Casnicia mea a fost o minciuna?

zepellina spune:

Si eu am trecut prin asta. Cum spunea cineva , ai avut noroc pt cei 14 ani, dar poate e cu atat mai mare socul. Nu te lasa intrebarea: de ce?
Eu cred ca da, el acum nu stie ce vrea, e speriat si vrea sa se convinga singur. E ft dureros ca jigneste. Durerea nu o mai sterge nimeni, dar rana se cicatrizeaza si o sa mergi mai departe. lasa-l

In situatia asta, eu nu cred ca o sa mearga o alta relatie,cu cineva de 25 sau 35 ani, el cu constiinta super incarcata si debusolat.
La mine au trecut 2 ani, el nu si-a revenit nici acum complet, nu are o relatie sanatoasa. Eu ma simt mult mai bine si copilul la fel.

Iti doresc multa putere si Dumnezeu sa va ajute [RUGA]

hoppe spune:

Oocristina, ce bine m-ai ghicit!
De asta m-am intrebat daca viata mea a fost o minciuna!
Am avut semne de egoism din partea lui, dar nu le-am luat in seama, si rau am facut.
Eu ma ocupam de tot: casa, servici, copii, lectii, mancare, calcat, spalat.El pleca dimineata si venea seara.Muncea mult, pana noapte tarziu, ca sa ne asigure tot ceea ce ne trebuia.Am fost mandra de el, si de asta simteam nevoia sa il menajez.
Dar a venit un moment cand aveam nevoie de sprijinul lui, trebuia sa ma elibereze de grijile casnice cateva ore zilnic, ca sa imi pot da examenul de doctorat (pana la urma am renuntat, dupa 6 ani de efort).Nici nu s-a sinchisit, mi-a spus ca daca chiar vreau sa dau examenul trebuie sa ma descurc, sa imi fac timp.Nu am putut sa ma impart intre servici, copii si facultate.Oboseala m-a doborat.
In ultimii 10 ani mai tot timpul a plecat in strainatate.O singura data m-a luat cu el, in conditiile in care nu ar fi fost o problema.
Mereu am fost constienta de prapastia care se formeaza intre noi datorita realizarii profesionale.El s-a afirmat, a ocupat functii importante.Eu am ramas undeva, jos.Am vrut sa ofer totul copiilor si sotului.Mare greseala!
Mi-a reprosat ca nu am facut nimic constructiv timp de 15 ani!Ca am fost o leguma.
Acum are o mandra realizata, director economic. Dar, el nu vede trecutul ei? S-a realizat pentru ca a fost libera pana la varsta asta, nu a avut griji. A facut un copil acum 3 ani si de la 2 luni l-a dus mamei sa-l cresca.Am uitat sa va spun. Pe tipa o cunosc de 3 ani.Am fost la multe evenimente impreuna.
Iar eu, nu am avut pe nimeni sa ma ajute.M-am descurcat singura cu copiii.
Prin iarna mi-a spus ca isi iubeste foarte mult copiii, dar ca pe el se iubeste mai mutl!
Dupa o pauza de 3 sapt m-am intalnit cu el, ca sa dicutam despre copii.
Am fost uimita sa vad ca parul i-a albit.
Dar si el a fost socat de trensformarea mea.
Toti cunoscutii imi spun ca am intinerit, ca m-am facut f frumoasa, ca nu par de mai mult de 30 de ani. Adevarul este ca am slabit foarte mult, mi-am schimbat hainele de nevoie. De unde tinutele mele erau sobre (asa dorea el), acum am haine tineresti, mai indraznete.Am avut vecini care nu mai m-au recunoscut.
Dar, nu a zis nimic.Doar ochii vorbeau.
Se pare ca nu ii este prea bine, asa mi-a spus de dimineata cineva.Are probleme de sanatate, cunoscutii si familia i-au intors spatele, s-a afundat in munca.
Eu consider ca daca ii parera rau, daca chiar dorea sa ne impacam, isi calca in picioare mandria oarba de scorpion capos si incapatanat.
Nu tipa la mine cat de mult o iubeste pe cealalta, si cat de fericit este! Dar oare, nu este exact pe dos? Daca chiar era fericit cred ca ar fi tacut, tinea doar pentru el.
Si mi-a mai spus o chestie, care m-a uimit, pentru ca el niciodata nu a vorbit urat.Ca pot sa mi-o trag cu cine vreau eu, ca lui nu ii pasa!!!!! Asemena limbaj .....nu mai zic nimic.
Va multumesc pentru sprijin. Ma aduceti cu picioarele pe pamant!
Chiar am nevoie!












anna

mariamunteanu spune:

Hoppe, din ultimul tau mesaj inteleg ceva ce am banuit: el nu a fost barbatul perfect pe care tu ti l-ai imaginat, iar cea care a "muncit" pt ca aceasta relatie sa fie asa cum a fost, ai fost tu. Singura iti dai seama ca erodarea casniciei voastre a inceput mai demult, nu s-a petrecut brusc. E clar ca el s-a pus pe sine mai presus de orice iar tu te-ai sacrificat.

Tu ai serviciu ? Ce varsta au copiii ?

Maria

Mik spune:

Hoppe, fostul sot e gelos ! Pur si simplu! In plus, isi inchipuie ca daca el a calcat pe alaturi, cu aceeasi viteza ai sa-ti gasesti si tu pe altcineva.

Pina una-alta, ai grija sa arati foarte bine cind va vedeti, sa nu lasi nimic sa vada si daca mai bate cimpii cu "..cu altii" spune-i clar ca nu ca astepti decit sa te recucereasca.

Hai fruntea sus !

hoppe spune:

Stiti care este culmea?
In ultimii 3 ani de doua ori am avut cosmaruri, am visat tot ceea ce mi se intampla acum.Se facea ca sunt pe strada, iar el imi intorcea spatele si pleaca cu o femeie cu un copil.
Ne-am casatorit acum 16 ani, in mai,si totul se termina in aprile.
16 ani incheiati calendaristic.
Nu vreau sa cred in vise, dar nu pot sa va spun ca nu ma gandesc la faptul ca mi-a aparut in somn, serile trecute. Avea manechiura facuta, si pe un deget era pictata o cruce neagra.


anna

hoppe spune:

Mariamunteanu, da, am servici, mereu am avut servici.
Dar sunt o simpla inginera, nu directoare ca cealalta. Acum lucrez intr-o firma renumita.
Copiii au 9 si 14 ani.

anna

giulia71 spune:

Fii tare! Atat pot sa-ti spun.
Sotul tau nu te merita. El a ajuns acolo unde este numaidatorita tie. Si stie acest lucru si probabil se simte vinovat.
Si-a gasit alta pe masura pregatirii lui, foarte bine, dar nu ii va fi bine pe termen lung. Si stii de ce, pentru ca el este "crescut" de tine si stiu bine ce zic.
E firesc sa ajungi "mare" cand stii ca toate lucrurile acasa sunt bine, cand casa e curata, copii sunt aranjati si cu lectiile facute si mare lucru nu mai e de facut?!
Atunci probabil nu iti ramane nimic altceva de facut decat sa investesti in munca si se pare ca domnul asta a facut. Dar a uitat un lucru, ca in spatele lui, tu ai fost, esti si vei fi cea puternica.
Fara tine mai mult ca sigur ca nu ar fi ajuns acolo unde este!
Si daca vreodata incearca sa te mai jigneasca, arunca-i chestiile astea-n fata. Sunt dure, dar adevarate!!!

hoppe spune:

Mik, de sa fie gelos? Pai, inseamna ca inca ma considera proprietatea lui. Posibil sa fie asa, deorece, cand am vorbit despre partaj, mi-a spus ca de unde sa stie el, ca daca imi voi lua apartamant nu o sa locuiasca cu mine un alt barbat, ca nu este de acord.
Asta arata ca nici macar nu stie pe cine iubeste.
Eu m-am cam saturat de tot chinul asta, si sunt hotarata sa merg inainte.
Eu l-am iubit pe omul din primii 15 ani, nu pe cel de acum.A devenit de nerecunoscut, iar viata langa el, de acum incolo, chiar ar fi un sacrificiu, pentru ca nu-l pot ierta.
In prezent vreau sa gasesc raspuns la intrebarile care ma framanta legate de transformarea lui, de schimbarea si rautatea de care a dat dovada.Nici macar la copii nu s-a gandit, a considerat ca divortul nu este o tragedie.
As fi pe deplin multumita daca as sti ca macar 5 minute o sa regrete ce a facut.





anna

mariamunteanu spune:

quote:

---

Originally posted by hoppe

Mariamunteanu, da, am servici, mereu am avut servici.
Dar sunt o simpla inginera, nu directoare ca cealalta. Acum lucrez intr-o firma renumita.
Copiii au 9 si 14 ani.

anna

---

Cum adica esti "o simpla inginera" ? Nu mai spune asta. Esti o femeie tanara, cu doi copii deja destul de mari crescuti de tine, cu pregatire superioara, cu perspective. De cealalta sa nu-ti pese, nu te compara cu ea si cu nimeni altcineva. Am cunoscut unii directori incompetenti de m-am si mirat cum rezista in post.

Important e ca ai un serviciu, adica niste drepturi salariale si protectie sociala. Asta e foarte important. te-am intrebat pt. ca am o prietena in situatia ta (adica sot ajuns bine, ea - tot inginer - a crescut copilul si s-a ocupat de menaj sacrificandu-se), iar acum sotul o priveste de sus si se desparte de ea. Iar ea a facut marea greseala ca in ultimii 10 ani nu a mai lucrat, deci e dependenta financiar de el. Dar nu e cazul tau, deci fruntea sus.

Maria

hoppe spune:

Mariamunteanu, nu sunt chiar independenta financiar. Salariul meu nu este prea mare. M-a lasat cu credite si cu o rata la masina.Daca nu ar fi pensia alimentara nu m-as descurca.Si asa sunt la limita inferioara.Chiar m-a anuntat ca incepand de luna asta nu mai achita leasing-ul.De fapt ma forteaza sa ii dau masina.Chiar as face lucrul asta, dar am nevoie de ea pt copii, pentru activitatile zilnice, pt ca timpul meu liber este limitat.
Zice ca m-am purtat mizerabil, ca nu m-am gandit ca il las sa mearga pe jos la servici!!! (mai degraba nu are cu ce sa mai mearga la plimbare).
Dar eu cum m-am descurcat in toti acesti ani fara masina? I-am propus sa incerce metroul.
Poate acum vede ce nu a fost in stare sa observe la vremea potrivita.
Cand era acasa, zilnic umbla numai la costum, zicei ca acum este scos din cutie.Saptamanal calcam o armata de camasi si pantaloni.
Acum stie sa umble in tricou si blugi.Orice invat are si dezvat, asa se pare.
Ce ma intriga este ca tot amana sa-si ia restul de lucruri, imbracaminte.

anna