Relatii normale-ce inseamna pentru voi?
In primul rand nu as vrea sa rezulte un topic de laudat barbatu'/ nevasta din dotare ci mai mult un topic in care fiecare sa spunem ce inseamna pentru noi o relatie normala intre 2 parteneri (care au si copii preferabil ca de acolo apar multe probleme se pare).
Conchita mi-a dat ideea in topicul deschis de MaiaM. In plus am tot citit in ultima vreme multe subiecte care descriu niste relatii greu de conceput pentru mine.
Eu personal nu as putea:
1. sa stau intr-o relatie cu o persoana cu care sa imi fie teama sa discut o chestie (teama ca se supara, urla, zbiara, pleaca, ma bate....)
2. accepta ordine de la al meu sot sau reprosuri legate de curatenia casei, dunga de la pantalon, gustul mancarii, absenta sau prezenta mancarii....
3. sa incerc sa stapanesc copilul ca ii zgarie urechea tatalui cel obosit
4. sa nu ma pot baza pe sotul meu in orice chestie
5. sa nu il pot considera cel mai bun prieten, cel mai bun sfatuitor
6. sa accept cuvinte urate sau jigniri sau sa i le adresez eu lui (cu toate ca avem prieteni care nu considera asta o problema)
7. accepta sa ia sau sa iau decizii fara a ne consulta inainte (ma refer la decizii care vor avea impact asupra amandurora)
8. sa accept un barbat care sa nu ma pretuiasca pentru ceea ce sunt eu
Ar mai fi multe, dar ma opresc aici cu lucrurile pe care eu nu le-as accepta.
Astept si de la voi pareri.
Anda si Carina (deja domnisoara)
http://community.webshots.com/user/andamihai
Raspunsuri
alia_ro spune:
din pacate eu am acceptat compromisuri, incalcand flagrant toate punctele de mai sus, sperand in zadar ca-l voi schimba sau cel putin modela, poate nu am avut eu metoda, paote a avut el genele prea puternice, concluzia e ca acum regretele sunt zadarnice si ca nu mai am ce face, accept soarta si sunt o mama a doi pui trista si taaaaaaare nefericita! asa ca nu faceti compromisuri cand e vorba de propria fericire! Oamenii nu se schimba!
Alia, puiul Alexis si argintul-viu Vladut
kariguld spune:
Buna carina,
Numele noastre sunt la fel!!!
Tu-Carina, eu-Karinna!
Nici eu nu accept sa traiesc langa cineva care nu ma respecta!
Nu accept sa traiesc langa cineva care nu ma iubeste!
Nu luam decizii importante singuri, niciodata, fara sa ne consultam.
Desi sotul meu zice mereu: "cum zici tu, iubire!"
Avem, spunem noi, o casnicie foarte buna, bazata pe incredere si respect, suntem prieteni foarte buni, chiar ma intreaba rudele cateodata, "da tu nu faci nimic fara sa-ti intrebi sotul?"
Ne distram impreuna, muncim impreuna, punem umarul la toate impreuna, ne ocupam de copii impreuna!
Si as putea continua, dar mai las si pe altii.
Kari
tlaura spune:
Pai acuma si normalul asta...e cam exhaustiv! Pentru ca ceea ce poate e normal pentru altcineva (de ex sa iasa seara cu prietenii la o bere iar eu sa stau cu copilul acasa), nu e normal pentru mine (am o cunostinta care nu are nici o problema din punctul asta de vedere)!
Bine, excepatand impamantenitele deja :sa nu ma bata, sa nu vina beat acasa si sa nu umble dupa altele, restul, cum spuneam e o chestie de acceptare.
-Pentru mine e normal sa se implice si sa ma ajute in cresterea copilului 100% (multe femei isi cresc singure copilul, au tata doar cu numele si li se pare normal)
-Sa ma ajute si la treburile casei atat cat ii permite timpul si atat cat sa nu simt ca sunt servitoare in casa (altora li se pare normal pune-te masa, scola-te masa)!
-Bineinteles ca toate deciziile importante si chiar cele mai putin importante le luam impreuna
-sa ma iubeasca si sa ma respecte ca femeie si ca om
-sa ma pot baza pe el pentru orice
Si cum ai mai spus si tu, lista poate continua, dar asta vreau eu, si mi se pare normal mie, la multe alte cupluri am vazut alte valori de raportare a normalului intr-o casnicie, exceptand cum spuneam chestiile generaliste cu bataia, betia si preacurvia (care pana la urma si asta e acceptata la cuplurile mai "moderne").
So, fiecare cat si ce poate sa accepte!
Clover spune:
Carina, daca il ai asa tine de el cu dintii. Eu mai toate relatiile pe care le cunosc au o problema, armonie 50-50 nu am vazut nicaieri.
Keep the promises you make to yourself.
flaviutza spune:
hehe Tlaura..mie mi se pare normal sa-l las cu baietii...l-am lasat intotdeauna,cu conditia sa imi spuna din timp sa aranjam lucrurile,sa stiu exact unde merge si cu cine(de regula cu doi prieteni buni pe care ii cunosc)...dar, si eu ma bucur si mi se pare absolut normal de aceleasi drepturi..vreau sa merg cu fetele seara la un gin tonic, ii spun de dimineata si aranjam...mi se pare normala aceasta libertate .kestiune de gusturi.
ce nu as accepta eu:
-jigniri de orice fel
-aere de superioritate
-problema banilor,unii au impresia ca ce-i al lor e numai al lor,ce aduce nevasta e pentru cheltuielile casei.
-sa-mi vina cu idei tampite gen sex in trei si alte din astea,l-as lasa din start.sincer.
-sa nu INCERCE sa ma ajute la o curatenie mica,la un covor ,etc.macar sa incerce: sa taie un cartof,sa faca o maioneza,adik sa vad ca incearca sa-mi ia de pe cap unele treburi.(noi nu ne permitem menajera,el lucreaza pana la 7 seara so...pe mine cade dandanaua)
-sa nu se ocupe de fi-sa
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale
flaviutza spune:
quote:
Originally posted by Clover
Carina, daca il ai asa tine de el cu dintii. Eu mai toate relatiile pe care le cunosc au o problema, armonie 50-50 nu am vazut nicaieri.
Keep the promises you make to yourself.
Clover, niciodata nu cred ca va fi ce spui tu...fifty fifty...dar macar un 49/51 acolo..
Probleme apar ,zic eu in orice cuplu. important e sa le gestionezi din timp,sa nu lasi prapastia sa se adanceasca si apoi sa te apuci sa repari cand nu prea mai e ceva de reparat..comunicarea e esentiala,altfel acumulezi frustrari,te departezi,partenerul se departeaza...
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale
carina spune:
quote:
Originally posted by Clover
Carina, daca il ai asa tine de el cu dintii. Eu mai toate relatiile pe care le cunosc au o problema, armonie 50-50 nu am vazut nicaieri.
Keep the promises you make to yourself.
E adevarat ca normalitatea are limite destul de largi, dar sunt comportamente care oricat am fi de toleranti nu pot intra in limitele astea.
Asa cum am spus as vrea ca femeile sau barbatii care au probleme in relatii, care nu stiu daca e ok ceea ce li se intampla, sa vada ca se poate si altfel, ca merita si altceva. De multe ori poate ne complacem sa stam intr-o relatie nu neaparat abuziva, dar lipsita de caracteristicile unei relatii normale doar pentru ca ne gandim ca asta e asa sunt toti, asa e si la cutare, nu moare nimeni daca nu e implinit in relatia sa...
Anda si Carina (deja domnisoara)
http://community.webshots.com/user/andamihai
flaviutza spune:
Carina normalitatea intr-o relatie depinde de cat de mult te iubesti si te respecti..tu pe tine. asa stabilesti cat si ce suporti/tolerezi...
un om care din varii motive(si primul ar fi partenerul,ala te poate duce in halul in care nu te mai respecti pe tine) nu se mai respecta pe el ajunge sa faca compromisuri pe care in mod normal si in alta situatie nu le-ar face
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale
Bluel spune:
Ce inseamna o relatie normala pentru mine?
1. sa ma simt iubita si respectata de sotul meu
2. sa simt ca ma pot baza pe el, ca este acolo la bine si la greu
3. sa fie prietenul, confidentul, sotul si iubitul meu
4. sa nu fie nevoie sa-l urmaresc, sa-i verific tel, etc, mi se pare pierdere de vreme, daca se intampla sa aflu ceva concret, ghinion, pa si pusi (el stie!)
5. sa ma pot duce acasa cu drag dupa o zi de munca si stres, familia este locul de unde eu imi incarc bateriile
6. sa se implice in treburile gospodaresti, ca nu sintem slugi unul pentru celalalt (adica sa le facem impreuna)
7. sa luam deciziile importante impreuna (cu exceptia cand el ma surprinde cu cate vreun week-end la Roma, s-a mai intamplat!)
8. cand va fi sa avem un copil (cat mai curand speram noi), sa se implice in cresterea si educarea lui 100%
"Anormal" mi se pare sa ma loveasca, sa ma jigneasca, sa bea ca un betiv si sa fie un curvar! Adica poate sa fie, dar nu mai stau cu el un minut!
tlaura spune:
quote:
Originally posted by flaviutza
hehe Tlaura..mie mi se pare normal sa-l las cu baietii...l-am lasat intotdeauna,cu conditia sa imi spuna din timp sa aranjam lucrurile,sa stiu exact unde merge si cu cine(de regula cu doi prieteni buni pe care ii cunosc)...dar, si eu ma bucur si mi se pare absolut normal de aceleasi drepturi..vreau sa merg cu fetele seara la un gin tonic, ii spun de dimineata si aranjam...mi se pare normala aceasta libertate .kestiune de gusturi.
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale
Pai aia ziceam si eu; chestie de gusturi si de situatii; mie nu mi se pare normal pentru ca el oricum calatoreste mult, ( chiar si acum e plecat), se duce pe acolo pe unde merge cu colegii la beri, la dineuri, etc; ce ar fi sa se mai duca si cand e acasa? Aici nu mi s-ar parea normal!
Si eu, si el, avem destule ocazii sa iesim cu ai nostrii prieteni, dar cand suntem impreuna iesim impreuna!
Oricum, ce am vrut sa spun era sa nu-si faca un obicei din asta, sa se intample seara de seara acest lucru, sotia neavand posibilitatea de a iesi si ea.