Citim impreuna "Buddha din suburbie"
Incepand cu 25 septembrie citim impreuna Hanif Kureishi - Buddha din suburbie
Later edit:nu ma supar, nici o problema, sunt la serviciu si m-am grabit nitel. Azi ma duc sa-mi achizitionez cartea...si o sa iau si Complexul lui Di, ca-mi placu
Raspunsuri
Laura25 spune:
Iarina, sper ca nu te superi, dar am editat mesajul tau pentru ca era gresit link-ul cartii. Lectura placuta!
Se pare ca se gaseste in librarii Humanitas.
www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=Cat%20de%20fericit%20e%20copilul%20tau%20KLORANE&page=10" target="_blank">concurs Klorane -> lau1- gemeni fericiti
Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Fotografiile noastre
Filmulete cu shtrumphi
Poveste cu shtrumphi
'Cos what I feel is the only truth for me
beshter spune:
Am gasit-o azi, cand am iesit cu pruncu' la plimbare, la o librarie comunistoida de cartier.
Ma apuc de citit. Spor la lectura!
Trouve avant de chercher
angelabv spune:
nu reusesc sa gasesc cartea la biblioteca...o are cineva in format electronic ? am sa vad si cam cit costa s-o cumpar, dar ma gindeam ca poate a gasit-o cineva online...
Spor la citit si weekend placut alaturi de cei dragi
iarina spune:
Io m-am apucat de ea, caci am avut o zi scurta la serviciu azi si am lenevit pe acasa citind. Sunt la pagina 130 si m-am plictisit. Mai citesc nitel si revin.
beshter spune:
Adevarul e ca, venind dupa festinul Rushdie, fast-food-ul Kureishi e intr-o pozitie ingrata.Mie imi plac fastfuditatile - cateodata si literare - dar sa nu ma spuneti.
Si eu tot pe la pagina aia sunt, iarina. Astept sa adoarma pruncu' si ma afund la loc. Pana acum observ ca m-am distrat de cateva ori si ca traducerea romaneasca e buna, nu suna bolovanos deloc.
Nu inteleg, insa, de ce-i zice 'roman-cult'. Stiu ca filmele-cult sunt niste filme care se bucura de apreciere din partea unui grup restrans de fani si care, in general, sunt desfiintate de critica. Cartea lui Kureishi e tradusa in douajde limbi, e apreciata si placuta de categorii largi, nici critica nu e prea acida. Deci, cartile-cult primesc eticheta dupa alte criterii, inteleg.
Trouve avant de chercher
Adela99 spune:
nu stiu de ce-i zice roman-cult, io dupa ce citesc din link-ul dat despre carte i-as zice mai degraba roman-minor :) ( de la literatura minora - literatura scrisa de minoritate intr-o limba majora). cand e numit roman-cult cred ca s-a subinteles, ca romanul se adreseaza si va fi citit doar de cei care se recunosc in el, adica imigrantii si copiii lor, care in proportie destul de mare traiesc in suburbii. si deci apartin unei subculturi? si chiar daca ar fi asa grupu' asta a devenit mare in randul populatiei si prin urmare romanu' e popular. ceea ce probabil nu exclude cult.
si probabil e citit si de cei ce nu se identifica cu el, ca unele dintre voi :)
nu stiu, nu ma bagati in seama, am si io chef de vorba
Teodora D. spune:
Eu nu am citit decat 50 de pagini si pana acum, daca ar fi sa o caracterizez intr-un cuvant, asa zice despre carte ca e amuzanta. Si mi se pare ca denumirea de "roman fast-food" i se potriveste bine. :)
Insa sub umor se ascund mai multe drame- cea a barbatului ratat de 40 si ceva de ani, ce doreste sa fie admirat pentru ceva, cea a sotiei sale, care in timpul cinei izbucneste in mijlocul indiferentei generale a familiei ("-Duc o viata cumplita, cumplita! Nu-ntelege nimeni?"), cea a adolescentului care pe langa dificultatile inerente varstei se confrunta si cu cele de identitate sexuala; pe urma crizele englezilor care nu se regasesc in viata lor si cauta "iluminarea" intr-o religie despre care nu stiu mai nimic, nu inteleg mai nimic, dar doresc sa ii patrunda tainele de parca acolo s-ar afla raspunsul la intrebarile lor.
Repetatele trimiteri la melodii si staruri din epoca (mijlocul anilor '70) ma duc cu gandul la "High Fidelity" a lui Nick Hornby si ma determina sa deschid youtube-ul. :)
beshter spune:
Io am cam gatat-o. Se citeste repede.
Iarina, daca nu cumva ai terminat-o si tu, sa stii ca dincolo de jumatate devine chiar interesanta.
Sa va zic ce mi-a placut:
1. Am ras zdravan de cateva ori.
2. M-am trezit - dincolo de jumatatea cartii - ca citeam 'altceva' si ca ascultam alta voce. Kureishi reuseste ceva care mie mi se pare teribil de greu: sa reflecte in vocea naratorului maturizarea lui progresiva si asta fara hopuri, fara sa simti vreo trecere abrupta.
3. Ca desi e anuntata ca o carte despre traseul initiatic al unui fiu de imigrant, e de fapt traseul initiatic al unui adolescent/tanar oarecare din suburbii, care se intampla sa fie indian. Sau poate pentru ca eu nu pot umbla in pantofii lui, n-am reusit sa identific ce trebuie. Mi-am dat seama ca, din punctul asta de vedere, episodul cel mai important e ala cu Mowgli. Lui Karim i se atribuie un rol cliseistic, de 'salbatic' - adica asa cum e perceput de 'civilizatie'; iar abuzul continua cu diverse manifestari, inclusiv abuzul sexual. Si, sigur, mai sunt diverse referiri la magazine incendiate etc.
Cu toate astea, abuzul cel mai important e cel promovat de cei pe care Karim ii numeste 'fascisti culturali' si la care sunt supusi toti 'suburbanii', nu numai pakistanezii, indienii etc.
Voi pe unde sunteti cu cetitul?
Trouve avant de chercher
iarina spune:
Io sunt o dezertoare. Am terminat cartea, dar m-am apucat de Stieg Larsson si sunt cu nasul in ditamai intriga...si aseara nu reuseam sa adorm, ca tot ma munceau gandurile cine-i criminalul
Mihaelka o terminai de sambata cartea, dar nu ma dadu pe spate. Cum ziceai si tu, e un fast food si pe langa Rushdie si mai ales Dinti albi a lui Zadie smith, e slabuta. Eu am comparat-o mereu cu Zadie Smith cat am citit-o si desi are umor...nici macar nu se apropie de umorul nebun al lui Smith.
Asa cum spuneai si tu, nu mi se pare deloc traseul initiatic al unui emigrant, asa cum se vrea, ci al unui tanar obisnuit...care se intampla sa fie indian..ah da, pe parcurs apar tot felul de aluzii si demonstratii vizavi de xenofobia, tarele si pacatele albilor...sau hai sa-i zic societatii engleze. Care se poate aplica si unui emigrant estic, caci nu-i asa, atata timp cat a mai ramas un englez in Anglia, n-o sa promoveze niciodata un strain. Trimiterile culturale, ma refer la cele indiene sunt slabe si inconsstente si de aceea mi se pare ca n-a reusit sa fie romanul cult de care se vorbea. Fara repere culturale nu poti sa pui Occident versus Orient, negru versus alb, etc etc. Ah da, repere culturale au fost, dar prin excelenta occidentale. De fapt mi se pare mai degraba o fresca a societatii engleze a anilor '70.
Am inceput acum o a treia carte, Nadeem Aslem, un pakistanez care locuieste in Anglia si citesc cartea in engleza. Maps for lost lovers se numeste si este absolut superba. Mi se pare un stilist desavarsit, sincer uitasem ca engleza poate fi o limba bogata si captivanta....ii sorb cuvintele, imi plac atat de mult unele fraze, ca le citesc si recitsec.
Buddha iarasi nu se se pare o revelatie dpdv stilistic.
Nu stiu, nu e o carte proasta, dar nu stiu de ce, ma asteptasem la mai mult. Iar imi vine Zadie Smith in minte.
Aaa si paragraful din Buddha care m-a distrat pe mine cel mai mult, trebuie sa-l scriu:
"Eva s-a intors spre tata si i-a facut o plecaciune in stil japonez.
- Prea bunul si inteleptul meu prieten Haroon, aici de fata ne va indruma pasii.. Ne va arata Calea.
- Pe dracu' am zis in soapta catre Charlie, gandindu-ma ca taica-miu nu era in stare sa ajunga nici pana-n Bechenham"
Astept si parerile voastre...poate n-am citit eu cum trebuie.