Mladite&mugurasi de mai-iunie 2008 (2)
Raspunsuri - Pagina 4
Andree27 spune:
Aelita a uitat sa-ti multumesc de sfat!Am sa incerc sa il alaptez in brate!Dar ce imi e mie greu ca nu pot sa il tin decat pe mana stanga ,pe dreapta nu reusesc nici cum!!
Poze
Andreea , de un Bondarel !!!!
aelita spune:
Andreea-pune-l pe operna,daca ai o perna dreptunghiulara si mai bine,pui ceva pe genunchi si perna,invenveaza un suport,ca sa nu il tii sa te doara spatele. intelegi cum zic? o sa fie greu pana gasiti amandoi pozitia. sa incerci sa nu ii blochezi capul,sa nu mai poata misca el,ca nu ii place,trebuie sa aiba capul lasat sa il poata misca,sa se poata retrage cand vrea,cum o face cand e in pat intins. sa ai bratul,indoitura de la cov sub gatul lui..asva cand il tii pe brat.
dar cu perna e mai usor.
apoi ,ori iti ieipernuta in deplasari,ori daca invata cu perna,va invata si fara .
intelegi cum zic ?
sa te maiajute cineva la inceput,sa ti-l ridice la san.incercati sa nu te enervezi,sieu ma cam enervam la inceput, sa nu se enerveze nici cine te ajuta,sa nu se enerveze nici bebe.si daca nu iese din prima,nu-i bai.incercati alta data!e timp!
asa,cu perna,poti sa dai si pe svanga.eu mai ridicam si cate un genunchi,ma ajutam de tot ce aveam.incearca si pe scaun,si stand in pat,vezi cum iti merge.
Sofía (2ian2007)
Andrés (22mai2008)
simonacip spune:
Buna fetele...
In primul rind Iulia, offf si mie mi-a cazut Dav de citeva ori din pat, e adevarat ca prima cazatura a fost pe la 4 luni, dar aceleasi sentimente le-am avut si-mi venea sa-mi dau palme la propriu, si-mi promiteam ca n-o s ase mai repete...si se repeta..Doamne AJuta sa n-aibe nimic puiutza.
Miss, ce viata ai avut si tu, sau mai bine zis ce viata au avut ei, cei din familia ta. Ce pacate mari s-au adunat acolo...Sunt convinsa ca Daviducul definitiveaza schimbarea inceputa de tine odata cu ruperea de ei.
Foarte frumos ti-a scris Aelita despre sinziene...Si pt ca-s geamana lui Sis nu se putea sa nu-l iubesc pe Eliade la fel de mult, iar Noaptea de Sanziene...ehe...nici nu mai stiu de ate ori am, citit-o si recitit-o...
Mi_bebelina, majoritatea la 7 ies afara, dar noi nu, atunci intram in casa...iesim pe la 5 dupa ce vine si david de la cresa si maninca.LA 7 intram in casa, baitele, papica si nani, ca a doua zi david la 6.30 e in picioare pt cresa...Ce sa facem...altfel nu rezistam..Si nu i-as schimba oricum programul pt 2 luni de vara...desi uneori asa as mai sta pe afara dupa ora 7..
Silvia_pop, bine ai revenit, frumos puiutul, in poze pare tare calm...Dar cum v-a tinut slujba? Afara? IN pragul bisericii??
Ylari, nasol cu menstruatia..oof, biata de tine cum ai marcat tu teritoriul soacrei
Fetelor azi am mincat in prostie, efectiv in prostie...mi-e o ciuda pe mine...
Simona, mami de baieti
David (10 nov 2004)si
Matei (24 aprilie 2008)
"Cele ce sunt cu neputinta la oameni sunt cu putinta la Dumnezeu."
YLARI spune:
Oooooooooooooof.... Iulia, ma rog sa fie bine,l va fi bine!!!
Pupic dulce de la mine si bebeluna mea pentru tine si bebeluna ta.
YLARI
http://community.webshots.com/album/561951230FYYkoq
http://b1.lilypie.com/tFAgp3.png
iulia83 spune:
fetelor, va multumesc. acum e bine fata, a papat, dar cred ca de suparare si la cat am plans si m-am suparat, am pierdut laptele. i-am dat formula ca practic nu iesea nimic din sani. dispare asa pur si simplu??? chiar e posibil? nu mi-a plans deloc cand a cazut. a cazut din somn. doar a chitzait putin, dar eu am facut soc, am luat-o in brate si am inceput sa tip si sa tremur. noroc cu sotul ca mi-a luat-o din brate repede si m-a trimis sa ma imbrac sa mergem la urgente. nu stiu cum am ajuns acolo, stiu ca a mers pe contrasens, cand am iesit din parcare era o naroada cu un matiz care ne blocase si nu se mai dadea la o parte si sotul se dadu jos s-o bata, dar colac peste p;upaza ca la intoarcere era sa intre unul cu un WV in noi exact pe partea noastra, ca trecu pe rosu. am avut o cumpana azi de numa. ma rog la Dumnezeu sa nu aiba nimic la caput pe viitor si sa nu pierd laptele
va pup
Pozici Iulia
Mami de Mufitza Elena Ariana
MissParker spune:
quote:
Originally posted by aelita
special pentru MISS PARKER :
valabil si pt LCAZANGIU si DAVIDUTUL ei .
doi DAVIDUTI nascuti in aceeasi zi.
NOAPTEA DE SANZIENE e o sarbatoare solara,o sarbatoare pagana introdusa in ortodoxism..desi practic nu are de-a face cu religia.
E plina de simboluri ,e magica.
Traditiia populara; spune ca; în noaptea de Sânziene, cerurile se deschid, iar ierburile si necuvântatoarele capata puteri miraculoase.
Ai sa intelegi de ce David a venit odata cu solstitiul de vara.cand lumea se schimba,natura,cand totul o ia de la cap .Cand vechiul se lasa in urma.
e noaptea in care se pun dorinte si in care se implinesc dorinte. cand durerile se alina (se fac ghirlande de flori de sanziene si bolnavii le pun la brau ,fetele pun coronite rotunde pe cap simbolizand soarele).
Durerea ta ,FELI,o stim,iar coronita ta in forma de soare e David .
in noaptea de Sanziene se tamaduiesc sufletele ! se alina durerile vechi si incepe o noua viata .
eu personal cred ca Pasarea Phoenix s-a ridicat intr-o noapte de Sanziene .s-a ridicat din cenusa si s-a indreptat spre Soare .( in noaptea asta se fac focuri ,se "arde" tot ce e vechi,tot ce e rau,simbolic).
in noaptea asta se poate intalni sufletul pereche !(simbolic,se pun flori de sanziene sub perna ca sa iti visezi ursitul )
e o noapte in care se face curatenie in viata(asa cum zici ca s-a facut cand a aparut Bogdan)
Poate ca Sanzenele ti-au adus,in sfarsit , UItAREA,VINDECAREA .David te va invava sa crezi in Sanziene .
Semnificatia deosebita a numelui sau si a zilei de nastere cred ca iti face acum multe legaturi in cap..
tu ai incercat sa ii planifici nasterea,dar el era planificat pt aceasta zi magica.
"Racul tot Rac, nu gasea nici macar iesirea din burtica lui mami"-defapt el astepta ZIUA LUI .
Ai citit Noaptea de Sanziene a lui Eliade? e una din preferatele mele.
noaptea de Sânziene (24 iunie) când cerurile se deschid („pentru cei care stiu sa le priveasca), când maleficul si beneficul ating punctul culminant, când magia si miracolele sunt mai mult decât oricând posibile.
„Sa scapi de Timp. Sa iesi din Timp. Priveste bine în jurul d-tale: si se fac din toate partile semne. Încrede-te în semne. Urmareste-le…”
si mi-a venit in cap o poezie a luiEminescu,si am cautat-o (normalca nu o stiu eu pe dinafara hihi,dau copy)
Oda -Eminescu
Nu credeam sa-nvat a muri vrodata
Pururi tânar, înfasurat în manta-mi,
Ochii mei naltam visatori la steaua
Singuratatii.
Când deodata tu rasarisi în cale-mi,
Suferinta tu, dureros de dulce...
Pân-în fund baui voluptatea mortii
Ne'nduratoare.
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus.
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele marii.
De-al meu propriu vis, mistuit ma vaiet,
Pe-al meu propriu rug, ma topesc în flacari...
Pot sa mai re'nviu luminos din el ca
Pasarea Phoenix?
Piara-mi ochii turburatori din cale,
Vino iar în sân, nepasare trista
Ca sa pot muri linistit, pe mine
Mie reda-ma!
Restul iti las tie sa faci legaturi ,sa unesti simboluri
Fie ca Sanzienele sa iti pastreze linistea in viata !
Sofía (2ian2007)
Andrés (22mai2008)
aelita,
Am plans cu hohote citind ce mi-ai scris, iti multumesc din suflet pentru acest balsam pe care mi l-ai picurat in inima. Esti un suflet deosebit!!!!
Felicia - cea mai fericita mama a celui mai iubit dintre Racusori - bebe David (24.06.2008)
Poze cu noi
Povestea nasterii
gabitzam spune:
Sa va mai arat poze cu baietii mei: http://picasaweb.google.com/gabriela.marin/RaducuSiAndrei
Asta seara Andrei a vrut sa se urce si el in patut linga Raducu, ii place caruselul pe care i l-am pus :)
Mai devreme i-a luat suzeta lui Radu si a bagat-o in gura si pe urma voia sa i-o puna la loc in gura lui Raducu.
Iulia, si eu am patit-o la Andrei cu cazutul din pat, cred ca toate mamicile o patesc mai devreme sau mai tarziu. Astia mici sunt mai puternici decat credem noi si au si cate un inger pazitor linga ei.
Miss, ma bucur ca ti-am zis de Sanziene, asa am avut ocazia sa citim ce lucruri minunate ne-a scris Aelita.
Cresterea copiilor este in parte bucurie, in parte razboi de guerilla
MissParker spune:
Carmina, bine-ai revenit!!!
Profit de ocazie ca sa va spun ce am discutat ieri cu moasa si sa rezum rapid ce am citit intr-o brosura f.f.f.f. interesanta, scrisa de o alta moasa. Sper sa ne ajute pe toate mamicile, sa privim plansul bebeilor din alta perspectiva. Deci:
Diferenta dintre a linisti si a consola
Bebeii percep lumea mult mai intens decat adultii. Bebeii plang si oracaie. Este modul lor de a comunica, de a exprima ce-i apasa, plansul lor are mult mai multe motive decat crampele, colicile, foamea, un pampers plin sau dorinta de apropiere. Un bebe poate experimenta sentimente de durere sufleteasca, de singuratate, de tristete, de dezamagire, de aparare sau de suprasolicitare, el e capabil sa-si imparta senzatiile in “placute” si “neplacute” si sa le retina in memorie.
Bebeii pot suferi intens dupa despartirea de mama lor la nastere si nu-i consoleaza nici o suzeta din lume. Bebeii pot simti intreaga durere a lumii si nu-i poate consola faptul ca tati ii poarta in brate leganandu-i. Bebeii nu se pot linisti cu picaturi impotriva colicilor cand ei trebuie in acelasi timp sa inghita toata tristetea dupa paradisul pierdut din burtica mamei si nu sunt lasati sa se elibereze prin lacrimi. Foehnul nu-i poate linisti cand simt golul imens si rece din jurul lor in comparatie cu senzatiile minunate din burtica…
Acum ii intelegem: avem in fata ochilor niste omuleti minusculi care nu stiu ce este lumea, niste fiinte aflate in restriste. Ei simt nevoia sa-si exprime durerea, uneori chiar disperarea pentru situatia in care se afla. Atentia si iubirea parintilor nu are nici o influenta asupra faptului ca poate bebele a trecut printr-o nastere deosebit de traumatizanta, ca poate plange din panica atunci cand se afla departe de mamica lui, ca poate l-au stresat cantaririle si luarile de sange din spital, bebele percepe lumea cu lumini si umbre, nu numai cu eforturile iubitoare a parintilor de a-i fi bine...
Parintii iubitori se agita foarte tare sa usuce rapid lacrimile bebeilor lor. Imediat ce un bebe plange, mama incearca sa afle ce anume ar putea avea bebele pe inima. Ii ofera o suzeta sau un biberon cu ceai, il tine in brate, il leagana. Tata schimba pampersul, ii fredoneaza un cantecel sau se plimba prin casa cu bebele pe umar. Daca astea nu ajuta, se scoate foehnul, ca sa-l linisteasca pe bebe cu aerul cald si cu zgomotul monoton. Imaginatia parintilor nu are limite.
Dragi parinti care ati incercat poate fara succes toate aceste metode, nu disperati si nu va simtiti dezamagiti! Bebeii au sentimente mult diferentiate fata de ceea ce credem noi, adultii. Daca ei ar dori "doar" atentie, ar fi multumiti cand o primesc. Daca s-ar plange doar de pampersi uzi, ar trebui sa radieze cand sunt poraspat schimbati. Daca ar fi doar colicii problema, ar trebui sa doarma relaxati dupa ce li se dau picaturile respective. Dar nu este asa.
Este gresit sa credem ca plansul bebeilor ar fi ceva rau si ca trebuie sa intervenim imediat pentru a-i calma. Plansul, pe langa limbaj si mimica, este o modalitate elementara de exprimare a sentimentelor si starilor sufletesti. Plansul este un limbaj. Bebeii trebuie lasati sa se exprime.
De asemenea, este gresit sa credem ca bebeii plang pt. ca parintii au gresit cu ceva. Toate activitatile parintilor pentru a-si calma bebeii pot fi exagerate si in nici un caz nu le pot lua bebeilor temerile sau lipsa de orientare. Parintii trebuie sa invete sa suporte plansul bebeilor atunci cand sunt siguri ca bebeilor nu le lipseste nimic (lapte, pampersi curati etc.).
Bebeii incearca prin plans sa ne atraga atentia asupra a ceea ce simt ei, deci au nevoie de cineva care sa-i asculte. Sa-i asculte cu adevarat. Parintii se reped imediat sa vada ce are bebele, dar ei vor de cele mai multe ori ca bebele sa taca. Acest lucru il poate irita pe bebe, care simte nevoia sa-si exprime senzatiile cumva. Masurile de calmare se pot transforma pentru bebe intr-o iritare si mai mare, deoarece ele se adreseaza doar simptomelor si nu cauzelor. Se incearca linistirea copilului, dar fara a cauta sau a lua in serios cauza mai profunda a durerii lui. Asta poate accentua durerea, care va fi exprimata prin si mai mult plans, si astfel se intra intr-un cerc vicios din care e greu de iesit.
Diferenta dintre a linisti si a consola este ca a linisti are ca scop linistea (de multe ori linistea adultilor!), in timp ce a consola inseamna a-i fi alaturi cuiva in momente grele, cu participare empatica si suport sufletesc. Nu ii putem elibera pe bebei de toate durerile, dar le putem fi alaturi, oferindu-le empatie si caldura corpului nostru, pentru ca ei sa se simta mai putin singuri in lupta pentru supravietuire in noul mediu. Consolarea este balsam pentru suflet. Fiecare bebe are soarta lui, pe care nu i-o putem schimba, insa ii putem fi alaturi cu empatie pentru a-l ajuta s-o suporte mai usor.
Consolarea inseamna a-l insoti pe bebe in trairea sentimentelor lui dureroase, fara a incerca sa-i distragem atentia de la suferinta lui. In loc sa-I transmitem “N-ai de ce sa plangi, comoara mamei”, trebuie sa-i transmitem “Da, stiu ca simti nevoia sa plangi, totul e acum prea mult pentru tine si nu mai faci fata”. Suferinta bebeului trebuie confirmata, nu e bine sa incercam sa i-o inabusim in fasa. Pentru bebe e o mare diferenta daca – atunci cand plange din cauza ca se simte pierdut in lumea asta mare si rece – mamica lui ii baga o suzeta in gura sau ii confirma sentimentele: “Da, mami, e tare greu la inceput, trebuie sa plangi daca te apasa ceva, trebuie sa te eliberezi, mama e aici langa tine si te ajuta”…
Nu e neaparata nevoie sa stiti motivul pentru care plange bebele. Trebuie doar sa acceptati ca exista un motiv bine intemeiat pentru care el plange si trebuie sa-i fiti alaturi. Nu va simtiti vinovati, lasati activitatile de tot felul in incercarea de a-l linisti si incercati sa-i fiti aproape mentinand contactul emotional. Atat.
Cand reactionam negativ fata de lacrimile bebeului, fugim instinctiv de conflicte. Tipetele unui bebelus trezesc temeri din cele mai profunde si nelinistesc pe orice adult. Insa trebuie sa ne confruntam deschis cu situatia. Crizele tin de viata (cuvantul chinezesc pentru "criza" inseamna concomitent si "progres/dezvoltare"), iar daca vom cauta permanent mijloace de calmare artificiale, nu ne putem dezvolta capacitatea de a gestiona crizele. Prezenta iubitoare si calma a parintilor este tot ce-i trebuie unui bebe pentru a trece singur mai usor prin clipele dificile ale inceputului de viata. Si un bebelus poate deveni atat de fixat pe masurile de calmare incat sa nu mai poata adormi sau sa nu mai poata fi calmat fara acestea.
Asemenea masuri de calmare pentru depasirea unei crize il influenteaza negativ pe bebe in dezvoltarea personalitatii lui, fiindca nu-i da posibilitatea sa dezvolte toata gama de posibilitati proprii de gestionare a unei crize. Cel mai mare "ajutor" pentru a se simti protejat si in siguranta si pentru a capata incredere in propriile lui posibilitati este prezenta binevoitoare a parintilor. Din legatura emotionala cu parintii se dezvolta toate capacitatile de care un copil are nevoie pentru a se descurca singur in viata. Se cere aici "doar" prezenta atenta a parintilor si nu vreo activitate sau vreo actiune a acestora. Daca i se permite bebelului sa-si exprime prin plans durerea in bratele calme ale parintilor, el are in acele clipe tot ce-i trebuie pentru a invata ceea ce este esential in viata lui si se bucura si de puterea consolatoare si conducatoare a parintilor, care-i da o siguranta in plus.
De multe ori bebeii plang mai abitir abia cand sunt luati in brate. Explicatia e simpla: abia cand se simt din nou in siguranta, in bratele parintilor, ei se simt in stare sa-si lase frau liber lacrimilor si sa-si exprime astfel durerea sufleteasca, abia atunci este creat cadrul in care ei pot plange din toti rarunchii, simtindu-se protejati langa persoanele care-i iubesc. Abia atunci bebeii pot lasa sa iasa la suprafata tot ce i-a apasat mai inainte, tot ce nu s-au incumetat sa manifeste mai devreme.
Mamicile stresate trebuie sa incerce mai intai sa se calmeze ele insele. Respiratia regulata si adanca, in stomac, este o metoda buna. Relaxarea si regasirea echilibrului interior urmeaza cand mama incepe sa-si asculte vocea interioara si nu se mai lasa prada panicii de moment. E greu sa-si redirectioneze atentia de la bebele care plange asupra propriei persoane, dar e singura cale de a se calma. Bebele reactioneaza instinctiv imitand-o pe mama, deci calmul mamei se va transmite imediat la bebe.
Of, as vrea sa traduc tot, este atat de frumos scris… dar nu mai am timp, sunt rupta de oboseala… Oricum, sper ca asta sa le dea putere si speranta tuturor mamicilor cu copii plangaciosi. E cel mai normal lucru din lume si va trece. Fiti alaturi de ei cu inima si cu sufletul si cu toata caldura voastra materna, mai mult nu le trebuie!
iulia83, saracuta de tine, cred ca ai trecut prin clipe de cosmar cand a cazut mufitza din pat!!! Bine ca doctorul nu a gasit nimic grav, acum o sa fii de milioane de ori mai atenta!! Tinem pumnii sa nu se fi intamplat nimic in afara de sperietura…
Felicia - cea mai fericita mama a celui mai iubit dintre Racusori - bebe David (24.06.2008)
Poze cu noi
Povestea nasterii
mihaser spune:
Miss e minunat textul si foarte adevarat...multumim mult pentru traducere! Despre Noaptea de sanziene a lui Eliade vroiam sa iti scriu si eu...am facut referat in clasa a 12-a la filosofie...E o carte super, ca de altfel intreaga lui opera literara.
Va pupam! Noapte buna tuturor!
aelita spune:
MISS-Nu as vrea sa te fac sa plangi..dar daca e sa mai omoram asa un diavol din noi,apai hai sa plangem !!
foarte interesant ce ai tradus despre plansul bebeilor !
GABItZA-ce frumosi sunt puiutii amandoi in patut!
si la mine face Sofia la fel,se urca in cosul lui,ii ia suzeta..
IULIA.-trebuie sa va controlati amandoi ca sa reactionati bine in situatii limita,sa nu va pierdeti calmul,ca sa puteti rezolva corect problemele. pot aparea situatii si mai dificile,si mai grave si e nevoie de actiune fara nervi . incearca sa te obisnuiesti cu ideea ca vor mai fi urgente cat avem copii,si va trebui sa nu ne pierdem calmul. stiu...usor de zis..
e bine ca nu a fost nimic grav pana la urma!
sper sa nu fi pierdut laptele !pune-o des la san sa stimuleze.
Sofía (2ian2007)
Andrés (22mai2008)