Povestea nasterii

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Povestea nasterii | Autor: elenuca

Salutam mamici ( marea majoritate) si inca burtici... iata ca am trecut si eu in randul mamicilor si... vreau sa va spun fetelor care nu ati nascut inca si sunteti la prima experienta de acest fel ... este ceva dumnezeiesc sa fii mama, sa simti in bratele tale puiul pe care cu atat dragoste l-ai purtat in burtica 9 luni. Cu nimic nu se compara asta. M-am nascut a doua oara, dar ce zic eu aici... cred ca acum incepe viata mea. Lizuca este o scumpica, este deja centrul universului iar casuta noastra am obisnuit sa o denumim noul sistem planetar- ea e soarele si noi planete ametite de iubire care ne rotim ca fluturii la bec in jurul lui.

Cate ceva pe scurt despre marea zi: in 29 Mai, ne-am intors la spital, se eliberase sala de operatii, la 10 eram deja pe patul de operatii asteptand sa-si faca aparitia dr, a urmat anestezia rahi cu peridurala, naspa a fost pana a gasit exact locul unde sa infiga acul in spate... m-a intepat de cateva ori... ala a fost un moment usor emotionant pentru mine. Apoi a inceput sa-si faca efectul, m-au cuplat la masca de oxigen si au inceput. Am reperat deasupra mea pe langa neoanele speciale de operatie care erau aprinse si unele stinse si in oglinda din jurul becurilor am vazut toata operatia fetelor. Eu care nu putea sa vad emisiunea de pe Prima cu nasterile in direct ,am asistat la nasterea fetitei mele. Bineinteles ca le-am certat pentru ca nu mi-au pus oglinda deasupra mesei de operatii si le-am avertizat ca la urmatorul sa faca bine si sa instaleze oglinda sa nu-mi mai stric eu ochii... Au ras, chiar a fost ok operatia, cu exceptia faptului ca aveam o senzatie bizara la nivelul epidermei, simteam atingerile lor , nu si durerea. Lizuca s-a nascut in maxim 5 minute de la inceputul operatiei, a plans din prima, usor fornait, inca nu o aspirasera complet, dar plansul ei mi s-a parut cel mai frumos tril pe care l-am auzit in viata mea... am inceput sa plang instantaneu si anestezista care era la capul meu, ma mangaia pe cap si imi stergea lacrimile... a fost un moment extrem de emotionant pe care sunt convinsa ca nu o sa-l uit niciodata. A urmat apoi brodatul, cam 40 de minute si gata, asta a fost tot. Doi baieti cu muschi si extreme de dragutzi si credeti-ma ca nu eram beata de anestezie, chiar erau simpatic si pusi pe glume…m-au dus apoi in sectia de neonato unde am stat cam 24 de ore, nesimtind dureri prea mari, marele avantaj al cateterului din spate pe care nu mi l-au scos si prin care imi faceau direct calmantele- efectul era instantaneu. A doua zi am trecut la rezerva, unde am stat pana duminica. Deja, era altceva, Lizuca era cu noi ( mama mea a ramas cu mine in rezerva tot timpul asta) si usor usor am inceput sa ne imprietenim. A fost cam suparata pe mami ca o tot minciunea cu sanul si nu avea ce sa-I dea.
Laptele a venit destul de tarziu in a treia zi si cu niste dureri destul de mari- in noaptea respective am facut furia laptelui si cum singura solutie sa detensionez sanii era sa ma mulg, m-am apucat noaptea si m-am muls intr-un paharel, picatura cu picatura… un chin.. dar a meritat, am putut sa-I dau Lizucai sa pape, prima ei masa adevarata cu laptic, chiar si la lingurita. Prima zi cu adevarat grea a fost a treia, atunci efectul calmantelor s-a diminuat considerabil, mi s-a sugerat sa renunt la cateter si la calmantele pe care le iubeam déjà intrucat exista riscul sa se opreasca lactatia. Durerile de spate erau uneori greu de suportat dar, ma motiva fiecare zambet si mutrisoara a Lizucai. Un medicament miraculos acest copil !
Duminica am ajuns acasa si de aici incepe odiseea noastra, adaptarea la stilul si programul ei, la personalitatea ei si , credeti-ma, are personalitate nu gluma…
Ei, si de acum incepe distractia ne gandeam noi in sinea noastra, dar… ne incurajam singuri, o sa facem noi 3 fata unui copil nazdravan. Culmea … nu s-a dovedit a fi un copil atat de nazdravan cum ne-am asteptat : dupa masa urma nani, 2- 2:30 h, noaptea insa ne cam alearga pe mine si pe tati, de am ajuns sa vorbim singuri, dar,incercam sa recuperam somnul ziua, noroc cu mama care e schimbul de zi.
Vai cat m-am lungit… si cate ar mai fi de spus…subiectul e inepuizabil credeti-ma. Nu ne mai saturam sa o privim, sa o filmam sa o pozam, face niste mutrisoare atat de scumpice, rade in somn sau la mami, iar eu sunt in extaz, sunt in stare sa nu dorm, sa stau ore in sir sa o privesc e cel mai frumos spectacol. Tati i-a developat si primele poze si le-am facut cadou rudelor apropiate, asta i-a umplut pe toti de fericire.
Va pup fetele mele dragi si va multumesc pentru mesajele voastre de incurajare, tati a printat paginile din forum si mi le-a adus la spital, a fost emotionant sa va citesc si sa va simt alaturi de mine.
Vreau sa felicit toate proaspetele mamici si sa le incurajez din suflet pe cele care urmeaza sa nasca indiferent cum : nu va fie teama, eu m-am dus atat de senina la spital, tot timpul am simtit in jurul meu o prezenta divina care stiam , simteam ca ma protejeaza pe mine si pe bb. Increderea in mine si atitudinea pozitiva m-au ajutat foarte mult. Asta e sfatul meu pentru voi va si va urez nastere usoara.
Ma intorc la ingerasul meu care da semne de trezire, incerc sa mai intru sa va citesc, mi-a fost dor de voi.
Si nu in ultimul rand, am pus poze pe picasa http://picasaweb.google.com/maiiunie2008/Elenuca

Elenuca mami de Lizuca
http://picasaweb.google.com/maiiunie2008/Elenuca

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Tecky spune:

Cred ca este cea mai frumoasa poveste a unei nasteri pe care am citit-o pana acum.Sa-ti traiasca fetita!

Tecky 35 sapt Raluca Ana
AMR 5 sapt

cleo78 spune:

. Asta e povestea re-nasterii tale, sau povestea nasterii unei noi vieti.
Sa va dea Dumnezeu sanatate si putere si dragoste !

o potoroasa potoroasa potoroasa, nu am mai vazut asha potoroshenie!!
soarele din viatsa noastra
mamica natanga de pe 9.05.2008
povestea nashterii

fecian spune:

Sa iti traiasca puiul si sa va bucurati de ea pana la adanci batraneti

Felicia, cea mai fericita al ursuletzului-pufarina Gabriel (23 Mai 2008)
Pozici cu noi in noua formula
Ursuletzul-pufarina
Povestea nasterii
M-am nascut de ziua mea

Simplicity is the key to excellency

iulia06 spune:

sa fiti sanatosi toti trei.Am vazut pozele impreuna cu fetita mea de 2ani si 3 luni,care nu se mai oprea:"bebe mic,bebe mos(frumos)".intradevar ,eliza este o dulceata de fetita.sa fiti fericiti si doamne doamne s-o ocroteasca

mihaelk spune:

Felcicitari pentru minune! Sa fie sanatoasa si sa va aduca numai bucurii! Frumoasa poveste!

andreea81 spune:

Elenuca, sa va traisca "soarele" din familie! Eliza, bine ai venit pe lume!

maitreyi spune:

sa creasca mare si voioasa! sa va traiasca

-------

Cine-ti saruta genele-n somn ?
Si cine-i acolo cand ingerii dorm ?
Toate zanele bune sa te ocroteasca...
Toate florile campului sa te infloreasca...

Minunea de la Doamne-Doamne

Pozele Alexandrei