Un copil sau doi?
Un copil sau doi? | Autor: ludmmyla
Buna dragele mele! La multi ani tuturor ! Va doresc toate cele bune si sa aveti parte de sanatate, bucurii, fericire si noroc impreuna cu cei dragi.
Sunt intr-o dilema. Am o fetita superba de 1 anisor si 3 luni si eu parca mai simt nevoia sa mai am un copil. Sotul meu e impotriva, si zice mereu ca nu e bine sa mai avem un copil, datorita faptului ca el nu se intelege cu fratele lui. Adevarul e ca cumnatul meu e un specimen aparte. Nu are nimic placut in el si nici un stop de bunatate sau de omenie, dar asta nu inseamna ca si un eventual viitor copil va fi ca si el sau ca daca fiica mea ar avea un fratior/surioara nu s-ar intelege. NU???
Ma intreb oare daca as avea inca un copil l-as iubi la fel? as iubi-o mai putin sau la fel pe fiica mea? Nu stiu.
Fetita mea e un copil cu suflet bun. O ador! Iubeste copii si se simte excelent in preajma lor. Dar nu stiu cum as fi eu sa sotul meu. Ne e si asa foarte greu din punc de vedere financiar, stam cu soacra si acum ne pornim propria afacere care speram ca ne va aduce ceva mai bun.
Orium nu vreau sa concep un copil chiar acum dar intr-un viitor chiar ma intreb cum ar fi daca? As dori sa va rog sa impartasiti parerile voastre sau trairile voastre privitoare la aceasta situatie. Voi ce ati face sau cum ati facut sau ce ati simtit?
Cu multumiri
Monica si ingerasul ei Karola (14 sept 2005)
Raspunsuri
alba spune:
Monica,nici sotul meu nu prea a fost de acord cu al II-lea bebe,dar acum il iubeste ca soarele de pe cer.
La noi e diferentza de 6 ani intre frati,care mie mi se pare mare,are si avantaje dar si dezavantaje...se spune ca diferentza ideala e de 2-3 ani,sa se joace impreuna 
Iar faptul ca sotzul tau nu se intelege cu fratele lui,nu este un argument care sa stea in picioare.Pentru mine cel putin.
Viatza cu doi copii e mai vesela,mai palpitanta 
dar si mai agitata,clar:-) Decizia va apartine doar voua.
Succes si LMA !!!
Alba,mami de Darian (7 ani) & Cassian (1 anisor)
http://fotoalbum.web.de/gast/corinastella/Cassian
"Intreaga suferinta din lume apare din dorinta egoista de fericire doar pentru sine.
Intreaga fericire din lume apare din dorinta de a-i face fericiti si pe ceilalti."
miria_cristina spune:
In viata merita sa ai pe cineva de acelasi sange cu tine.
Cristina si D
amiana (5 nov 2004) http://photos.yahoo.com/miria_cristina
"Treci din lumina in umbra pentru a face loc altora."
AngeliquedeS spune:
Intre mine si sora mea sunt 11 ani diferenta. Multumesc cerului ce o am! Practic ea m-a crescut si cel mai frumos lucru a fost si este faptul ca dupa ce m-am marit si eu aproape ca nu se observa diferenta de varsta dintre noi. O iubesc enorm, as face orice pentru ea. Si reciproca este valabila. Bineinteles ca nu are nici o legatura relatia dintre sotul tau si fratele lui cu cea pe care copiii vostri o vor avea.
Pe de alta parte, desi sotul meu isi doreste 2 copii, eu ezit, pentru ca ma gandesc ca ne va fi mult prea greu, nu numai material. Doi copii implica o responsabilitate enorma si mai ales gandul ca "pe cerul tau nu va mai avea loc inca o stea!"
Acum ne rugam la Dumnezeu sa facem macar UN copil, nici macar el nu mai pomeneste de doi, la cat ne chinuim sa facem unul...
Pupici 
Angelique 
poze, povestea nuntii, luni de miere...
tasia spune:
ludmmyla Eu una abia am nascut dar ma gandesc sa fac inca 2 copii in urmatorii 8 ani. Vreau 3 copii, imi place mult cand e plina casa de copii si e galagie
Eu zic totusi sa mai faci un bebe, fetita ta va fi fericita sa mai aiba o sora sau un frate mai ales cand va fi mare. Daca crezi ca nu e momentul din cauza situatiei materiale, mai asteapta putin pana vezi ca va merge mai bine si fa totusi un copil. Nu cred ca il vei iubi mai putin, doar e copilul tau, iar dragostea e mare ajunge pt toti copii. 
de 
Mario (25.09.2006) 
pozele noastre
Ira spune:
Depinde, fiecare isi face socotelile in alt fel....dar asa, grosso modo, pt. parinti e mai comod si mai lejer din toate punctele de vedere sa aiba unul singur (financiar, stress), pe cand pentru copil...se spune ca e bine sa aiba un frate/sora.
Eu sunt pentru 1 copil. Dar asta e o alegere strict personala, consider ca educatia si cresterea exemplara a unui copil cere o investitie prea mare de timp, nervi si bani. In cazul nostru, ca sa fac o asociatie, am facut o alegere calitate versus cantitate. Nu mi-as putea permite sa cresc 2 asa cum cresc unul singur.
In cazul tau, singura spui ca nu ai o pozitie financiara stralucita, apoi ca stai cu soacra...incearca sa ai o privire globala si in special catre viitor, sa-ti faci calculele si sa tragi concluziile. Numai tu singura stii in ce anume ipostaza se gaseste familia ta. Copiii nu se mai fac din instinct, suntem in sec. 21 si ne permitem sa planificam, sa facem alegeri si sa fim stapani pe propria situatie 
.
tasia spune:
Ira Eu cred ca daca vrei intr-adevar poti sa educi si sa cresi atat unul cat si doi la fel de bine. Eu am o situatie materiala foarte buna si voi face totul pt copii mei, adica si pt ceilalti 2 pe care vreau sa-i fac pe viitor. O sa-i dau sa faca sport, o sa le iau profesori cu care sa faca meditati, cred ca ei ar aprecia asta candva. Iar cand eu nu voi mai fi sa se bucure unii de altii. Iti sugerez sa te uiti la filmul IDIOCRACY
de Mario-Fabian (25.09.2006)
pozele noastre
Pet spune:
Eu sunt pentru doi (sau mai multi) copii. Am doi copii cu diferenta de varsta relativ mica si au inceput de putin sa se inteleaga si sa se joace impreuna. Daca ar fi sa ne gandim asa..."grosso modo" pentru parinti ar fi mai usor din punct de vedere financiar si d.p.d.v. al stressului sa nu aiba copii deloc.
Nu neaparat cantitatea limiteaza calitatea, nu in toate cazurile.
Si de exemplu eu nu-l invidiez deloc pe copilul vecinilor care e singur la parinti si care tanjeste mai mereu sa vina sa se joace cu copii nostrii. Asta in afara faptului ca din punct de vedere calitativ nu vad diferenta.
AngeliquedeS spune:
quote:
Originally posted by tasia
Eu am o situatie materiala foarte buna si voi face totul pt copii mei, adica si pt ceilalti 2 pe care vreau sa-i fac pe viitor. O sa-i dau sa faca sport, o sa le iau profesori cu care sa faca meditati, cred ca ei ar aprecia asta candva.
Cred ca in decizia de a avea trei copii, a cantarit foarte mult si faptul ca aveti o situatie materiala stabila, fara probleme.
Banuiesc ca Ira s-a referit in principal la starea materiala, despre care ludmmyla recunoaste ca nu este tocmai pe roze. In rest sunt de acord cu tine
Pupici
Angelique
poze, povestea nuntii, luni de miere...
Ira spune:
Nu este vorba numai de situatia financiara...desi si ea este enorm de importanta !
Una e sa dai de mancare, sa platesti scoala, universitatea, bilete la concerte, spectacole, sa-i faci cont in banca, sa pleci in excursii, vacante, cu 1 singur copil....alta e cu 2-3. Ca sa nu mai vorbesc de stress...una e sa alergi prin magazin, pazesti scarile, balconul, trotuarele, aragazul dupa 1, alta dupa 3. Una e sa duci unul la doctor si sa platesti medicamentele, alta e sa duci 2, (fereasca dumnezeu).
Educatia copiilor cere si investitie f mare de timp petrecut efectiv cu copilul...si dedicatie, in unele situatii mamele nu-si pot permite sa stea acasa cu copiii, pentru anumite femei a sta acasa 2 ani in concediu de maternitate este un adevarat calvar, lipsa socializarii si a provocarilor profesionale conduce de multe ori catre depresii, stari paranoiace, resemnari, plafonari. In cazul asta nici bonele sau gradinitele nu-s solutii, copilul nu se creste prin fax de la job...
Dar fiecare isi face calculele proprii, asa cum spusei...Cine se simte in stare are toata admiratia mea !
Siminaf spune:
quote:
Originally posted by Ira
Nu este vorba numai de situatia financiara...desi si ea este enorm de importanta !
Una e sa dai de mancare, sa platesti scoala, universitatea, bilete la concerte, spectacole, sa-i faci cont in banca, sa pleci in excursii, vacante, cu 1 singur copil....alta e cu 2-3. Ca sa nu mai vorbesc de stress...una e sa alergi prin magazin, pazesti scarile, balconul, trotuarele, aragazul dupa 1, alta dupa 3. Una e sa duci unul la doctor si sa platesti medicamentele, alta e sa duci 2, (fereasca dumnezeu).
Educatia copiilor cere si investitie f mare de timp petrecut efectiv cu copilul...si dedicatie, in unele situatii mamele nu-si pot permite sa stea acasa cu copiii, pentru anumite femei a sta acasa 2 ani in concediu de maternitate este un adevarat calvar, lipsa socializarii si a provocarilor profesionale conduce de multe ori catre depresii, stari paranoiace, resemnari, plafonari. In cazul asta nici bonele sau gradinitele nu-s solutii, copilul nu se creste prin fax de la job...
Dar fiecare isi face calculele proprii, asa cum spusei...Cine se simte in stare are toata admiratia mea !
Am ramas cam fara replica....
Indiferent de situatie financiara, etc, daca simti si vrei sa ai 2 copii, atunci poti! De 3 nu stiu ce sa spun, ca nu am 3. E drept ca in unele tari e mai usor decit in altele. De exemplu in US. Poate din acest motiv si sint familii numeroase aici. Majoritatea au de la 3 copii in sus. Care merg la ore de sport, de pian, de balet (fiecare dupa preferinte, nu la toate), in concedii prin tara (parcuri nationale), la concerte sau filme, desigur ca fiecare familie cu preferintele ei.
Singura temere pe care am avut-o la al doilea bebe a fost ca nu-mi voi putea imparti dragostea in mod egal si nu vroiam ca cel mare sa sufere. Se pare ca totul e perfect pina acum. Pe fiecare dintre ei il/o iubesc diferit si cu o dragoste intreaga. Este su-perb!