Casnicia mea a fost o minciuna?

Peste o saptamana se termina divortul, si nu stiu cum a fost posibil sa ajung in situatia asta. Mi-am iubit familia cu disperare...Mi-am iubit sotul cum putini oameni stiu sa iubeasca, mi-a patruns in fiecare fibra a corpului.L-am respectat, l-am adorat...credeam ca sentimentele sunt reciproce.Dar m-am inselat.
Intr-o zi,acum un an, dupa 15 ani de casnicie, m-am pomenit ca imi spune ca isi doreste alta viata.Am innebunit de durere, nu imi venea sa cred ca omul care credeam ca m-a iubeste, care imi punea lumea la picioare cum deschideam gura, s-a transformat intr-o stana de piatra.Nu il recunosteam.Nici macar de copii nu ii mai pasa, imi spunea mereu ca divortul nu este o tragedie.
Ce a urmat...of, Doamne! Cand privesc in urma, nu stiu cum am rezistat.Plangeam tot timpul, nu puteam sa mai dorm, sa lucrez, sa respir...
Lovitura cea mai mare a fost cand mi-a spus ca relatiile intime dintre soti sunt o prostie.
Atunci am realizat ca l-am pierdut.
Si, cu toate astea, nu mi-am pierdut speranta.
Dar, pana la urma nu am mai rezistat.AM introdus actiune de divort.
Banuiam ca la mijloc este o alta persoana, si m-am convins.L-am asteptat intr-o dimineata, la ora 7, in scara blocului unde locuia tipa pe care o banuiam,colega de servici cu el.
A ales o femeie care niciodata nu a fost cassatorita,aprox. 35 de ani,cu un copil, ....m-am simtit jignita, umilita.
I-am oferit totul, la cel mai inalt nivel, si el a calcat totul in picioare, pentru cine?
A ales sa creasca copilul ei, iar copiii lui plang si sunt nefericiti, il asteapta in fiecare seara.
Am fost prima femeie din viata lui si cred ca aici a fost problema.L-as fi iertat atunci, dar el si-a prins urechile si nu a mai facut fata.
Si, ce l-a dus in eroare a fost dragostea mea pentru el. Credea ca niciodata nu o sa pot renunta la el. De fapt mi-a spus ca nu vrea sa divortam dar ca trebuie sa ii accept conditiile, adica sa faca ce vrea, sa nu ma intereseze de viata lui.
Ei ii gasesc o singura vina, Imi cunostea copiii si trebuia sa se gandeasca la ei.Dar, vinovatul principal el este.
Nu stiu ce este in sufletul lui, nu stiu daca ii pare rau.As da orice ca, macar pentru 5 min, sa regrete ceea ce a facut.
Cine sunt eu? Deodata m-am trezit singura.Peste o saptamana se termina un vis.Doamne,ce mandra am fost de familia mea!Acum, nu a mai ramas nimic, doar tristete.
Si-a ales un alt drum calcand in picioare sufletul a trei persoane.
Cum a putut?
Am sa fiu in stare sa merg mai departe?Cum sa sting iubirea pentru el? Cum sa ucid dorul care ma cuprinde in fiecare zi? Cum pot sa traiesc fara el?
Vreau sa il iert, dar nu pot.Nici nu stiu daca isi doreste lucrul asta.
De ce nu pot? Pentru ca m-a mintit. tot timpul spunea ca este in delegatii, si de fapt era cu ea.Au plecat impreuna in strainatate.De Craciun si Anul Nou, m-a lasat singura. Mereu a negat ca are pe altcineva. Lipsa relatiilor intime o justifica prin scuze ca este bolnav.
Acum imi spune ca a facut totul intentionat pentru ca mi-am permis sa il banuiesc.
De cand mi-am schimbat atitudinea fata de el, de aprox 2 luni, a inceput sa ma umileasca la telefon de cate ori ma prinde.Imi spune ce mult o iubeste pe cealalta, ce femeie deoasebita este....Oare vrea sa ma convinga pe mine, sau pe el? Avocatul imi spune ca prin ceea ce face arata ca nu stie pe ce lume este, ca nu stie ce vrea.
Alta data mi-a spus ca vrea sa ramanem buni prieteni, ca vrea sa aibe grija de noi (EXCLUS!!!!). Ca, ce viitor are relatia noastra?
De multe ori ma intreb daca mai judeca normal.
Nu intelege de ce nu vreau sa colaborez cu el, de ce i-am cerut sa nu mai apara niciodata in fata ochilor mei.
Cica, vrea sa aibe grija de mine, ce am nevoie sa-i spun. Niciodata, prefer sa mor.
Si revin la intrebare....Cine sunt eu? Ce s-a ales de viata mea?
Cum pot sa-l uit? Oare chiar este fericit?Se mai gandeste la noi?


anna

Briantis spune:

Nu stiu ce sa-ti spun ,ca sa te consolez ...poate doar ca te inteleg perfect.
Din pacate asta e viata si trebuie sa mergi mai departe ,cu fruntea sus ,pentru copii tai.

mariamunteanu spune:

Este nespus de nedrept si crud ce a facut fostul tau sot. Tocmai pt. asta nu te mai gandi la ce simte/cred/face el. Faptul ca-ti spune ce mult o iubeste pe cealalta arata ca e meschin, rau. Putin sa-ti pese de el. V-a ranit, v-a lovit si v-a intors spatele.

Ba sa aiba grija de voi, sa va ajute, nu refuza. ESTE OBLIGAT SA AIBA GRIJA DE VOI, adica de copii si de tine. Mandria este buna, dar nu exagera. In primul rand este tata si are datoria sa-si ajute copiii, iar pe tine sa te sustina sa-i cresti. In alte tari, barbatii in situatia lui dau faliment la divort - nu numai ca trebuie s aplateasca pensie alimentara copiilor, ci si fostei sotii pana cand aceasta se recasatoreste.

Multa putere si nu te lasa,

Maria

prettysunshine spune:

Hoppe,stiu ca astepti incurajari de aici,poate ca eu nici n-ar fi trebuit sa-ti scriu fiindca nu pot sa-ti spun decat ca va trece greu si poate niciodata de tot,asta inca nu stiu.A trecut un an si ceva de cand a plecat si un an de la divort si nu pot spune ca mi-am revenit complet.A fost tot un soc,exact ca la tine,mi-a spus intr-o zi,inainte de Craciun,brusc si fara nici o avertizare ca vrea sa se mute.Baietelul nostru era bolnav destul de grav in acea perioada.Nu-ti pot spune ce a insemnat pentru mine,a fost un adevarat soc,am slabit 10 kg intr-o luna si n-am putut sa dorm decat cu pastile cateva luni dupa aceea.Am fost la un pas de a-mi pierde mintile,nu atat din cauza faptului ca a plecat,ci din cauza modului in care a facut-o.Pur si simplu,in 2 saptamani a devenit un strain, nu i-a pasat de nimic,nici de mine,nici de baiat,nici de faptul ca in urma cu 5 luni ne casatoriseram a doua oara.Cred ca a fost una din cele mai scurte casniciiNu pot sa-ti spun ca va fi bine imediat,nici ca vei aceeasi persoana care erai inainte,cumva asa ceva te schimba,ramane de vazut daca in rau sau in bine.Trebuie insa sa incerci sa-ti gasesti preocupari,sa fii langa copii,ei vor suferi cel mai mult,chiar daca in cele mai multe cazuri nu o arata.Baietelul meu a rams cu probleme si acum,dupa mai mult de un an.Iar eu...nu stiu daca am incetat sa-l iubesc,desi la un moment dat a incetat sa-mi lipseasca sau sa-mi fie dor de el.Insa cand il vad mi-aduc si-acum aminte cat l-am iubit si stiu ca mi-e drag inca,desi nu uit nicio clipa cum mi-a dat viata peste cap.Am incercat sa am si alte relatii,dar nu stiu cum,parca nimeni nu-i ca el si fac comparatii fara sa vreau si nici unul nu-i tatal baiatului meu evidentAsa ca in mare,desi sunt mult mai bine decat acum un an,in sufletul meu nu-i liniste si nici nu stiu daca va fi vreodata.Iti doresc sa fii mai puternica ca mine,sa-ti gasesti linistea mai usor,sa ai prieteni alaturi care sa te ajute sa treci peste momentul acesta.In conluzie,timpul le vindeca pe toate,chiar daca nu complet,insa trebuie sa-l lasi sa treaca.

Never take life seriously.Nobody gets out alive anyway.

XIO spune:

Viata si casnicia ta de pana acum nu a fost o minciuna.
Au fost 15 ani frumosi , dupa cum ai spus si tu (sau 14 ) , iar acum dragostea lui pt. tine s-a stins.
da , e trist , frustrant , enervant , agonizant dar nua i ce face decat sa treci peste si sa te pui pe picioare.
Nu poti obliga un om sa te iubeasca , nu exista garantie pe viata ca ramai cu persoana iubita , te-a iubit si el , dar acum s-a schimbat situatia.
Ce poti face tu este sa mergi inainte.
Nu este ultimul barbat din lume , nu este singurul care te apreciaza si nu va fi singurul care te-a iubit.
Stiu ca acum nu poti gandi la rece , mai asteapta putin sa te calmezi , vei vedea ca totul va fi bine.
Nu cred ca este o idee buna sa nu-l lasi sa vada copiii , gandeste-te ca dai in ei , nu doar in el . Indiferent de ce este intre voi (cu exceptia violentei) , copiii vostri au dreptul sa-si vada si mama si tata.
Cand te mai suna sa-si laude proaspata lui prietena spune-i ca nu te intereseaza respectiva , si cu atat mai putin relatia dintre ei .
daca el este fericit , sa fie sanatos, nu trebuie sa incerce sa-i convinga pe ceilalti sau sa se convinga pe sine ca a facut alegerea buna.
E greu , dar trece

Richard..... http://www.youtube.com/watch?v=U5POHmIIujg

http://www.youtube.com/watch?v=GewaLNZ1100

http://www.flickr.com/photos/13005458@N00/

hoppe spune:

Poate m-am exprimat gresit.Nu ma impotrivesc ajutorului pe care doreste sa il ofere copiilor.Sunt de acord ca relatia dintre ei sa fie cat mai stransa, cu toate ca ma indoiesc (copiii deja il judeca pentru cele facute).
Dar nu si in privinta mea.Pentru el, eu nu mai exist, nu vreau sa il mai vad, nu am nevoie de ajutorul lui (strict pentru persoana mea).El dorea sa ramanem buni prieteni, sa fie tot timpul in preajma noastra, sa ma ajute ca si cand nu s-a intamplat nimic.
L-am iubit prea mult si din cauza asta nu pot sa-l accept sub nicio forma in preajma mea.
Cred ca de abia acum realizeaza ce a facut din familia asta.Planurile lui nu s-au potrivit cu realitatea.
Oare, il doare?
O sa regrete vreodata ce a facut?
Cred ca nici el nu stie daca ma mai iubeste sau nu.
Oricum, daca eu acceptam noul lui mod de viata, sigur nu se ajungea la divort.Imi reproseaza mereu ca eu sunt cea care a distrus familia.


anna

mariamunteanu spune:

Eu nu pot iubi un om care ma raneste, indiferent cat de frumoasa a fost candva relatia. Hoppe, a trecut un an de cand iti face mizerii, de cand casnicia voastra e compromisa si nu inseamna decat suferinta pt. tine. Finalizarea divortului inseamna pt tine eliberarea de un om care te-a ranit.

Nu conteaza ca cealalta are 35 de ani si un copil, daca ar fi avut 25 de ani si nici un copil era mai bine ? Nu. Nu merita sa te gandesti.

Maria

oocristina spune:

Hoppe, mai mult curaj!

Nu poti cere de la un om mai mult decit poate el oferi. Si fostul tau sot nu poate mai mult. Pur si simplu asta este limita lui. Nu se poate gindi decit la el si atit. La "nevoile" lui, la "libertatea" lui, etc.

Pur si simplu unii barbatii o iau razna. Renunta la tot ce au, pentru o alta femeie. Cu care nici macar nu sunt fericiti pe termen lung.

Daca te ajuta, gindeste-te la Abramovici. Miliardarul rus. A renuntat la jumatate din avere pentru alta femeie. Pur si simplu. Divortul sotilor Sucu, cei cu Mobexpert. Sunt cazuri mii.

La unii barbati nu conteaza nimic. Nici banii, nici familia, cu atit mai putin copii. Ei nu au respect nici macar pentru propria lor munca / avere. Daramite sa isi respecte familia, copii, etc. Acestea nu sunt valori pentru ei.

Hei, nu trageti cu tunurile. Barbatii normali se exclud. Ei sunt cei care ne arata ca se poate. Daca se vrea. Daca exista educatie. Daca isi cunosc si respecta valorile.

L-ai iubit prea mult. Fii sincera cu tine, el a fost vreodata cel pe care l-ai iubit? Sau ai iubit ceea ce voiai tu sa iubesti? Ai iubit barbatul pe care ti-l doreai, pe care ti-l imaginai. Si s-a intimplat sa fie el. A fost el vreodata asa cum ai vrut tu sa fie? Sau il iubeai atit de mult incit dragostea te-a orbit tot timpul?

Te dor visele sfarimate. De el. Dar oare nu i-ai pus prea mult in circa? Oare nu i-ai pus prea multe vise ale tale? Ce te-a facut sa crezi ca el se va ridica la nivelul asteptarilor tale? Oare nu dragostea TA, orbirea, te-au facut in tot acest timp sa crezi ca poate? Si el nu a putut de fapt niciodata?

Detaseaza-te de el. Probabil nu a fost niciodata ceea ce iti doreai. Dragostea si dorinta de a avea o familie pefecta l-au facut perfect in ochii tai. Cred ca el a fost egoist in toti acesti ani. Dupa ce a luat totul de la tine, dupa ce te-a secatuit, s-a dus la alta. Pentru ca asa sunt egoistii. Nu se pot gindi decit la ei. Numai un egoist isi raneste familia si mai ales copii. Numai un egoist se gindeste mai mult la el decit la cei ce il iubesc.

Te simti singura si sufla vintul in jurul tau. Visele, imaginea, siguranta familiei, toate s-au dus. Pur si simplu nu ne putem opune destinului. Orice ai fi facut nu ai fi putut schimba nimic.

Scrie-ne pe forum. Iti va face bine si te vei linisti. Scrisul te va ajuta sa iti pui gindurile in ordine. Te va fortaza sa dai raspunsuri, sa iti stabilesti prioritati. Cu fiecare postare vei fi mai puternica, si mai puternica. Vei reusi.

Clover spune:

A fost o minciuna incepand in momentul in care te-a inselat. Dar exista si viata de dinainte in care ati crescut doi copii impreuna.

Ajutorul lui e semn al vinovatiei pe care o simte. Lasa orgoliul si daca ai nevoie de ceva apeleaza la el. Ceva important adica ce nu poti face singura.

Eu ce pot sa spun...speranta moare ultima. S-ar putea in cateva luni dupa ce perioada de miere cu fantastica sa realizeze ce greseala a facut si sa vrea sa vina inapoi. Nu-i zi "nu", stai si gandeste-te daca asta se intampla.

Intre timp nu ai ce sa faci decat sa simti tristete. E normal cand se incheie o relatie atat de lunga in care exista si copii.

If all else fails, look cute.

andreea81 spune:

Nu Hoppe, casnicia ta nu a fost o minciuna....poate doar ultimele luni, in care el a ales altceva....sau mai bine zis pe altcineva.......un lucru trebuie sa intelegi: Exista viata dincolo de el!!!!!!Trebuie sa existe!!!!! Mai plangi o data, striga, sparge ceva, elibereaza-te...si gandeste-te la copii tai si la tine si mergi mai departe. Eu una nu cred ca trebuie sa-l indepartezi de copii si nici sa-i interzici orice fel de aport, financiar sau de alt gen. Nu-l mai lasa sa vada ca suferi dupa el; ingrijeste-te in continuare ca in momentul in care o sa te zareasca, sa vada ce a pierdut. Fii sigura ca o as aiba remuscari...nu ca asta te-ar face pe tine fericita. Oricum, e dureros sa vezi ca dupa 15 ani se alege praful de familie. Ma rog la Dumnezeu sa-ti dea putere, curaj si sanatate, ca sa treci peste toate cu brio...sunt proaspat casatorita si povestea ta ma face sa-mi dozez avantul in dragoste...sa sufar mai putin, poate....Curaj!!!!!!!!!!!

Contrapunct spune:

Este ingrozitor de greu, dar, mai devreme sau mai tarziu, va trece. Poate nu vei putea sa uiti, nu vei putea sa ierti, insa nu o sa mai doara atat de tare.
Faptul ca te intereseaza atat de mult daca lui ii pare rau de ce a facut arata ca esti numai la inceputul acestui drum de vindecare.
Cand nu iti va mai pasa deloc ce simte el in legatura cu povestea asta, cand nu iti vei mai dori sa stii daca lui ii merge bine cu fantastica, cand nu te va mai atinge ce face ori ce spune,atunci vei fi la capatul drumului.
Si gandeste-te ca, totusi, e un noroc ca ai avut 14 ani buni, frumosi si, mai ales, adevarati. Atatea alte femei nu au asta, nu au nici macar un singur astfel de an intr-o viata.
Daca a fost un tata bun (a fost?) este foarte probabil ca dorul de copii sa il intoarca acasa, dupa ce focurile marii lui iubiri de acum se vor stinge.
Numai ca nu trebuie sa astepti asta, sa te agati.
Daca nu incerci sa te impaci cu ideea ca nu se mai intoarce, te vei vindeca mai greu.
Ia-o asa cum e: a plecat si nu se mai intoarce. Tu trebuie sa iti reconstruiesti viata fara el si nu am nici o indoiala ca vei reusi.