Piticul nostru drag: Karla-Luiza

Eu am aparut cand nici mami nici tati nu se prea asteptau desi incepusera sa se gandeasca ca dupa aproape patru ani de casnicie ar fi cazul sa fie si un pitic langa ei. Mami era cam trista si dezorientata caci cu patru luni in urma murise tati al ei si atunci m-am gandit, intr-o dupa-masa frumoasa de aprilie (8 aprilie 2008, sa ii dau un semn de viata prin doua liniute rosii (test pe care mama l-a pus in prima pagina a jurnalului meu) sa stie ca exist deja. Au fost surprinsi si bucurosi in acelasi timp. Incepea sa se schimbe ceva in viata lor. Si mami repede si constincioasa m-a dus la primul control....aici nenea doctorulul i-a spus ce ii spusesem si eu prin liniutele rosii doar ca i-a mai descoperit doi fibromi pe uter si a ramas sa venim mai des la control, sa vedem cum si unde se va forma placenta si mami sa faca tratament cu Utrogestan si Nospa in caz de dureri. Dar eu copil cuminte nu i-am pricinuit dureri lui mami, nici macar greturi sau varsaturi, doar o foame nestavilita. O puneam pe mami sa manance tot timpul nu conta ca e zi sau noapte. Cel mai mult imi placea cand manca noaptea pe la doua-trei, atunci eram numai noi doua in bucatarie. Cel mai vesel era ca mami credea ca eu sunt baietel si vorbea cu mine la gen masculin. Mami voia sa fiu baietel sa mai reglez echilibrul de forte in familie caci tati trebuie sa faca fata doar la femei in familia noastra. Tati a fost singurul care a zis de la inceput ca sunt fetita.
Timpul a trecut....mami mergea regulat la controale dar nimerea tot asa in momente cand eu aveam program de odihna si nenea doctorul nu ii putea spune cu exactitate ce sunt. Important era ca totul parea a fi bine. Din cauza fibromilor de pe uter au cazut de acord ca mami sa nasca prin cezariana ca sa nu apara complicatii in timpul unei nasteri normale.
Si a venit toamna...septembrie...mami si tati incepusera sa isi faca ganduri pentru venirea mea caci in decembrie trebuia sa ma nasca (cam de ziua lui tati - ce bucurie). S-au pus de acord cu numele doar pentru fetita, au dat o fuga pana la Tg. Mures sa imi cumpere patut si restul au zis ca rezolva dupa ce mami v-a intra in concediu prenatal. Nu stiau ca eu aveam alte planuri....eram indragostita de toamna ca si mami si ma gandeam sa fac din toamna anotimpul meu.
Vineri 12 septembrie 2008 mami a avut o zi linistita de munca doar ca ii era cam somn. Dupa ce s-a intors de la munca s-a gandit dupa-masa sa plece cu tati la niste cumparaturi doar ca au ajuns la urgenta la spital caci inainte de a pleca de acasa mami descoperise o sangerare usoara. Am ramas in spital. La mami i-au facut perfuzii si injectii pentru maurarea plamanilor mei desi medicii spuneau ca inca nu o sa vin pe lume. Sambata, 13 septembrie 2008 i-am dat la mami un semn ca ma grabesc sa o cunosc...m-am intors cu capul in jos si mami a simtit cand am facut asta. Si sambata seara nu am mai avut rabdare....pe la 22.30 mami a inceput sa aiba niste dureri ca si durerile menstruale...dupa o vreme a chemat medicul de garda sa o vada...avea dilatatie 8 cm....asa ca hai mami repede ca nasti. I-a alarmat pe tati si pe bunica si a inceput aventura. Dupa o nastere foarte usoara la ora 0.25, in 14 septembrie 2008 veneam pe lume cu un zbierat rasunator pentru cat eram de mica: 1050 g, 37 cm. Prima nota din viata mea a fost 8 Si asa mami a nascut natural fara cezariana. Mami si tati m-au vizitat in incubator dimineata la 7.00 inainte de a veni elicopterul SMURD dupa mine si a ma duce la Tg. Mures. Aveam oxigen, incapeam comod in palma lui tati si aveam niste degetele cat betele de chibrit.
Mami a venit luni si ea la Tg. Mures si ne-am inceput amandoua sederea in Clinica de Neonatologie de acolo. Aproape trei saptamani am respirat doar cu ajutorul mascutei de oxigen, dar apoi am ajuns la concluzia ca pot si singura. Dupa aceea am invatat sa sug....era asa de bine la sanul lui mami dupa atat perioada de gavaj. Dupa 10 saptamani aveam 2020 g si tanti doctor a zis ca putem pleca acasa, dar la analizele de plecare a descoperit ca am anemie mare (hemoglobina 6.0) asa ca a trebuit sa mai fac fata si unei transfuzii de sange. A trecut si asta si intr-o duminica de sfarsit de noiembrie in care cadeau primii fulgi de nea mami si tati si-au adus acasa piticul lor drag: Karla-Luiza.

Johanna mami de strengarita Karla Luiza
pozele noastre http://forum.desprecopii.com/forum/photo_album_edit.asp?page=2&sqldtl=73157

MsBB spune:

Sa fii sanatoasa Karla-Luiza , sa-ti dea D-zeu viata lunga si plina de bucurii.
Iar tu, mami, sa-ti vezi mica minune crescand pe zi ce trece mai mare, mai frumoasa si sanatoasa!

---

Fericirea are chipul tau... Andra , noastra!

LiaMaria spune:

Tare frumoasa povestioara si dulce tare papusica. Sa-ti traiasca micuta si sa fiti sanantosi cu toti.

Cu drag,
Lia

Rugati-va pentru Diana
http://dianadumitru.netfirms.com/
http://www3.telus.net/goldsilver/diana/Diana.mp4

Asa a venit pe lume printesa mea:
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=105962

joklk spune:

Multumesc fetelor pentru urari si aprecieri. Noi acum avem 10 luni am spus primele cuvinte si facem primii pasi sutinuti.


Johanna mami de strengarita Karla Luiza
pozele noastre http://forum.desprecopii.com/forum/photo_album_edit.asp?page=2&sqldtl=73157