N-am curaj sa conduc..........

La 18 ani mi-au platit parintii scoala de soferi si de atunci am permisul de conducere. Au trecut 9 ani .......si am condus de foarte putine ori. Am avut un mic accident la mine in oras(conducea sotul meu), si de atunci........nu prea m-am mai urcat la volan.
Am si uitat din semne, si cand ma urc la volan cu sotul meu in masina, tipa la mine, si zice ca nu-s in stare de condus, ca nu stiu nici macar sa bag in viteza, si ca n-o sa invat niciodata...........halal mod de-a ma incuraja.
Anul trecut in iarna am fost in tara, si cand mergeam la sat luam masina si conduceam (singura in masina). Am dat si inapoi, am parcat, toate astea pe zapada. Din cate am vazut cred ca pot.
Acum m-am intors in Spania, si am mare nevoie de masina, pt. a-mi putea gasi altceva de lucru, dar pe aici chiar ca n-am curaj sa conduc singura........ce sa fac???????Cum sa-mi iau inima-n dinti?????Totusi am fost capabila sa iau un permis de conducere.......si nu l-am luat pe ochi frumosi.....

Mihaela

Oana_B spune:

Si eu sunt cam la fel. In ro am condus cat sa lovesc de doua ori masina si sa capat frica. Aici mi-am luat carnetul dupa 4 ani (acu aproape o saptamana adica). Incearca sa iei niste ore de condus in Spania sa capeti curaj si sotului spune-i ca nu te ajuta deloc daca iti tot zice ca nu esti in stare. Ori tace ori se da jos:))) Cu cat conduci te obisnuiesti si scapi si de frica, la inceput eu nici nu nimeream pedalele de tare ce-mi tremurau grisinile dar pe masura ce am inceput sa merg am inceput si sa prind curaj.
Iti tin pumnii si ia-ti inima in dinti, o sa reusesti sa fii sigura

Oana_B

corinadana spune:

Hi hi Oana tu ai doar doua pedale!
Nu lua sotul cu tine n masina!!! Altfel la fel de panicata vei fi!!! Sau ia l dar mai lasa o vreme sa treaca pana te simti tu stapana pe tine!

corinadana mama Ralucai www.ralucaostoia1.exploretalent.com

Elenalove27 spune:

si eu care credam ca sunt singura fricoasa...

eu nu am carnet deloc si tare greu mai este.

Am incercat sa conduc cu sotul langa mine dar mai bine nu incercam ...vezi ca ai masina in spate , vezi ca trebuie sa faci la dreapta,vezi ca nu esti pe mijloc, vezi,vezi,vezi...si am tot vazut pana m-am dat jos din masina si am luat-o la fuga de nebuna ...

SUNT O FRICOASA SI NU MA SIMT IN STARE SA MA URC LA VOLAN , IMI FAC UN MILION DE GANDURI. daca incepe copilul si plange , cum il impac ,daca fac accident,daca intra cineva in mine ,daca...si tot daca!!!!!



Elena

Ira spune:

Si eu sunt fricoasa si n-am carnet. Noroc cu sotul meu, el conduce si sunt sigura ca o face f corect. Cred ca mai mult de 50% din cei ce conduc sunt inconstienti, si fac multe manevre la risc, dupa cum le-o fi norocul. Eu n-as putea face asta niciodata, asa ce o sa ma hotarasc greu sa conduc. Dar aici e cool in autobuze, metro....poti citi ziarul, o carte, mai vezi un drogat, mai vezi vreunu' care vorbeste singur, sau o baba care-ti povesteste toata viata si...trece repede.

Sofie :)

Elise spune:

eu am permis de 12 ani si tot de 12 ani conduc zilnic... am avut 3 accidente, dintre care unul putea fi mortal.

Probabil la mine au fost mai multi factori pentru care am reusit sa nu ma mai dezlipesc de masina:

1 - lenea de a merge pe jos (urasc sa o iau la trap prin praf prin Bucuresti, taxiuri nu gasesti cind ai nevoie de ele si in mijloacele de transport in comun dai peste tot felul de nespalati care put).

2 - am trecut peste frica imediat.
Daca nu m-as fi urcat imediat din nou la volan, si asteptam sa se "sedimenteze" teama, probabil nu mai conduceam niciodata.
Mi-a fost frica sa conduc si cind am luat permisul, si dupa fiecare accident, citeva zile.
Dupa cel mai mare chiar aveam un reflex timpit: inchideam ochii cind vedeam cite o masina venind spre mine din dreapta fata.

Elise

Pet spune:

Nici eu n-am curaj sa conduc, nu m-am urcat niciodata la volan si deseori am cosmaruri noaptea ca, fiind la volan, nu stiu sa opresc masina sau sa fac dreapta etc. Asta de mai demult... Dar ieri am inceput scoala de soferi. Pentru inceput teoria ma distreaza dar cand ma gandesc la practica... Cred ca singurul mod de a invinge teama e sa conduci constant, asa cum spunea cineva mai sus.

daniela_b spune:

Niste lectii de condus pentru reimprospatarea cunostintelor si a reflexelor ar fi binevenite, Iliuta.

In rest, ia-ti inima in dinti si repeta-ti ca e absolut necesar sa o faci, ai nevoie si trebuie!
Pina sa te obisnuiesti, mergi cu viteza redusa ( fara sa incurci circulatia) si alege trasee mai usoare (pe care sa le parcurgi pe jos initial si sa le studiezi intersectiile, semnele de circulatie etc.)
Si nu in ultimul rind sa tii minte ca tu conduci masina, nu ea pe tine.

Din punctul meu de vedere condusul este o chestiune de exercitiu si de prudenta.
Gaseste echilibrul intre a nu-i baga in seama pe ceilalti in mod exagerat(considerind ca oricare poate intra in tine...) si a fi foarte atenta la trafic in ansamblu.
Eu am fost o fricoasa de nota 10. Mi-am luat carnetul si masina ( in aceeasi zi, asa s-a nimerit...) si a doua zi a trebuit sa plec la serviciu.
Cu o saptamina inainte am luat-o pe jos urmind traseul (destul de lung si de aglomerat) cu pixul si carnetul in mina, in fiecare zi. Apoi, seara, inainte de a adormi vizualizam toate amanuntele si imi tot faceam planuri.
Nici nu s-a pus problema ca sotul meu sau altcineva sa stea pe scaunul din dreapta, am fost norocoasa din punctul asta de vedere. Conider un regres sa ai nevoie de indrumator, dupa ce ai terminat cu scoala.
Stilul de condus nu se poate forma decit de unul singur, in timp.
Orice alte "indicatii pretioase, bine intentionate" venite de la un "pisalog" din dreapta ta nu fac decit sa-ti distraga atentia.
Curaj!

Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii

CristinaT spune:

incearca sa iei pe altcineva cu tine... plateste un instructor sau pe cineva cu carnet. Eu am mers cu cineva pe toate drumurile pe care le aveam de facut. Nici acum, daca as avea de mers in Pipera unde nu am fost niciodata, nu as merge singura. As lua pe cineva cu mine. Daca nu pe jos. Apoi, drumurile "noi" eu nu le fac decat cand este foarte putina aglomeratie, vreme buna, nu ca acumn pe lapovita, chiar daca sunt cu cineva in masina. Imi menajez si nervii mei si pe ai celorlalti. Nu cred ca sotul e bine sa-l ai langa tine, daca e panicos. Eu am luat carnetul la sf lunii iunie. Din septembrie am inceput sa conduc. Si acum mi-e frica... dar n-am ce sa fac trebuie sa merg. Nu-mi place, dar trebuie ... Am aproape 2000 de km.

www.babiesonline.com/babies/o/oana/" target="_blank">6 ani - 14 februarie 2006

Oana spune:

Iliuta asa e mai bine sa nu te bata nimeni la cap din dreapta, cel mai bine simti masina cand esti singur si in ritmul tau, auzi motorul, simti cand trebe sa schimbi viteza, masina iti spune tot si tu o conduci pe ea nu ea pe tine. Eu cel putin asa cred ca este mai bine. Acum tu hotarasti. Daca totusi ti-e foarte frica sa te urci singura mai ia niste ore cu un instructor.
Zoe fii barbata!

Oana si Paul (3 iulie 2002)

poze
Ticker_Paul

Mica-mica spune:

Iliutaincearca sa mai iei cateva ore, apoi sa conduci in weekend sau seara cand este mai liber.Trebuie sa-ti depasesti teama.Daca sotul tipa si este isteric,condu fara el in masina.Ajunge un singur stres(faptul ca esti atenta la trafic) , nu-ti mai trebuie altul.Explica-i lucrul asta .
Eu mi-am luat carnetul in ianuarie si-mi este destul de greu.Dar merg cu viteza la care ma simt eu sigura, pe prima banda, nu ma grabesc si plec mult mai devreme de acasa, pentru inceput si am constatat ca cu cat merg mai des cu atat sunt mai sigura pe mine .
Curaj!