Atac de panica

Ati avut vreodata vreun atac de panica? Va aduceti aminte de acel film "Un mafiot la psiholog"? cu Billy Cristal si Robert de Niro cand mafiotul merge la doctor si ii spune ca a avut 8 atacuri de inima in ultima saptamana, iar doctorul ii spune ca de fapt a avut atacuri de panica si ii recomanda Xanax. Ei exact asa mi s-a parut si mie, mergeam pe strada si am avut senzatie de lesin, am oprit pe cineva pe strada ca sa nu cad si am sunat-o pe sefa mea care a venit in doua secunde si m-a dus la spital. Acolo am inceput sa tremur si nu reuseam sa imi misc picioarele si mainile, am fost convinsa ca am facut un atac de cord, dar surpriza, doctrorita foarte linistita mi-a spus ca am avut "doar" un atac de panica! M-am calmat in juma de ora si dupa aia n-am avut nimic, doar ca eram slabita. Am fost la medicul de familie ca mi-a prescris proxetina care o iau deja de un an si abia acum am sa raresc doza si sa renunt la ele. Primele simptome sunt lipsa de aer, ai impresia ca nu poti respira si senzatia de lesin. Mai e cineva in situatia mea? As fi foarte curioasa de experientele altora. Pupicei

M&M spune:

Buna,
Am trecut si eu prin asa ceva anul trecut, dar am fost de cateca ori la psiholog care mi-a explicat ca de fapt eu sunt cauza atacurilor; asa ca am stat si am rationat ce le declansa de fapt. Am scapat de ele odata cu rezolvarea problemelor. Si in ziua de azi mi se intampla sa imi fie teama sa nu am un atac de panica, dar imi spun mereu ca de fapt totul e in mintea mea, si reusesc sa trec peste.

Cristina
" O data ce ai zburat, vei pasi pe pamant cu ochii atintiti spre cer" - Leonardo Da Vinci

Victoria_mami spune:

Diana, pe vremea cand lucram de noapte, acum cativa ani, din cauza stresului, am avut si eu un atac de panica. Am venit acasa, m-am bagat in pat si am avut sentimentul ca daca adorm nu o sa ma mai trezesc; stiu cat de stupid suna, dar asta simteam atunci; mi-am trezit sotul, i-am spus ce simt, a incercat, saracul sa ma linisteasca... am stat treaza, imi era frica sa adorm; el a plecat la serviciu pe la 7am, dupa vreo ora, cand nu mai puteam deja tine ochii deschisi am plecat la spital; mi-au spus ca e doar un atac de panica (si eu credeam ca e atac de inima), mi-au facut nu'sh ce injectie si m-au trimis acasa cu recomandarea sa vad un psiholog. Nu m-am dus la psiholog, dar, intr-adevar, cum mi-am rezolvat problemele, nu am mai avut atacuri de panica atat de crunte ca ala; acum ele se manifesta 'doar' prin senzatia de sufocare, am impresia ca nu imi ajunge aerul in plamani, cred ca se numeste hiperventilatie... sau ceva de genul; in general deschid usa sau ies afara cateva minute si imi trece.


_

Mai bine mor neinteleasa de nimeni,decat sa ma tot explic toata viata!

Dana17 spune:

Diana, am cunoscut foarte multi oameni care au avut atacuri de panica. Totul tine de psihic. Nu ai nimic fizic. Incearca sa te relaxezi. Cand ai atac de panica, respira lent si adanc. Un exercitiu care te ajuta sa nu te mai concentrezi la ceea ce simti...scade din 7 in 7 de la 1000. Si iti focalizezi atentia in alta directie pana treci de starea proasta pe care o ai in acel moment. Nu te lasa prada atacului de panica. NU AI NIMIC! Parerea mea este ca nu e bine sa iei xanax...si este doar parerea mea. Nu o lua ca atare, nu sunt doctor. Incearca alte remedii naturale...de ex..homeopatie, remedii florale bach, terapii de relaxare.
Fii optimista, fa ceea ce iti place...hobby-uri...

alina023 spune:

Si eu am avut aceasta experienta. Nu a fost deloc placut si la mine a durat ceva mai mult pana cand m-am convins ca este "doar" un atac de panica. Nu am vrut sa iau Xanax si zile la rand m-am luptat cu senzatia de sufocare, am mers la pneumolog, am facut tomografie (ocazie cu care mi s-a descoperit si un rest al glandei timice si am fost la un pas de operatie toracica, am fost la neurolog si intr-un final am ajuns la un psihiatru f bun care mi-a spus ca nici macar nu-i pot fi pacienta pentru acele atacuri de panica si ca as face bine sa iau totusi Xanax pt 10 zile). Dupa prima tableta de Xanax (0.25 mg, doza minima existenta) nu am mai avut absolut nimic. Nu-mi venea sa cred cat de bine ma puteam simti la 15 min dupa ce luasem o mica pastiluta. Nu am luat 10 zile, cred ca am luat doar 5 si de atunci nu am mai avut atacuri de panica. Ma mai sperie si pe mine gandul ca ar putea reveni dar daca am reusit sa nu mai fac nici unul timp de 1.6 ani...nu voi mai avea altul.

Multa sanatate!

Alina 7+ si Luca nazdravanul (14 Feb 2003)

poze Luca nazdravan

gabi25 spune:

OHOoooo la mine se pare ca im perioadele de stres puternic apar si atacurile de panica....si vin si cate 3 intr-o zi.
Dupa ce trece perioada sunt terminata si fizic si psihic. Stiu ca eu singura sunt vinovata ca le am...dar atata timp cat vor exista probleme stiu ca nu scap....si nici medic nu am la care sa ma dic .
Cea mai aiurea mi se pare senzatia aia de sufocare....apoi starea de neliniste, ca nu mai pot face nimic, ca nu mai vreau sa fac nimic.....incep sa tremur, sa ma invart prin casa fara sens....vreau doar sa ma scund intr-un colt si sa las sa treaca toate...sa nu mai stiu de nimic.
Am descoperit ca ma calmeaza putin tinctura de sunatoare....reusesc sa plang si sa ma eliberez si merg mai departe. Dar stiu ca nu ajunge ca in stilul asta lucrurile se pot agrava.
Care aveti unde merge la medic....sa o faceti....nu treceti usor peste crizele astea, pot deveni urate.

www.youngnutrition.net/member/tickers/31540/ticker4.png[/img][/url]" target="_blank">Evolutie Daria
Poze
Ne votati?: CONCURS

Dana17 spune:

eu am luat niste remedii florale Bach.(sunt niste picaturi care se pun in apa) Sunt foarte bune pentru orice problema psiho-emotionala. Au si pentru atacuri de panica -> Rock rose se numeste. exista un site: www.remediiflorale.ro In Romania exista un singur psihoterapeut care este autorizat ca practician pentru aceste remedii. Eu am fost si sunt foarte multumita.

Pet spune:

Acum vreo cateva zile, intr-o dimineata m-am speriat foarte mult crezand ca am un atac de panica. Dupa ce pregatisem copiilor micul dejun, ma duc la baie si vad dintr-o data cum chiuveta se indeparteaza apoi se apropie la fel de repede. Nu stiu daca era sa lesin (nu mi s-a intamplat niciodata), dar frica m-a facut sa ies din baie si sa ma asez sa ma adun... Atac de panica nu cred ca era, poate o scadere a presiunii. Imi pare rau ca ieri am fost la medic pentru o reteta si am uitat sa-i spun de incidentul asta. Nu iau decat antistaminice pentru alergie dar nu am avut vreodata probleme din cauza asta. Stiu ca imi batea inima foarte tare dar cred ca din cauza sperieturii... simteam doar panica si asta m-a facut sa cred ca am un atac de panica. :)

pisi_ella spune:

Am avut un singur atac de panica, dar o sa-mi amintesc mult timp de el! Eram gravida cu Emma in luna a 9-a si am fost cu sotzu' la biserica, la Inviere. Nu am intrat in biserica, ca era fff aglomerat, am ramas afara, dar si acolo era multa lumea. Stam noi ce stam, incepe slujba si nu stiu cand si cum m-am pomenit inconjurata din toate partile de oameni, care parca ma inghesuiau din ce in ce mai tare...Am incercat sa ma misc, dar nu aveam loc, eram intepenita acolo cu burta cu tot, ba mai trecea cate unul prin fata mea si imi apasa pe burta...ba cate unu' ma impingea...de, stiti si voi cum e la Inviere I-am spus sotzului sa plecam ca nu mai pot sa stau, ma apucase o panica de nu pot s-o descriu, asa, cu senzatii de sufocare si ma gandeam la ce-i mai rau....ca ma loveste unu' in burta, ca moare copilu', tremuram de groaza, nu ma mai vedeam iesita de-acolo. Am incercat sa ne deplasam sa iesim din multime...dar n-am avut succes! Atunci am inceput sa zbier din toate puterile:"Faceti-mi loc sa ies de-aici, sunt gravida in luna a 9-a!!!!!!!" Imediat lumea s-a dat la o parte si ne-a facut culoar sa trecem! Nu cine stie ce culoar, dar am incaput prin el, cu tot cu burtoiu'!




_Ella, Emma & Matei

Emma-Andreea, minunea mea....
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=11054

Povestea nasterii lui Matei ;)
http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58237



Deschide bratele spre schimbare, dar nu-ti pierde din valorile tale.

tlaura spune:

Si eu am avut un atac de panica, tot cand eram insarcinata. Eram prin luna a sasea, la servici, si m-am certat cu un coleg (cu care de altfel ma certam in mod frecvent pe teme de servici, altfel era un baiat de treaba); iar eu ca sa nu ma enervez am crezut ca e mai bine sa nu rabufnesc cum faceam de obicei si am lasat-o moarta, desi stiam ca aveam dreptate. E si gandul asta nu mi-a dat pace pana nu mi s-a facut rau; exact ca voi, nu mai puteam sa respir. M-a vazut seful, m-au scos afara, mi-au dat apa, pana m-am calmat si am plecat acasa.
E foarte nasoala senzatia.

DianaVig spune:

Dragele mele, sunteti niste "queride" (dragute in portugheza), mersi mult pentru impartasirea experintelor voastre. Eu trec printr-o perioada nasoala, dupa cum v-am spus incep sa reduc medicamentatia (paroxetina, Xanax nu am luat decat in primele 2 saptamani)si simptomele sunt exact aceleasi ca si cand am inceput sa le iau, ameteli, lipsa de aer, etc., dar trebuie sa am rabdare ca va trece. Am fost si eu la psicolog si mi-a spus ca de unde vine problema pe care incerc sa o rezolv. Colac peste pupaza am senzatia ca sunt gravida (sper ca nu ca sunt cam hoscalaua deja), dar o fi din cauza ametelilor, dar ca sa fiu sigura luni ma duc la laborator sa fac testu. Va pupicesc pe toate si mai vreau sa aud vesti de la voi.