Dependenta de mama?

Dependenta de mama? | Autor: ralirali

Link direct la acest mesaj

Vin la voi cu o problema care imi ridica multe intrebari si nu prea gasesc solutii.
Fetita mea de 1an si 4 luni este extrem de dependenta de mine. Nu doar atat, dar de cum apar in peisaj devine maraita si agitata si nu ii convine nimic, vrea numai in brate si nu ii convine nici asa, pare ca vrea mereu ceva si de fapt nu vrea nimic din ce ii dau sau ii fac.
Incerc tot felul de jocuri, carti, cantecele, poezii. Nu suporta sa ma piarda din priviri nici o clipa. Cu mama mea sau cu sotul meu e un copil exemplar, conditia fiind sa nu fiu eu prin preajma. Cu ei se joaca frumos, se joaca si singura, e vesela si activa. Cum ma aude sau ma vede incepe sa "miorlaie" si tot ce aud e "mama" "mama" marait. Ii place mult sa ma joc cu ea, dar nu are rabdare, pare mereu ca vrea altceva, iar cand incerc sa ma misc de langa ea e gata scandalul. Nu pot sa merg nici la baie ca ea vrea la mine in brate. In ultima vreme a fost si un pic bonavioara si mai nou nu adoarme decat la mine in brate sau daca ma atinge, pe cand cu mama doarme singura fara probleme. Ok, pot sa inteleg ca e mai dificila cand nu se simte bine, dar de ce numai cu mine??? Este un copil deosebit de sociabil, iubeste toti copii pe strada, ar fi in stare sa pelce cu un strain fara nici o ezitare.
Mentionez ca eu si muncesc 6 ore pe zi de cand avea ea 7 luni si in acest timp sta cu mama. Am senzatia ca se teme mereu de ceva si cauta ceva la mine, dar de aceasta data nu imi pot da seama ce sa fac si cum sa o ajut sa treaca de aceasta stare.
Ati mai intalnit asemenea situatii? Ce imi recomandati sa fac?


Ralu si strumfita Anastasia(01.01.2006)
www.dropshots.com/ralu" target="_blank">Poze si filmulete Anastasia 1,
www.dropshots.com/anastasia2" target="_blank"> 2, www.dropshots.com/anastasia3 " target="_blank"> 3 ,
www.dropshots.com/anastasia4 " target="_blank"> 4, www.dropshots.com/anastasia5 " target="_blank"> Noutati

Poze cu familionul

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns fran spune:

Eu zic ca nu prea ai ce face, sa renunti la serviciu banuiesc ca nu vrei. A mea are 2 ani si e dependenta de mine. Daca lipsesc mai mult de acasa(eu inca nu am reinceput serviciul) face cum zici tu la intoarcere-vrea numai cu mine cand ma intorc, sare de la una la alta, vrea sa ne jucam cu ceva, ba nu, sa desenam , ba sa cantam...cat lipsesc de acasa tot ceilalti povestesc ca a fost mai linistita. Daca stau numai cu ea cateva zile la rand totul devine ok. Cum noi am tot umblat pe la psihiatri si psihologi pentru ca are o intarziere de vorbire am ridicat si problema asta. Majoritatea au zis ca e normal, intre 2 ani si 2 ani jumate chiar o sa se accentueze dependenta iar apoi o sa inceapa sa-i treaca... Am fost si la o psiholoaga care ne-a zis ca nu e ok- dar ne-a mai zis si multe alte balarii, plus ca fica'mea a planas la ea pentru ca a insistat sa o duca intr-o camera de joaca de unde pe mine m-a scos pe furis. Copilul a inceput sa planga cand s-a vazut singur si de aici concluzia ca e prea dependenta de mama
Deci eu zic sa nu-ti faci probleme...

Fran si Patricia Annelise (05.05.05)
Iepurete mititel
Iepurete a crescut

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Gabi_K spune:

Copiii au perioade cand se tem ca ne vor pierde. Si mai ales daca lucrezi, e normala reactia ei. Stai cu ea cat de mult iti permite timpul, tine-o in brate daca asa vrea, o sa-i treaca si frica asta cand se va convinge singura ca nu te va pierde. In fond, e firesc sa te vrea, sa te stie in preajma, chiar daca e un pic incomod, mai ales cand mergi la baie... am trecut si eu prin asa ceva, ma gandesc ca si alte mamici. Ma enervam cand stateam pe wc cu careva in brate, dar cu multa-multa rabdare a trecut si asta

Gabi(ex- gabibarta)+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ralirali spune:

Merci mult pentru raspunsuri, fetelor. Am toata rabdarea din lume, dar am si zile in care imi imi vine si mie sa plang cand o aud miorlaind. Ea a fost si mai bolnavicioasa si am stat si prin spitale, e drept ca numai cu mine, dar ma doare sufletul cand o vad cat e de agitata si nu o pot ajuta.

Ralu si strumfita Anastasia(01.01.2006)
www.dropshots.com/ralu" target="_blank">Poze si filmulete Anastasia 1
,
www.dropshots.com/anastasia2" target="_blank"> 2, www.dropshots.com/anastasia3 " target="_blank"> 3 ,
www.dropshots.com/anastasia4 " target="_blank"> 4, www.dropshots.com/anastasia5 " target="_blank"> Noutati

Poze cu familionul

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Elle_seb spune:

Si fi-miu, care face in curand 3 ani tot asa reactioneaza. Ziua, cand eu sunt la serviciu, el sta cu mama, e cuminte, se joaca, doarme la pranz si asa mai departe. Cum vin eu acasa, vrea numai la mine, numai cu mine sa se joace sau sa mearga in parc, eu sa-l schimb si nimeni altcineva si tot asa. Eu cred ca este o perioada normala in viata lor in procesul de crestere si maturizare. Si sincer, mie imi place de mor sa-l stiu pe langa mine mereu. Cred ca si eu sunt un pic posesiva cand vine vorba de el.
Eu zic sa te linistesti, fetita ta e inca micuta si e normal sa reactioneze asa. Cu timpul, cand va incepe sa mearga la gradinita, lucrurile se vor schimba.


Elle_seb

May you always have Love to Share, Health to Spare and Friends that Care!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns acina spune:

Cu aceeasi problema ma confrunt si eu .Cel mai rau este in weekend cand stau acasa cu el .Nu mai vrea sa faca nimic din programul lui obisnuit.Se tine dupa mine prin toata casa .Ii e frica sa nu plec fara el.Ma gandeam ca face toate astea ca stau destul de putin cu el acasa.
Eu sper sa-i treaca.
Ralu pupicei.

Anca mami de Buburuz Andrei (13.02.2006)
Pozele Noastre
Buburuzul Mic
Povestea Nasterii

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iris77 spune:

ma bucur ca ai deschis acest subiect.ralirali sa iti traiasca puiul! si eu am tot o fetitza dar mai micutza decat a ta. are 1 an si 1 luna.am observat si eu recent acelasi comportament la maria. e fff adevarat ca absolut nimic nu o multumeste atunci cand mami e in preajma.toate rudele, ma refer la cei in varsta ma apostrofeaza ca o alint prea mult, dar si ei fac acelasi lucru cand o vad pe maria. o iau in brate, ii fac toate poftele, se joaca cu ea, ...dp care vin si imi spun mie ca o rasfatz! ...si ce o sa o rasfatz pt ca asa simt eu sa o iubesc , sa o dragalasesc, sa o pup continuu, cu toate ca stiu ca sunt momente in care si eu ma enervez cand o vad ca vrea doar cu mine.
subscriu la ce au spus fetele ...si anume cu totii ne temem cat suntem mici ca mamele noastre sa nu pateasca ceva.
copii vor atentie, vor sa fie dragalasiti, sa fie iubiti si daca se poate...de ce nu sa fie MAMA la dispozitia lor non/stop.

nervi de otel!

iris 77 mami de maria

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns monjum06 spune:

si eu ma confrunt cu aceeasi problema, numai ca fetita mea e mai mare, face 4 ani peste 3 saptamani.
de mine asculta, cu mine plange, cu mine mananca, cu mine vorbeste...
am inceput serviciul cand avea ea 2 ani. din toamna merge la gradinita, iar asta cred ca i-a accentuat 'dorul' de mama.
a avut o perioada cand mergea cu placere la gradinita, dar acum de o luna, plange in continuu.
si imi spune de cand se scoala si se imbraca dimineata ca o sa planga.
o intreb de ce? ca sa vina mama.
o amenint ca ii iau desenele, nu o mai duc la sarituri... si altele spune ca e bine nu mai vrea desene.. nimic dar sa planga.
i-am spus ca plange degeaba ca mami e la servici si nu vine...
seara cand ajung acasa imi spune primul lucru ca a plans la gradinita, ca maine nu mai plange si incepe sa ceara: desene, parc etc.
si circul se repeta zi de zi.
taica-su face crize cand incepe si ma cauta prin casa si daca nu ma vede imediat incepe sa planga ca a plecat mama, vrea la mama, plange dupa mama. imi reproseaza ca eu sunt de vina ca am invatat-o atat de atasata de mine.

va pup,
monica
mama lu' gabi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simali spune:

ralirali. Poate sa fie ceva in comportamentul tau care o face sa-i fie teama. Mi-a atras atentia din postarea ta faptul ca mentionezi "ea este mai bolnavicioasa" sau "a fost bolnava". Asta nu are nici o legatura in mod normal cu faptul ca fetita ta devine anxioasa cand esti prezenta si se teme sa nu te piarda. Poate ca tu te-ai simtit putin vinovata ca pleci de langa ea (ai plans la despartirea de copil, ai plecat pe la spatele ei fara sa-i spui, etc.) si ea a simtit asta sau poate ai fost foarte speriata de boala ei, te-ai temut ca fetita poate pati ceva iar acum ea se teme ca daca nu esti tu in preajma ceva foarte rau i se poate intampla.
Sunt doar niste presupuneri, desigur... Nu cunosc detalii despre situatia ta...

Si eu lucrez part-time de cand baiatul meu avea cam 6 luni. Am inceput cu un program de 2 ore, apoi 4 ore, apoi 6. Niciodata nu a plans dupa mine si s-a acomodat excelent cu persoanele care au avut grija de el (mama mea si bona). Cateva reguli simple pe care le-am urmat:
- de cand l-am adus acasa de la maternitate l-am implicat pe sotul meu si pe mama mea (am stat la ea cam 3 luni) in activitatile legate de copil - pentru a obisnui copilul si cu alte persoane.
- cand am gasit o bona de incredere am chemat-o o cu o saptamana inainte de a incepe sa lucrez pentru a se obisnui cu copilul.
- am plecat firesc, luindu-mi larevedere cu prietenie si calm (nu dramatic, cu lacrimi in ochi si sentimente de vinovatie).
- niciodata nu am plecat pe la spatele copilului. Mereu i-am spus "mami pleaca in cutare loc, vin ... cand vin (repede, seara, maine), tu ramai cu... vorbim la telefon, etc.).
- cand a fost bolnav am incercat sa nu-mi arat temerile fata de copil. In fata lui am facut eforturi disperate sa fiu calma, zambitoare, prietenoasa, sa-i induc liniste si siguranta, sa-i transmit ca totul v-a fi bine si situatia este sub control.

alice

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmenp spune:

eu nu cred ca e dependenta, parerea mea ca fiecare trece prin faza asta cind prefera pe cineva si acum preferata esti tu.

tzucurei de tzucurei 1, 2, 3,

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ralirali spune:

Multumesc mult, fetelor si ma consolez cu gandul ca nu sunt singura in situatia asta. Desi nu neg ca si mie imi place sa o dragalesc si ne iubim toata ziua.
Simali, intr-adevar cand se imbolnaveste am o stare de neliniste, dar crede-ma ca fac tot posibilul sa nu ii transmit si sa fiu vesela. De cand avea 7 luni ii spun ca mama merge la servici, ne facem papa, ne pupam si cand plec nu zice nici pas. Doar in weekend se supara pentru ca stie ca de obicei ii este dedicat ei. Am suferit la inceput cand m-am intors la munca si mai simt uneori vinovatie cand plec in deplasari sau lucrez pana la ora 23:00 si nu pot fi acasa la ritualul de seara.
De cand am primit raspunsurile voastre am inceput sa nu maii privesc starea ei ca pe o problema si ma simt mai ok...sa stiti ca se simte si in comportamentul strumfei. Va multumesc din suflet.

Ralu si strumfita Anastasia(01.01.2006)
www.dropshots.com/ralu" target="_blank">Poze si filmulete Anastasia 1
,
www.dropshots.com/anastasia2" target="_blank"> 2, www.dropshots.com/anastasia3 " target="_blank"> 3 ,
www.dropshots.com/anastasia4 " target="_blank"> 4, www.dropshots.com/anastasia5 " target="_blank"> Noutati

Poze cu familionul

Mergi la inceput