o mamica singura

am 30 de ani si voi aduce si eu pe lume peste cateva saptamani un puisor care nu cred ca se va bucura in vreun fel de existenta tatalui sau ci mai mult de liniuta din certificat.
in urma cu 5 ani am inceput o frumoasa poveste de dragoste ce credeam eu ca va dura toata viata dar n-a fost asa. am locuit impreuna cam un an si jumatate timp in care am fost de nenumarate ori mintita si inselata,afland de toate astea am incercat (dupa o vreme fiindca nu mai suportam sa ma abtin ca stiu tot) sa vb cu el dar a inceput haosul, certuri, scandal... ne-am despartit, el s-a intors la fosta si dupa nici 3 saptamani a revenit inapoi. l-am iertat crezand ca regreta tot dar n-a fost deloc asa. el de fapt pendula in continuare intre noi doua si se pare altele (dupa cate am aflat ulterior). intr-o zi mi-a zis ca isi doreste sa aibe un copil cu mine (stia ca tot ce vreau pe lumea asta era sa am un copil si ca in perioada cat statusem impreuna aveam discutii pe tema asta pt ca el nu-si mai dorea copii sub nici o forma (avand unul din casatoria anterioara), eu chiar pierdusem o sarcina plus ca am fost apoi nevoita sa fac un avort din cauza lui pe care il voi regreta toata viata mea). nu prea l-am luat in seama crezand ca vrea doar sa ma impresioneze, dar....minunea s-a intamplat pe neasteptate, am ramas insarcinata chiar in acea seara fara sa cred ca ar fi posibil asa ceva. (imi doream nespus de mult un copil dar nu eram tocmai pregatita pt ca eram totusi despartiti in continuare). cand am aflat vestea ca port in pantece un ingeras am fost in al noualea cer, i-am spus. a reactionat foarte nesurprins spunand ca se astepta, insa de atunci s-a indepartat aproape total de noi, nu m-a mai cautat decat de vreo 2-3 ori la tel si daca ne intalneam intamplator pe strada schimbam 2 vorbe, nu a fost curios deloc cum e bebe, ce face...nimic. am incercat sa-l abordez eu dar fara rezultat, fiecare discutie se termina dezastruos. intamplator, acum cateva zile ne-am intalnit si m-a "instiintat" printre altele ca urmeaza sa plece in vacanta cu fosta (ea stiind ca sunt insarcinata si cand tre sa nasc) exact in perioada cand voi naste eu motivand ca a uitat cand tre sa nasc. parea fff dezinteresat de copil si implicit de mine si fara nici o remuscare. intrebandu-l daca vrea cumva sa faca parte din viata copilului a raspuns sec un da scurt dar ca nu stie cum ca sa fie bine pt toata lumea si ca inca nu s-a gandit la o modalitate, iar numele copilului nu-l intereseaza deloc. cu alte cuvinte...n-am decat sa ma descurc cum vreau.
toata perioada sarcinii am fost destul de stresata la gandul ca fiul meu nu va avea parte de un tata (eu fiind crescuta intr-o familie respectabila si cu principii solide despre ce inseamna familia).
iubesc acest copil cu toata fiinta mea, mi-l doresc din tot sufletul si am sa fac tot ce-mi sta in putinta sa-i ofer tot ce-i mai bun pe lumea asta, dar mi-e frica sa nu ma condamne intr-o zi pt ca el e diferit de alti copii si nu are tata. pt ca sunt convinsa ca el se va indeparta definitiv de noi.