o mare frustrare...

anca74 spune:

quote:

---

Originally posted by mihiasiro

Acest "detaliu" :-)(divortat si cu copil) il afli in mod normal la prima intilnire, cind se fac prezentarile. Daca tie iti ia 1-2 saptamini inseamna ca deja ti-ai pierdut vremea cu cine nu trebuie.

---

Sa zicem ca eu nu as "culca" la pamant din prima orice barbat as intalni cu declaratia: "Sal'tare! Io mi-s divortata si am doi copii pe care-i cresc singura".
In mod sigur, mai toata hoarda de barbati ar lua-o la sanatoasa!
Eu as astepta sa tatonez terenul, sa vad cum sta treaba cu respectivul, cam ce-l pasioneaza si ce detesta, ce cauta si ce asteapta de la mine, si numai dupa ce m-am convins ca merita investit timp si afectiune sa-i dau detalii despre trecutul meu.
... Dar sunt in stare sa pricep ca altii/altele au alte metode de abordare a potentialilor "candidati".


Zorba came upon an old man planting an apricot seedling and asked why he, an old man, was planting a new tree.
"I live life as though I would never die," was his reply.
"And me, I live as though I might die tomorrow," said Zorba, "which one of us is right?"

Andries spune:

Eu cred ca e al naibii de greu pentru cineva sa creasca singur 2 copii si sa mai fie si vesel si fericit, eu cred ca daca as fi asa o situatie fie as innebuni, fie m-as acri de tot si de toate si poate ce m-ar tine pe picioare ar fi ideea ca trebuie sa ma descurc cumva, sa-mi fac copii fericiti si eu mai vad dupa aia. Si unde sa gasesti un barbat de calitate available la varsta asta? Ca vorba aia, toti "sunt dati"...si mai spunea cineva aici ca barbatii cam fug de femeile divortate, ei bine, ei in general fug de femeile cu experienta...ca nu le poti rasuci cum vrei tu, nu sunt atat de fraiere ca la 20 si ceva de ani.

Ce optiuni ai? Pai sincer nu prea stiu, depinde de mediul si de anturajul tau, daca lucrezi intr-un birou de familisti de exemplu, probabilitatea sa gasesti pe cineva singur e mica, poate e o idee sa mai schimbi aerul...de fapt eu am intrat sa-ti spun ca am si eu o prietena care e exact ca tine divortata si cu doi copii, si are numai 32 de ani, a cunoscut un tip si dragoste mare cu el, pana a ramas gravida cu el, ei bine in momentul in care tipul si-a dat seama ca trebuie sa accepte situatia "copil la pachet cu alti 2 frati vitregi" a pus-o sa renunte la sarcina, plangea tipa in hohote, dar poti sa-i dai in cap? Asa ca ... mai bine iti spune de la inceput ce are in cap si nu te mai incurci cu cine nu trebuie, e si asta o chestie.

Nu prea stiu cum sa te incurajez, dar sincer eu cred ca de la barbati nu trebuie sa ai prea mari pretentii... ca o iau la goana si aia insurati si cei ne-insurati, o atitudine mai prietenoasa si mai ingaduitoare e mai buna.



Andries

crisseis spune:

Da, stiu prea bine *asa zic eu) cum e cu barbatii, imi cam dau seama ca nu cauta ei, cu inima larga responsabilitati de genul asta.Am mai auzit o alta varianta, cum ca sanse sunt cu barbatii divortati care cresc si ei singuri copiii, cu posibila varianta de a avea un copil cu acesta- cica sa se simta legati oarecum si sa-i vada cu alti oki si pe copiii mei.
Chestia asta cu a face inca un copil cu urmatorul-interesat de tine-nu mi se pare neaparat un mijloc de a-l tine pe respectivul langa tine-daca vrea si e om de calitate isi doreste o familie si stie sa-ti aprecieze calitatile de femeie si mama-de bine, daca nu...
In plus-eu nu mai pot avea alti copii- si chiar daca--n-as mai vrea..iata o alta problema care-mi reduce sansele sa am parte de o viitoare familie.
Oricum, oricat am teoretiza...ideea e ca in ultimul timp constat ca oamenii in general nu mai agreeaza ideea de asumare a responsabilitatii unei familii- si e trist.

miau-miau spune:

s-a omis din discutie categoria de barbati care alearga doar dupa femei cu copii, divortate sau nedivortate, tocmai fiindca astea nu au timp prea mult la dispozitie sa-i frece la cap, iar cit ele sint cu copiii de git, sau cu barbatul acasa (daca sint casatorite), el isi poate petrece timpul cu cealalta femeie divortata sau nu si cu copiii. Plus, din cite declara aceasta categorie de barbati, femeile astea nu transmit boli venerice, sint mai responsabile ca au copiii, barbati eventual acasa.
Cind vor sa se desparta de una cu copiii, divortata sau nu, stiu sigur ca ea va accepta situatia fara scandal prea mare, ca nu-si permite. Deh, are copil, sau barbat. Categoria femeie cu copil e foarte comoda pentru unii plus ieftina, usor de schimbat. Si usor de cucerit, nu trebuie decit sa-i dai un pic de atentie copilului ei, un picutz ei, care va fi fermecata de cit de gentilom este el, pe linga altii care privesc copilul ei ca pe un handicap.

crisseis spune:

Deci si tu, Miau-miau ai un os impotriva mentalitatii...
Eu ma mai gandesc uneori ca , trecand printr-un divort , am mai multa experienta decat daca n-as fi fost casatorita si, da, ma gandesc ca singura explicatie pentru care barbatii fug de astfel de femei e ca sunt mai greu de dus cu preshul, nu le mai prea pt prosti asa cum ar face cu o tinerica.Am momente cand cred ca, daca am 2 copii inseamna ca am fost in stare sa-mi asum o raspundere in casnicie, nu am privit casnicia ca pe ceva superficial, mai rau e de barbatii care au dat bir cu fugitii.
Suntem femei si din multe puncte de vedere ducem greul intr-o familie.
Cred ca ei nu stiu ce pierd.

miau-miau spune:

scuza-ma, cred ca nu m-am exprimat clar.
Barbatii din prima categorie, care fug de tine ca ai copiii, cel putin sint sinceri. Eventual ai o sansa sa-i convingi la un moment dat ca merita efortul. Cei care alearga la/inspre tine tocmai fiindca ai copii si esti o prada usoara sint cei periculosi, care vor profita de tine, de naivitatea ta, de bucuria ca iti dau importanta tie si copilului dar nu au nici o clipa de gind sa faca o casa cu tine si n-o sa-i convingi in vecii vecilor sa o faca.
Nu, nu am nimic impotriva mentalitatii, nu e o mentalitate. E o realitate. 2 copiii inseamna cheltuieli, agitatie, timp pe care il iei de la viitorul barbat si il dai copiilor tai, deci nu gasesti usor pe unul care sa se bage la jug. Barbatii au probleme de gelozie cind acorzi atentie copilului care e si al lor, daramite daca nu e al lor. De ce si-ar consuma viata, nervii, banii pe o femeie cu 2 copii, in loc sa se bucure de toata atentia si finantele intr-o casnicie cu o femeie libera?
Exista sanse, iti iei o zi/saptamina (vineri seara) cind duci copiii la parinti si te mai intilnesti cu unul, cu altul. Din 100 poate se nimereste unul mai serios, mai sufletist.
Oamenii in general sint interesati de tine daca le oferi sau le dai speranta ca vor primi de la tine ceva ce ei cauta. Poate dai de unul care are nevoie spre exemplu de grija multa, atentie, mincare buna, caldura, secs cit nu a mai avut in viata lui. Daca il convingi cumva ca tu le vei oferi pe toate, iar copiii tai nu vor lua cea e al lui, sint convinsa ca te ia de nevasta. Evident ca dupa nunta iti vei reveni incetul cu incetul la preocuparile principale:copiii tai. Si tot evident el se va prinde ca ceea ce are nu e exact ceea ce a crezut ca va avea. De aceea este foarte important ca alesul sa nu fie o fire violenta, fiindca in punctul asta e pericol de nervi. Probabil ca se va obisnui cu noua situatie si veti trai pina la adinci batrineti impreuna. Intre timp se ataseaza si de copiii, si uite happy endingul.
Asa ca daca vrei sa reusesti eu zic sa te concentrezi pe diverse tipologii psihice si sa "lucrezi" un plan.
Bafta!

crisseis spune:

Mda, ma temeam de raspunsul asta, pe care deja il stiam.
Deci nu merge nimic decat pe baza de "plan".
Adica...nu mai conteaza daca sunt o tipa desteapta, dragutza, ma ingrijesc de corpul meu,am reusit pe plan profesional si...continui sa lupt impotriva plafonarii .Pentru domniile lor, BARBATII,sa se simta dumnealor atrasi de un "produs" iesit din garantie, trebuie sa incerc tot felul de smekerii si planuri minutios puse la cale ,poate, poate ..voi atrage unul in cursa mea.Sa las la o parte dreptul oricarei femei de a fi curtata, de a fi interesata de acel barbat care vrea o familie (chiar daca asta inseamna a fi cu o femeie cu copii din alta casnicie),un barbat atent, cald...cred ca-mi fac singura vise si e bine sa ma trezesc.
Nu zic ca nu e greu pentru un barbat sa trasca alaturi de o femeie cu copii din alta casnicie, dar nici sa ne coboram, noi, astfel de femei,mai jos decat ar merita un barbat, mai da-l incolo de barbat!!!
Mai bine singura.

miau-miau spune:

crisseis, numai mama (si daca ai noroc si tata) te iubesc neconditionat. in rest in viata totul este cerere si oferta.
Nu cred ca te cobori jos daca gindesti cu capul si ai un plan in viata. Dimpotriva, te numesti o femeie inteligenta, cu picioarele pe pamint. Ai copii de crescut si nu iti poti permite sa visezi la cai verzi pe pereti.
Barbatii nu sint nici porci, nici egoisti, doar ca lor le lipseste instinctul matern, care pe noi, femeile, ne face sa mutam muntii din loc.
Nu e mai bine de una singura, fiindca copii au nevoie de suport material in primul rind, acum ca si asa esti divortata, au nevoie de liniste, echilibru, dar si bani. Mai au nevoie ca tu sa fi fericita, linistita, puternica, nu depasita de situatie, speriata, tensionata, neimplinita. De aceea ziceam sa iti iei o seara-doua pe saptamina in care sa iesi in treaba ta de femeie. Dar nu baga copiii in asta. Nu esti o mama denaturata daca iesi o data pe saptamina la club, sau la intilnire.
Copiii nu au cum sa fie fericiti daca tu esti nefericita si neimplinita.
Oricum, gindeste-te ca, chiar atunci cind iti vei gasiun barbat cu care sa faci o familie, in momentul in care (doamne fereste dar se poate intimpla si asta) te desparti si de ala, tot tu ramii cu copiii. Ma indoiesc ca respectivul se va mai interesa de copiii tai. Vreau sa zic ca de acum inainte chiar daca te recasatoresti, tu esti stilpul familiei, tu esti piatra care nu se misca din loc. Ei pot sa vina si sa plece.
Evident conteaza ca esti o tipa draguta, desteapta, reusita profesional, etc. Exact prin astea esti interesanta pentru unul sau altul.

crisseis spune:

De fapt, cred ca problema mea e ca ma subapreciez foarte mult,respectul personal a scazut si am impresia ca daca-mi doresc sa fiu cu un barbat care sa ma aprecieze pentru calitatile mele, asta inseamna ca inversez rolurile(sunt de parere ca barbatul e cel care curteaza, am mai spus asta).Chiar azi am avut iar o depresie urata de tot.
Fetelor, cum va cresteti respectul pentru voi insiva? Cum faceti sa va iubiti mai mult?Toti cei care ma cunosc ar spune ca am realizat foarte multe pana aici(copii, serviciu, casa..in fine), doar ca...nu ma pot desprinde de trecut, poate daca as fi discutat despre trauma mea afectiva, ar fi mai de inteles ce zic eu aici.
Deci, cum sa fac sa-mi mut gandul de la ideea ca barbatii, desi sunt specimene pe care Dumnezeu le-a lasat sa fie impreuna cu femeile, reusesc totusi sa ne faca atata rau?
Le dam ce-i mai bun in noi si dupa ei e ca dupa Katrina...

crisseis spune:

De fapt, cred ca problema mea e ca ma subapreciez foarte mult,respectul personal a scazut si am impresia ca daca-mi doresc sa fiu cu un barbat care sa ma aprecieze pentru calitatile mele, asta inseamna ca inversez rolurile(sunt de parere ca barbatul e cel care curteaza, am mai spus asta).Chiar azi am avut iar o depresie urata de tot.
Fetelor, cum va cresteti respectul pentru voi insiva? Cum faceti sa va iubiti mai mult?Toti cei care ma cunosc ar spune ca am realizat foarte multe pana aici(copii, serviciu, casa..in fine), doar ca...nu ma pot desprinde de trecut, poate daca as fi discutat despre trauma mea afectiva, ar fi mai de inteles ce zic eu aici.
Deci, cum sa fac sa-mi mut gandul de la ideea ca barbatii, desi sunt specimene pe care Dumnezeu le-a lasat sa fie impreuna cu femeile, reusesc totusi sa ne faca atata rau?
Le dam ce-i mai bun in noi si dupa ei e ca dupa Katrina...