ii putem schimba?(pe parteneri)
Raspunsuri - Pagina 3
flaviutza spune:
quote:
Originally posted by Alex2
Mda, tare adevarat, nu?
Suntem atat de multumiti de noi incat uitam ca nu suntem perfecti, atunci cand ne analizam partenerul. De asta se spune sa vezi si barna din ochiul tau. El/ea, e "asa si asa", si "asa si pe dincolo", dar "eu"? Eu sunt perfect/a sa cer perfectiunea? Ce-ar fi sa incep schimbarea cu mine? Sau mai bine acceptarea partenerului...
(Da, scriu toate astea acum, dar, din pacate lectia asta a fost poate cea mai dura lectie pe care mi-a dat-o viata.)
Alexandru, tati de copil perfect
Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...
A, da..ne plangem toate /toti(ba e mitocan, ba nu sta cu copilul, ba a facut burtika...etc ) dar rareori vedem ca si noi am gresit, ca uneori noi AM GRESIT PRIMII.
si apropo de "partenerul perfect", da, cautam prototipul perfectiunii din mintea noastra si nu-s de ce, totusi ,mi se pare ,uneori cautam o copie fidela a unei iubiri pierdute ..
Alexia 02.05.2004(filmulete)
Alex2 spune:
quote:
Originally posted by flaviutza
si apropo de "partenerul perfect", da, cautam prototipul perfectiunii din mintea noastra si nu-s de ce, totusi ,mi se pare ,uneori cautam o copie fidela a unei iubiri pierdute ..
Adevarat.
Iar eu tocmai am renuntat la prototip. Pfiu. 
Pana cat de curand toate femeile ii semanau atat de bine "ei"
.
S-au spart tiparele 
Edit: >>> si cioburile aduc noroc!
Alexandru, tati de copil perfect
Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...
flaviutza spune:
quote:
Originally posted by Alex2
Edit: >>> si cioburile aduc noroc!
Alexandru, tati de copil perfect
Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...
Da,aduc...numai sa nu calci pe ele .
Alexia 02.05.2004(filmulete)
Elise spune:
eu cred ca oamenii se schimba, este un proces continuu - pentru ca sint vii.
Evolueaza.
Si printre factorii care le determina evolutia este si partenerul de viata.
Problema este ca "a-i determina evolutia" e mai complex decit sa il toci la cap: "ia paine", "iubeste animalele".
Deci ei evolueaza...dar nu constient, nu impus, nu cum si cit vrem noi. Ba din contra, uneori evolueaza exact cum nu vrem, motiv pt. care ne intrebam "da' ce s-o fi schimbat dom'ne atit, ca era bun si dragutz cind l-am luat!"
E vb. si de influentza unei neveste pisaloage, despresive sau ostile?
Nuuuuuu.... in nici un caz, ea l-a invatat numai de bine, si uite unde s-a ajuns!
Elise & BBLisa
gianina_calu spune:
Buna!
Indraznesc sa intru si eu in discutie cu cateva observatii!
Si eu m-am casatorit cu sotul meu din dragoste si suntem fericiti impreuna, insa in cazul nostru el a fost care m-a schimbat cel mai mult pe mine, de la incapatanata ca un catar am juns si eu sa vad barna din ochiul meu, caci si eu eram ca cel din poveste cautam barbatul "ideal", dar la mine cu final fericit!
Eu cred ca oamenii se pot schimba si in bine, dar si in rau, dar mai ales cu ajutorul exemplului personal al celuilalt, desi mai sunt si unii care se culca pe-o ureche, cand ceilalti fac prea multe...
Si aici subscriu la ce a spus elise ca este un intreg proces acela de schimbare a partenerului si mai presus de toate e unul destul de complex, fara sa existe vreun tipar anume.
O seara buna va doresc!
A_Iulia spune:
Hai s-o spunem mai pe sleau: femeile se schimba in bine, barbatii in rau 
Adina + 
Olivia Karla 04.03.2004
magnolia spune:
Of course!
Alex2 spune:
1. Nu putem schimba pe nimeni prin actiuni directe.
2. Nu ne putem schimba decat pe noi insine.
3. Atunci cand ne schimbam pe noi insine, si ceilalti tind sa se schimbe ca reactie la schimbarea noastra.
Alexandru, tati de copil perfect
Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...
AYLLA spune:
Nu inteleg de ce trebuie sa schimbam, sau mai bine zis sa corectam, tot timpul cate ceva cand e mai simplu sa alegem de la bun inceput ceea ce ne place,ceva ce nu are nevoie de retusuri ulterior...eu il iubesc pe sotul meu asa cum e...chiar si atunci cand "isi marcheaza teritoriul" cu sosete pantaloni,tricou,etc...are rost sa ma enervez?...NUUU!...ca e asa simpatic cand le cauta si nu le gaseste...mai bine zis noi am invatat sa traim unul cu celalat asa cum suntem fiecare croiti si sa privim partea amuzanta a lucrurilor.
POZE
VINE BB???
Alex2 spune:
Ce inseamna sa-ti accepti partenerul? inseamna sa-l privesti ca pe o persoana de valoare. Inseamna ca il placi si ii poti respecta dreptul de a fi diferit de tine. Inseamna ca ii permiti sa aiba propriile lui conceptii. Inseamna ca ii accepti atitudinile de moment, indiferent cat de mult ar diferi acestea de ale tale. Acceptarea inseamna sa recunosti imperfectiunile, dar ca nu intetionezi sa-ti faci griji in aceasta privinta. Dimpotriva te hotarasti sa-ti accepti partenerul asa cum este, cu greseli si toate cele.
Unii oameni gandesc ca ei practica acceptarea atunci cand tot ceea ce au de facut a fost sa-si tolereze partenerul. Ei si-au mobilizat energiile ptr a-si inhiba criticismul si au continuat cu infatisari triste, prefacatorii, priviri si taceri indelungi si dureroase. Fiecare dintre noi simte de obicei atunci cand este pur si simplu tolerat, in loc sa fie pe deplin acceptat.
Alexandru, tati de copil perfect
Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...