinda....daca nu merge...repetam operatiunea...Ma rugam in gand sa mearga.Si a mers.Toata lumea si-a cerut scuze, ca le pare rau ca m-au chinuit.In 10 min nu am mai simtit nimic.Atunci a aparut si M. A pierdut toata partea funny cu durerile.S-a facut schimbul de tura(pleaca A , ramane M) ce bucurie pe mine ca era acolo cu mine. Stam ce stam linistiti...si ma verifica eu tot dilatata 1 dupa 3 ore...si da drumul la oxitocina. M ma pupa pe frunte , ma intreaba daca sunt ok...lui nici acum nu-i vine sa creada ca nasc, nici mie. Pleaca apoi pana jos sa vb la tel cu S sa vada daca se descurca in locul lui.Moasa ma intreaba daca o las pe o pachistaneza (era in practica) sa stea cu mine in salon sa mai invete si ea.Accept...era simpatica si ea!Mai conta cine imi vede pruna? la cata lumea m-a controlat acolo

Eu ma tot uitam pe monitor.Sus era pulsul lui bb, jos al meu.(cred ca era pulsul) Eram singura cu moasa...ma tot uitam ...si am vazut ca nu e ok cu bb ca a inceput sa oscileze , parca ma uitam la foile de la un seism de cutremur.Il chema pe un dr...Ma verifica...il intreaba moasa cat sunt dilatata, el ii spune ei: verifica-o si spune-mi tu cat e dilatata...ea se face alba la fata , ma panicheaza si pe mine, cand o vad speriata...,ma verifica si ea si ea zice ca 7-8 ...dr...ii da accordul ca da.o vad si pe ea ca rasufla usurata.Apoi il vad pe dr cu un ac imi face ceva acolo(apoi am vazut ca l-a zgariat pe bb pe cap) si imi zice ca bb nu e oxigenat bine.trimit la analize si asteptam 20 min.vine rezultatul , deloc incurajator....au oprit oxitocina, m-am dilatat prea rpd , in 40 min de la 1 la 7-8.la bb nu i-a placut asta.Imi spune moasa ca sa nu ma speri, dar daca nu se linisteste bb si nu ies bune rezultatele ma baga in cezariana. vine M sus....Eu nu vroiam sa nasc fara el.Nu-mi venea sa cred ca m-a lasat cu dilatie 1(asa stiam) si acum ma gaseste cu 7.Nu l-am mai lasat sa plece de frica sa nu nasc. Vine iar dr...si mai ia odata ceva de acolo. trec inca alte cateva minute si se intoarce si imi spune ca am un bb norocos.Ca si-a revenit.Vedeam si eu pe monitor ca nu mai avea asa palpitatii...ma uitam si la contractiile mele...eram linistita...
M era langa pat pe un scaun la capul meu.Moasa tot scrie ceva pe acolo. Se face 7 jumate si se schimba tura.Ce rau imi pare ca nu am nascut cu ea!(a doua zi seara a venit sa ne vada in salonul de nou nascuti,dragut din partea ei, nu-i asa?)

Vine o moasa tanara rau..Blonduta, cu o coada impletita...ok la prima vedere, (m-a terminat mai tarziu cu urletele ei, care parca te scartaiau pe creier in loc sa te incurajeze)Asta era moasa ca avea halat alb, apoi inca una cu halat roz(ajutor cred) Astalalta parea tanara si ea(bruneta...cu parul prins in coada de cal)...am facut eu niste ochi mari cand mi-a spus ca are 3 copii , cel mai mare de 13 ani si eu nu-i dadeam mai mult de 29 nici la asta. bun...M-a verificat odata cand a venit , dar nu stiu sa spun cat eram dilatata, de cand au oprit oxitocina.

La ora 8 ma mai verifica odata...si imi spune ca am ajuns la 10 si ne pregatim sa nastem....eu zic: va rog sa mai asteptam ca nu sunt pregatita sa fiu mamica.ea: ba esti! eu: dar va rog, sa mai asteptam! ea : zambeste, intreb: cat dureaza cel mai mult expulzia. si imi zice ca cel mai mulat a durat 1 ora...eram asa linistita ca stiam ca in max o ora il am pe bb mic in bratele mele.Nici acum nu-mi venea sa cred ca nasc.

Si incepe chinul.Din 3 in 3 minute, de cate 3 ori trebuia sa imping ca si cum fac kk deci...repet...venea contractia: imi ziceau trage aer in piept....si push!!!! come on !! you can do it! si iar trage aer in piept si iar impinge pana numai poti, hai ! nu te lasa! inca odata ! iar acum relax....si ....hai...pregateste-te ! trage aer in piept ca vine inca una.... EPUIZANT!Credeam ca imi ies ochii din orbite.Eram terminata!Si vb cu bb si ii spuneam sa vina pe lume ca il astept(simteam ca nu vrea sa vina din cauza ca nu sunt eu pregatita)Si ma gandeam cum o sa fie, sa nu fie roscat ca mine, sa nu aiba nu stiu ce sindrom, sau buze de iepure, sa aiba mai mult de 2,5 kg(eu credeam ca fac un pitic de om la ce burta mica am avut)sau nu mai stiu eu ce minuni mi-au trecut atunci prin cap.Si mult am mai impins pana la 8:37 ! cand m-au facut epiziotomie.Si aud de la moasa dupa ce a iesit capul si apoi el ,...un that's why! (pai normal ca that's why am impins atat ca era b invers...eu stiam deja ...si ele nu)

Si a venit pe lume micul print...cu capul mov(m-am speriat, si le intreb daca e ok, imi zic ca da)(si acum imi aduc aminte cum am incercat sa ma ridic..sa privesc intre picioare , sa-l vad cum e ...daca e ok...si a iesit lunganul (ma gandeam unde a incaput atat))...L-au luat , i-au desfundat canalele, a inceput sa urle....si mi l-au pus pe piept.S-a linstit instant, e ceva magic.Eram deja cu lacrimi in ochi.Suntem bine....!!! si minunea asta a venit pe lume. Il pup pe frunte si ii spotesc: ''bun venit pe lume! sa stii ca noi suntem parintii tai si te voi iubi toata viata!''(si alte cate..)
A venit pe lume la 8:37 si 22 de sec cantarind 3,140 si avand 50 de cm. Tin minte ca era cum el in brate...moasele se invarteau pe acolo...si le-am spus : Voi probabil nu o sa ne tineti minte...dar eu o sa va tin minte toata viata...au inceput sa zambesca spunandu-mi ca e cel mai frumos copliment pe care l-au primit.Eu eram doar sincera...ptr ca asa este! o sa imi aduc aminte toata viata cum a venit puiul meu pe lume!

Doamne ce momente! Iti multumim ca Ne-ai dat pe lume acest dar, ne-ai dat noua aceasta minune care , a venit in zi sfanta.Doar Tu stii de ce l-ai trimis sa faca parte din familia noastra. Eu stiu ca ma simt mai implinita, aveam nevoie de un copil.Ne iubim mai mult ca niciodata! Nimic nu se compara cu ceea ce simt acum! si M imi trimite mai multe mesaje ca niciodata, si in fiecare eu un : va iubesc! ma simt iubita, ma simt implinita, ma simt MAMA.


A doua zi ne-a lasat acasa,toata lumea a fost minunata in spital.. am facut si furia laptelui acasa...dar a trecut.Toate trec cand iti vezi puiul sanatos.Si inca ma mir la cat am fost de rupta dupa nastere, cu oboseala acumulta de atatea zile,cu euforia care te cuprinde (ca stai si iti privesti fiul ore in sir) cum iti da Dumnezeu puterea sa te ridici din pat la primul scrasnet de copil, la primul marait.Sunt si acum confuza in legatura cu modul de crestere, dar stiu ca ce e bine ptr alt pui de om nu e bine ptr al meu si invers si ca al meu va creste asa cum credem noi de cuviinta ca e bine ptr el, si numai ptr el.


Am intrat intr-o alta viata minunata in 3...restul e istorie!


din 02.02.10 cea mai fericita de David Gabriel !
te iubim puiule....!!!

SufletDInger spune:

Felicitari mamico. Sa va traiasca minunea.

andruskandu spune:

Felicitari, mamico! Sa-ti traiasca bobocelul!

Una din cele mai frumoase povesti cu puiuti veniti pe lume! Mi-au dat lacrimile, pentru ca am retrait povestea nasterii lui Andrei, pe care n-am s-o uit pana-n mormant.

alicredo spune:

multumesc mult ! sa va traiasca si voua puiutii!

din 02.02.2010 cea mai fericita de David Gabriel !
te iubim puiule....!!!

Eleysa spune:

Felicitari ...o poveste extraordinara de la o mamica extraordinara ... Sa va traiasca si sa va bucurati de minunea voastra!!!!

Elena, fericita de matzulina Maria Isabela
Burtica la 24 sapt, Burtica la 26 sapt, Burtica la 35s, Pozici, Vot democratic, Primele poze, Pozici Februarie, Prima baitza, Prima plimbare

Gabriela77 spune:

Ce frumoasa poveste, Ali! Sa creasca mare si sanatos, puiul vostru, iar voi doi sa simtiti mereu aceeasi iubire!

Gabriela, mami de Sara Ioana (29.08.2007) si Ana Sofia(21.01.2010)

alicredo spune:

din 02.02.2010 cea mai fericita de David Gabriel !
te iubim puiule....!!!

alicredo spune:

din 02.02.2010 cea mai fericita de David Gabriel !
te iubim puiule....!!!

alicredo spune:

din 02.02.2010 cea mai fericita de David Gabriel !
te iubim puiule....!!!

alicredo spune:

din 02.02.2010 cea mai fericita de David Gabriel !
te iubim puiule....!!!

alicredo spune:

din 02.02.2010 cea mai fericita de David Gabriel !
te iubim puiule....!!!