doar pe ea?

doar pe ea? | Autor: marcellinna

Link direct la acest mesaj

Nu stiu daca o sa fiu corect inteleasa.

Mi-am dorit un copil,fara o data precisa, fara sa fac extraordinar de amanuntite planuri pt anul in care o sa se nasca si nici nu mai stiu daca imi doream cu adevarat baiat din dorinta de a schimba monotonia in familie sau imi era indiferent sexul copilului(am o gramada de surori si verisoare,prezentele masculine in familie sunt cam rarute).imi amintesc insa perfect ca deja dinaite aveam preferita pt nume de fetita.
Aveam casa mea serviciul meu eram si foarte tanara si-mi ziceam "daca vine va fi bine primit".Mi s-a intamplat o treaba pt care mi s-a spus ca eu cu greu voi ramane insarcinata.
Simteam ca eu voi avea exact atati copii cati imi doresc, adica unul si la sase luni de la acea veste s-a intamplat minunea= am ramas insarcinata spre stupoarea medicilor.

Atunci cand s-a nascut fetita mea, am stiut ca s-a nascut fiinta pe care o voi iubi toata viata, de fapt simteam asta de dinainte sa se nasca.
A fost ceva fantastic, fetita mea s-a nascut usor dupa un travaliu de doar 2 ore.
Desi erau si motive foarte "lumesti" pt care nu-mi doream imediat un alt copil,realitatea e ca indiferent de motivele alea eu nu-mi amintesc sa-mi fi dorit vreodata sa am mai mult de un copil.

Acum fetita mea a crescut, mai am un pic si poate ma dati afara de pe DC, pt ca la anul va fi majora.

Este un copil minunat,a fost mereu si a devenit exact asa cum mi-am dorit-o.
Este educata, frumoasa ,inteligenta, stie ce vrea de la viata.

De curand i s-a diagnosticat o tumoare benigna la creier.Nu e un cancer, e o tumoare ce poate odata va fi operabila.
A fost un shoc pt amandoua sa aflam diagnosticul.
Uneori mai plang in taina pt ca ma simt neputiincioasa.
Din fericire nu se moare din asta si e ceva ce se poate tine sub control.
Am inteles cum "functioneaza" si ne-am mai linistit desi tratamentul e cronic,ma rog nu intru acum in amanunte.

Exista persoane ce au aflat de tumoarea fetei mele si inainte de toate prima intrebare le-a fost "o ai doar pe ea?".N-a fost sa mi se puna intrebarea asta de la o singura persoana ci de la mai multe .M-am simtit pur si simplu jignita.De parca fata mea acum ar fi fost un rebut, ce musai ar fi trebuit sa aibe inlocuitor.

Credeti-ma dragelor si dragelor ca n-am nimica impotriva celor ce au mai mult de un copil( inafara cazului in care au prea multi in medii nepotrivite),din partea mea fiecare poa sa aiba cati copii pofteste.
In fata intrebarii "o ai doar pe ea?" m-a cuprins un soi de furie amestecata cu lehamite.
Eu mi-am dorit-o pe fetita mea ,mi-am dorit doar un copil, nu-mi pare rau deloc ca o am doar pe ea.
Da, a fost pe undeva alegerea mea si pe altundeva natura corpului meu sa am doar un copil.
Dar si de-as fi avut doi sau trei sa zece i-as fi iubit pe fiecare in parte de parca ar fi fost unicul.

Fata mea are o tumoare.E o tumoare benigna ce se va putea opera.E copilul meu perfect si chiar daca ar fi avut frati si surori nicinul dintre ei n-ar fi putut sa o inlocuiasca asa cum nici ea n-ar fi putut sa inlocuiasca pe oarecare din ei.

Scuzati-ma ca mi-am varsat off-ul aici.



Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Siminaf spune:

Marcellinna

Dumnezeu sa va aiba in paza! Inteleg supararea ta la asemenea intrebari, oamenii care le pun probabil ca-si numara copiii la kilogram.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adita9 spune:

marcellinna multa sanatate tie si fetitei tale!
Si eu ma intreb de ce exista opinia ca daca ai mai multi copii si unul pateste ceva suferi mai putin decat daca este copil unic. Ca si parinte cantitatea de dragoste, grija si atentie este limitata? Nu cred.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alex2 spune:

Uneori raspund la subiectele altor persoane ptr ca-mi sunt dragi, chiar daca nu simt ca am ceva inteligent de spus. Una dintre acele pesoane esti tu.
Eu cred ca cei care iti spun intrebarea asta vad in umbra situatia si se gandesc la ce e mai rau, si Doamne fereste, daca se va intampla ce-i mai rau, tu cum ramai? Fara copii? De parca ar fi mai usor unui parinte daca ar mai avea 2-3 acasa. Ptr un parinte fiecare copil e pretios si pierderea oricaruia dintre ei este o tragedie.
Imi pare rau ca fetita ta are asa ceva, sa o ajute Bunul Dumnezeu sa fie bine, sa fie sanatoasa si sa poate fi operabila tumoarea.
Astfel de intrebari primesc arareori si eu de la rude cand declar sus si tare ca nu ma mai insor si nu mai fac in veci copii, ptr ca am unul care ptr mine face cat 10.
Nu cred ca se gandesc ca ar fi un "rebut" care sa fie inlocuit, ci se gandesc ca daca ai avea si alti copii ai fi mai linistita fata de boala fetei, desi, cum am spus, oricati ai avea, sentimentele tale ar fi la fel. Nu stiu sincer cum e cu mai multi copii, eu ma tem pe de o parte si ca nu am sa iubesc alt copil la fel ca pe primul meu copil, nu stiu daca imi voi putea imparti inima in mod egal.
Si in plus, cred ca ar fi bine sa nu mai pui la suflet tot ce spune gura lumii, gura lumii unde intra inclusiv cei apropiati, ptr ca tu stii ce e mai bine in sufletul tau.
Sanatate fetei!

Alexandru

Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns zepellina spune:

Eu va doresc multa sanatate .
Te inteleg, eu ma revolt asupra "gurii lumii" cat pot, vorbe aruncate de x si y, care isi iau un pumn in nas...cand e omul mai suparat trantesc vorbe sa te arunce mai adanc.





zepellina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marcellinna spune:

Va multumesc mult pt raspunsuri.
Eu nu prea dau ascultare gurii lumii, de fapt m-au cam botezat "nemtzoaica" dar treaba asta cu "o ai doar pe ea" m-a scos din sarite, mai ales ca intrebarea a fost prima inaintea celor gen "cum se simte fata, cum se trateaza,cine ii este medicul, la ce spital ai purtat-o?" s.a.m.d.
La astia de m-au intrebat daca o am doar pe ea, le-am raspuns ca nici nu am vrut alt copil.Bineinteles ca am primit priviri...
In rest numai de bine, am gasit si sprijin extraordinar de mult.

Alex, temerile tale le-am avut si eu.Ma gandisem la un moment dat "si daca voi mai avea unul"? Cred ca m-as fi simtit o nemernica sa fi facut un gest de tandrete sau de atentie in minus fata de unul in favoarea celuilalt.
Dar niciodata nu m-am gandit sa fac un al doilea copil si chiar de-ar fi fost sa-l am in orice caz nu l-as fi avut pt a compensa o eventuala lipsa a unuia dintre ei.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ariel_7000 spune:

draga mea, in primul rand iti doresc multa putere ca sa poti sa infrunti situatia asta si multa sanatate fetitzei tale...cat despre restul, iarta-i ca nu stiu ce fac...
fratele meu este in aceeasi situatie cu fetitza ta. acum 3 ani i s-a gasit o tumora cerebrala, tot benigna, ii era foarte rau, dar Dumnezeu ne-a ajutat si ne-a scos in cale oamenii care l-au salvat. tot acum 3 ani a fost adus in tara un aparat, linac se numeste, cu care i s-a facut o interventie (fara incizie, pe baza unui fascicol de raze gamma) prin care i s-a lichefiat tumora, apoi a tinut tratament medicamentos si i s-au facut testari periodoce. tumora s-a retras, dar el inca tine tratamentul ca sa evite si cele mai mici crize. inainte de interventie avea 3-4 crize pe zi, acum le face cam la 3 luni, mult mai slabe ca intensitate. tumora nu mai este, insa a ramas o cavitate si vasele de sange care alimentau tumora...situatia lui este buna, insa nu este rezolvata 100%, dar cu timpul va fi bine.
dupa interventie, in 3 ore a plecat acasa, pe picioarele lui si se simtea atat de bine incat si-a aprins o tigara :))).
deci, nu lasati speranta sa moara! este cel mai important!
incercati sa aflati daca acolo unde sunteti voi, puteti sa aveti acces la un astfel de aparat (linac sau gamma knife). organismul se reface mult mai repede dupa o astfel de interventie decat dupa cele chirurgicale clasice.
multa sanatate!


Save the Earth- it's the only planet with Chocolate!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns crinuta spune:

Nu te mai lua dupa toti. O ai doar pe ea, ea este comoara ta si veti trece cu bine peste acest hop.
Bineinteles ca nici un copil nu poate fi inlocuit de altul, iar daca tu simti nevoia sa ai doar un copil, e decizia ta.
Gandeste pozitiv, chiar tu ai spus ca se va rezolva.




Crinuta si Rayan



Fara Dumnezeu nimic nu e.
http://www.jnsr.be/ro.htm

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns giulia71 spune:

Sunt "unii" care vorbesc fara sa gandeasca genu "o ai doar pe ea?"
De parca daca ai avea 5 sau 10 unul ar putea inlocui pe celalalt?!
Fiecare pui e unic, toti suntem unici prin felul nostru si tu stii asta foarte bine.
Vezi-ti de viata ta si priveste cum bine ai zis pe cei care pun astfel de intrebari cu un mare semn de intrebare daca merita ca a doua oara sa-ti pierzi din timpul tau pretios si sa te opresti la o vorba.
Parerea mea!


mami de Calin rasfatzat:)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns MissParker spune:

Marcellinna, zic si eu ca Alex2, tu esti una din persoanele de pe acest forum care imi sunt dragi si de aceea iti inteleg atat durerea cat si indignarea (care este total indreptatita). Oamenii sunt de multe ori atat de superficiali si lipsiti de empatie, incat scot numai porumbei pe gura si isi inchipuie ca asta trebuie sa "consoleze" pe cineva.

Eu am o colega ingrozitor de negativa, prapastioasa, care nu stie deloc sa se faca placuta (desi cerseste compania tuturor). I-am povestit ca eu si Bogdan ne dorim un copil si am crezut, in naivitatea mea, ca se va bucura pentru mine si eventual ca va realiza in felul asta ca nici pentru ea nu e timpul pierdut (eu am 39 de ani, ea 37), deci am crezut ca-i pot da si ei putina speranta si optimism. Vezi sa nu! La prima vedere a parut ca se bucura, dar dupa vreo 10 minute imi si tranteste perla: "Mda, vezi ca Bogdan este un barbat foarte inalt si copilul va fi poate prea mare, sa ai grija, ca am citit ca de curand a murit o femeie la nastere din cauza ca fatul era prea mare si ea a vrut neaparat nastere naturala, iar copilul i-a distrus nu stiu ce organe si ..." (de aici n-am mai auzit, am pus-o mental pe MUTE).

In prima secunda am stiut sa ma apar, i-am povestit de o prietena de-a mea care are 55 de kile si a nascut pe cale naturala un baiat de 4,5 kile si nu a avut nici o problema, deci i-am spus sa nu-si bata ea capul meu pt. chestia asta, insa lovitura ei (mascata ca "grija" pt. persoana mea) a ajuns si dincolo de constient si m-a afectat la nivel fizic: toata acea dupa-amiaza mi-a fost rau, m-am simtit vlaguita, ametita, parca mi se luase sange...

Nu te lasa afectata de prostia unora. Eu una nici nu-mi pot imagina ce-o fi in mintea unora care isi imagineaza ca daca ai avea vreo 6 copii, acest lucru te-ar putea consola cand afli ca unul din ei e bolnav.

Ii doresc din tot sufletul fetei tale multa sanatate, fie sa se gaseasca o posibilitate de a trece cu bine si fara urmari prin aceasta situatie dificila, sa-i fii alaturi si s-o iubesti ca si pana acum si sa nu va pierdeti niciodata speranta!!


Felicia
Poze cu noi si vacantele noastre

************************************************
Pentru a-ti cuceri libertatea nu trebuie sa ajungi in America, e suficient sa pleci din Spania.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Anuska spune:

In primul rand ma rog pentru a va fi bine si tie si fetei tale!
Era mai demult o vb, cum ca o mama isi imparte iubirea fiecarui copil al ei si totusi i-o da intreaga fiecaruia......
Eu dupa ce am avut primul copil am spus ca nu-mi mai trebuie, m-a chinuit de mi-a ros si cel mai mic nerv.... si totusi o iubesc mai mult ca pe orice..... La fel, mi-a fost frica sa nu-i pot oferi aceeasi dragoste ca celei mari, atentie si tot ce-i trebuie unui copil. Insa prazlea n-a tinut cont si a aparut si si-a cerut dreptul la viata si acum nu pot spune decat "Nu stiam ce-as fi pierdut daca n-o aveam....." A fost exact tipul de copil care a compensat tot chinul cu cea mare; mananca, doarme, e de o inteligenta nativa si are o dixteritate in toate cele pe care cea mare nu o avea.... Insa desi am spus ca nu stiu daca o voi putea iubi...... vai de mine, dar cand le vad pe amandoua.... ziua e mai frumoasa!
Si ce? Daca vreuna are ceva, as putea sa ma "compensez" cu cea de-a doua? Niciodata! Fiecare e unica! Fiecare are ceva al ei pe care l-as pierde daca n-ar mai fi (Doamne fereste!)......
Mi se pare aberanta "mila" asta! Pierderea e aceeasi, poti sa ai si echipa de fotbal acasa (cu tot cu echipa adversa, rezerve si arbitri...)
Daca e operabila si daca fata e bine, lasa comentariile! Stii tu, gura lumii doar pamantul o astupa!
Inca o data sanatate multa si sa treceti cu bine greaua incercare pe care viata va adus-o in fata!




*********************************
Poze la intoarcerea cu Teo(bb2) acasa
De la botezul Teodorei
Din parcul Tineretului, dar si cu altii

Povestea nasterii Anei
Povestea nasterii Teodorei(bb2)

Mergi la inceput