de-ale job-ului...si nu numai

Mickyyy spune:

ileanna, sunt pe-aici, dar abia acum am remarcat ca subiectul a revenit in actualitate, il credeam uitat pe undeva spre sfarsitul forumului.

Problema exista in continuare....si sincer nu stiu ce sa mai fac.
De fapt adevarata problema sunt eu, dar nu gasesc calea sa ma transform, sa ma adaptez, sa ma motivez. Degeaba caut pretexte, ca acolo nu merge ceva, ca dincolo e nu stiu cum. Macar teoretic as avea puterea sa schimb ceva, dar tot n-am facut-o!

Probabil ca singura "motivare" benefica ar fi, pe plan profesional, schimbatul job-ului. Nu pot sa zic ca's tocmai multumita financiar de cat castig aici, dar stateam aseara si ma gandeam ca oricat de mult m-ar plati, tot la fel m-as comporta, in cel mai fericit caz as avea cateva saptamani de glorie, proportionale cu majorarea salariala, dupa care as pica din nou.
Culmea e ca nici macar un CV nu-s in stare sa-mi fac....o tot aman de azi pe maine si de maine pe poimaine. O amica mi-a trimis chiar o recomadare de job care chiar mi-ar place, insa de aproape o saptamana de cand mi-a trimis anuntul, n-am reusit sa-mi compun CV-ul. Adica nici eu nu stiu ce vreau.......

Mickyyy si cele 2 fete cucuiete: Malina Ioana (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34545" target="_blank">31.03.2004) Daria Maria (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58164" target="_blank">22.06.2005)

www.acsis.ro/2lasuta.php" target="_blank">Ajuta-ma sa cresc langa mama mea!

ileanna spune:

Mickyyy, pe acolo ma situez si eu.
De plictiseala mai am putin si cad in deprimare si imi scade self esteem-ul. Nu este vorba de mai multi bani ... asa cum spui si tu, as avea un puseu de vinovatie si atat. M-am gandit sa mai urc in organizatie sau sa ma mut in alta. Nu stiu cat ar dura efectul dar ... ar fi ceva. Noi provocari, oameni care nu te cunosc si trebuie sa le arati cumva cine esti, idei noi, alta organizare, alta mentalitate de companie. De unde rezulta o perioada in care ai motivatii. Cat dureaza nu stiu. Pana la urma cred ca jobul asta ar trebui schimbat la cativa ani. Pentru ca ajungi sa te obisnuiesti cu toate cele si nici nu mai gandesti decat strictul necesar. Treci cumva pe stand by. Nici macar nu te mai poti defini dc esti buna sau proasta pt ca oricum toata lumea stie pe dinafara cum esti, nu mai asteapta nimeni nimic nou de la tine, ba poate chiar dc iti vine ideea sa faci ceva nou se uita toti patrat sau ... nu se potriveste cu linia de strategie .

Dar despre CV .... o doamne CV-ul . De 3 ani ma gandesc sa-l fac macar sa-l am. Am reusit acum 2 saptamani (probabil ca trebuie sa ajungi sa te arda mai tare), mi-a luat 1 zi intreaga ca pun toata informatia si a iesit o varza totala. Noroc ca in we am facut brainstorming cu barbata-meu pe al lui si acum am idee cum sa reorganizez informatia.

Si eu credeam ca sunt singura care simte asa si deja ma invinovateam ca mi s-a urat cu binele. De unde descopar o colega la fel de plictisita ca si mine. Replica ei: "doamne ce bine ca ai zis-o tu; ca eu sunt mai noua ca tine si nu aveam curaj sa zic ca nu mai am chef de nimic".

Poate ca nu mai avem varsta la care sa facem tot ce li se nazare altora pentru ca deh ... de la ei ne luam painea. Ma gandeam cu nostalgie ca vremea pe cand eram o pustoaica avida de promovare si rupeam totul cu un task in dintzi ... s-a dus demult. Cred ca altfel se intampla cand ai mica ta afacere. Dar ... asta e ...



Never say NEVER.