Pacientele optimiste si gravi dr. Tutunaru cap32
Raspunsuri - Pagina 3
gabitoni spune:
Alexela, nu stiu unde lucrezi...dar iti doresc multa rabdare si stare ....
Fii optimista.
eu cand am aflat ca trebuie sa fac laparo, m-am blocat, nici nu mai stiam cum ma cheama. Am fost extrem de suparata si am avut o reactie ciudata: nu am vrut sa afle lumea, nici macar parintii. I-am spus sotului si l-am rugat sa nu spuna la nimeni.
Sa stii ca mi-a fost rusine si m-am considerat inutila (pe pamant) ca nu pot face bb.ma gandeam ca femeia este conceputa sa faca copii, iar eu nici macar atat nu puteam.......
Dupa o saptamana,am inceput sa discut despre problema mea. mi-am sunat parintii...etc...mi-am dat seama ca gresesc, ...
acum sunt optimista si deschisa, spun ce problema am....
nu este o rusine..
am avut noroc si cu sotul meu care m-a sustinut si nu a facut o tragedie din asta. El a fost optimistul familiei.
Alexela spune:
Gabitoni,
lucrez la TVR si maine se lanseaza grila de primavara... Deci e de treaba !!!
Despre laparo, nu stiu ce sa-ti spun... Eu habar n-aveam ca se face o astfel de interventie... Apoi am tot citit aici pe forum, si cum la astea doua cicluri de monitorizari nu am ovulat, l-am rugat pe Tutu sa ma programeze deja pt laparo, ca sa am timp pana in iulie sa fac si cicluri stimulate... Nu stiu daca am facut bine ca am ales operatia, poate nu o sa gaseasca nimic, si oricum nu imi rezolva problema cu ovulatia, deci... Om trai si-om vedea...
Despre inutilitatea noastra, ca femei care nu pot face copii,iar nu stiu ce sa-ti spun... La noi e un pic mai greu pt ca are si sotul probleme, asa ca nici unul nu e prea optimist, adica moralul e la pamant la amandoi... Cu parintii nici noi nu am vrut sa vorbim, inca nu le-am zis nimic, dar saptamana asta ne propunem sa vorbim cu parintii sotului... Ma simt prost, ma simt jenata, si cel mai tare ma doare ca nu am mereu putere sa il sustin pe el... Dar ma rog mereu la DD sa ne ajute sa trecem peste problema asta, si stiu ca pana la urma o sa fie bine, dar mi-e foarte frica sa ASTEPT!!! Pentru ca astept intr-o incertitudine crunta, care nu imi da pace deloc...
Iti tin pumnii stransi de tot! Dar de cand incerci sa faci copii? Ai doar tu probleme, sau si sotul?! Oricum ar fi, sa ai incredere ca o sa se termine cu bine.
Te pup!
Alexela
gabitoni spune:
Alexela,
Noi in mai vom face anul de cand incercam sa facem BB.
deocamdata, doar eu am fost diagnosticata cu probleme. T a spus sa vedem mai intai ce e cu mine si dupa aceea il baga la analize si pe sotul meu..... dar ma bate un gand sa il bag la analize pe sotul meu, fara recomandarea lui T...asa ca sa mai castig timp...
Nu stiu ce sa fac!!!!
T ia recomadat sotului tau sa faca analizele?
spor la treaba si sunt convinsa ca ne veti aduce multe surprize
Alexela spune:
gabitoni, eu l-am dus pe sot la spermograma inainte de a merge la Tutu, de fapt din cauza pb sotului am hotarat sa mergem la Tutu, pt ca inainte eu nu stiam sa avem vreo problema. Mai intai ne-a zis ca e nasol la el, am zis ca luptam in continuare, dup-aia mi-a zis sa incepem si monitorizarile mele, si iar am aflat lucruri nasoale... Asta e, mergem mai departe!!!
Nu stiu ce sa-ti spun, ce sa te sfatuiesc, e o pb delicata... Eu nu as fi putut sa stau fara sa merg si cu sotul la spermograma. Dar niste prieteni de-ai mei mi-au spus ca mai bine stateam in banca noastra, ca poate daca nu ne cautam, se intampla pur si simplu... Asa, ca am aflat ca avem probleme, stresul nu face decat sa inrautateasca lucrurile... Nu stiu ce sa zic?!?! Adevarul e undeva la mijloc. Poate e mai bine sa nu stii... Pe de alta parte, eu ma gandesc altfel: daca chiar e o problema nasoala, pe care daca nu faceam analize nu o descopeream?!?!? Decizia va apartine. Ganditi-va, insa, ca spermograma e o analiza destul de traumatizanta pentru barbati, psihic, ma refer, asa ca daca hotarati sa mergeti sa o faceti, pregatiti-va pentru orice rezultat. Dar eu zic oricum sa nu faceti nimic pana nu afli tu ce iti gaseste la laparo. Ai vazut ca de multe ori se intampla minuni dupa laparo. DD e sus, sa stii!
Si, fiindca eu sunt ingerul pazitor al forumului, sa stii ca notez si numele tau, ca sa il trec marti pe Acatistul Sf. Anton. Ma rog si pt voi sa va duca rugaciunile in Ceruri, pentru ca acolo totul este posibil.
Te pup!
Alexela
ralu_t spune:
hai ca ma bag in discutie fiindca si io lucrez, desi e duminica, insa e ceva mai bine, mi-am luat de lucru acasa.
referitor la subiectul pe care-l dezbateti momentan, eu nu sunt de acord deloc cu ignoranta=mama miracolelor.
mie sicer mi-e foarte ciuda ca eu de cand am aflat ca am probleme i-am tot zis lui tutu ca vreau sa incerc natural inainte de laparo dar macar sa stiu ca am toate sansele daca ma apuc: analizele mele si ale sotului.inclusiv spermograma.eu luam anticonceptionale fara intrerupere ca sa nu am CM, tratament care in ciuda efectelor proaste pe care le are in endometrioza, la mine a fost foarte eficient in ideea ca mi-a disparut un chist si altul a ajuns la jum din dimensiunea initiala.
asa ca nu vroiam sa intrerup tratamentul decat pt un scop sigur:laparo sau bebe.
insa dr.a zis ca e prea devreme acum pt prea multe analize, sa opresc AC si sa incercam asa, ca e mare lucru daca raman cu endo a mea.
asa ca am avut 4 luni de incercari, in care am incercat si am sperat degeaba, eu deveneam din ce in ce mai depresiva, crezand ca e cauza numai la mine si e f grava, si cand colo sotul sta mai rau ca mine.
cu ce ne-a ajutat ca n-am stiut? ca am irosit luni bune in care sotul putea sa faca tratamente sa imbunatateasca situatia, poate ca luam alte decizii.
sincer, nu mi se pare o solutie sa fii ignorant, mai bine stii cu ce ai de luptat. o prietena a aflat de curand la 32 de ani ca sotul are probleme mari si era innebunita ca de ce nu s-o fi apucat mai devreme sa faca copii, ca avea mai mult timp la dispozitie.
iar eu vad lucrurile exact la fel, ma bucur ca am avut eu probleme, ca am incercat sa raman gravida fara sa-mi doresc un bb neaparat acum, dar asa am aflat cat de rau stam si ca daca nu facem ceva cat de repede, mai tarziu s-ar putea sa fie prea tarziu.
un om informat, e un om puternic. sa astepti miracole de la DD fara ca tu sa faci ceva, nu mi se pare normal. Adica DD da dar nu baga in traista.
gata, mi-am spus si eu parerea, sper ca nu v-am suparat
nuchi spune:
Alexela, imi pare tare rau pentru rezultatul tau primit azi, dar poate ca la monitorizarile stimulate va fi mai bine. Acum mi-am dat seama ca tu erai in fata mea si vb. cu alta fata despre cum se simte Marusea.
Pe mine m-a chemat si maine mai pe seara sa vedem daca s-a spart foliculul (era de 22). Azi mi-a facut pregnyl-ul si am primit liber la prestatie, daca mai am cu cine ca l-am terminat pe sot cu drumurile pana la Bucuresti. Daca mai trebuie sa vin si miercuri ma trimite cu trenul ca azi mi-a facut cunostinta cu gara si autobuzul 282.
gabitoni spune:
ralu_t, nu ne-am suparat. Nu ai zis nimic rau, este parerea ta.uite o pentru tine.
as merge pe mana lui T, care mi-a zis ca "nu acum"...dar as face ceva, sa ma asigur ca sotul meu nu are probleme, tocmai pentru a castiga timp ..
va tin la curent....
simonasima spune:
Alexela, mi-ar place sa ma treci si pe mine pe lista Tunareselor, viitoare mamici. nu iti pierde speranta! Dumnezeu decide cateodata altfel decat ne dorim. Dar poate ca doar nu este momentul, trebiue sa mai invatam ceva de la viata, inainte de a da viata si a realiza importanta acestui moment.
Povestea mea a inceput cu o poveste de dragoste frumoasa, in sensul ca mi-am cunoscut sotul in liceu, am cladit o prietenia frumoasa si o iubire trainica. Nu ne-am gandit nici o clipa ca vom fi incercati de probleme de sanatate...Anul acesta am implinit 11 ani de cand ne cunoastem, iar in vara implinim 5 ani de casatorie. La un an de la casatorie am suferit o interventie chirurgicala grea, atrecut, dupa inca un an ne-am decis ca e momentul sa aducem o minune pe lume, dar... o sarcina in primavara 2005 - pierduta la 10 saptamani. Durere, tristete, neputinta, spaima si apoi putere sa o luam de la capat. Dupa tot felul de analize, controale, echo, hsg , doctori - rezultat devastator - uter malformat. Au urmat apoi alte controale, un an de dreumuri Constanta - Bucuresti, 2 inseminari artificiale, tratamente naturiste, tratamente la Sovata, bioenergie, bai de plante... Si astea doar pentru ca faimosii doctori la care am fost m-au asigurat ca pot ramane insarcinata, mai greu de dus sarcina. Greu dar nu imposibil!
Si uite asa am pierdut 2 ani, dar nu din ignoranta( nu a mea).
Dar vineri urmeaza laparo - asa ca Doamne Ajuta.
Alexela, daca mai ai loc pe acatist sunt si eu amatoare.
va pup pe toate si va doresc ceea ce-mi doresc si eu cel mai mult un bebe.
simona
sima
Alexela spune:
toate tutunicile!
Ralu, si eu cred la fel ca tine, nu stiu daca m-am facut inteleasa. Imi pare bine ca m-am programat la laparo, acum stau linistita si macar am ce sa sper: ca daca tot e sa ajung la laparo, poate operatia rezolva si apare bb...
Simonasima, p elista acatistelor este intotdeauna loc, la fel ca si in sufletul meu!
Nuchi, nu pot sa cred... Am stat una langa alta si nu ne-am dat seama?!?!?! In ce erai imbracata? Eu eram zbanghia cu rosu si verde, cu colanti pe sub pantaloni scurti, si cu pantofi verzi...
Acum va pup pe toate, fug in emisie, ca imi incepe jurnalul!
Somnic usor!
Alexela
Alexela spune:
Plec si eu spre casa. Mai fac o strigare. Doritoarele de a fi trecute pe acatiste, va rog sa mai imi trimiteti PM cu numele voastre, ale sotilor, etc.
Pe PM, va rog, ca poate nu am timp maine sa stau sa citesc toate postarile, ca am multa treaba, si asa, daca vad PM, citesc doar ce mi-ati trimis acolo. Multu!
Va pup!
Alexela