Problema cu "cumnatzelul" meu

Problema cu "cumnatzelul" meu | Autor: Aralia

Link direct la acest mesaj

Ziua buna tuturor!

Nu stiu exact cum sa incep acest subiect, dar trebuie, asa ca o sa zic si eu cum pot:

Sotul meu are un fratior de 9 ani care locuieste impreuna cu mama sa. Da, 9 ani! Mama lor i-a nascut la distanta de 21 ani...
Sotul meu este sclipitor, vorbind din punct de vedere al intelectului (nu sunt subiectiva, chiar asa e ) dar fratiorul mi se pare un pic inapoiat pentru varsta lui..
Inainte de a sari cu concluzii, va spun ca eu fac lectiile cu el zi de zi pentru ca mama lui nu intelege nici macar problemele de clasa a 2-a ( cred ca si ea are un IQ slab ).
Nu e o femeie rea, nu suntem certate, ma iubeste mult, si eu tin la ea, dar fiind mai redusa, e foarte reticenta la sfaturile mele.

Ce vreau eu:
Vreau sa il testez pe copil cumva, sa stiu exact daca are o problema sau e doar lene, dar as vrea sa fac asta fara sa stie mama lui.

sau

Daca aveti experienta cu soacre ca a mea, cum as putea sa-i spun ca ar fi bine sa testeze psihologic copilul si sa nu creada altceva?
Iubesc din tot sufletul copilul asta! Il stiu de cand avea 2 anishori si tare as vrea sa stiu ce e cu el si ce pot sa fac mai mult decat fac deja...Are note cam proaste la scoala si daca acum e asa, mai incolo cum o sa fie???

Daca exista un psiholog pe acest site il rog din suflet sa-mi spuna ceva!

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns for2nity spune:

Poate nu ar fi rau sa vorbesti in prima faza cu invatatoarea lui, sa afli si parerea ei despre copil.Si daca e cazul poate te indruma ea unde si ce sa faci mai departe.
Cat despre cealalta problema, mie nu mi-ar placea sa-mi duca cineva copilul la controale indiferent cat de bine intentionata ar fi acea persoana. Sotul tau ce parere are? poate el ar sti mai bine cum sa-si abordeze mama ca sa nu interpreteze gresit preocuparea ta.
Daca te hotaresti sa vorbesti cu invatatoarea eventual ii poti spune mamei ca invatatoarea recomanda o serie de teste/controale.
Bafta!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andrada spune:

Daca deja faci lectiile cu el probabil ca iti poti da seama cum acumuleaza si cit...
Iar daca are IQ-ul scazut de ce trebuie testat psihologic?
a

www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adita9 spune:

Nu cred ca este corect sa testezi copilul fara stirea mamei lui. Tu cum te-ai simti ca mama sa afli ca baiatul tau este dus la medic sau investigat fara stirea ta.

Eu inteleg ca intentiile tale sunt laudabile, dar nu ar fi mai bine sa discuti deschis cu soacra ta?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns liliac1 spune:

Ceea ce n-am inteles eu...in ce ritm faceti activitatile?? Ce inseamna pentru tine ca este "inapoiat" pentru varsta lui? Adica ce ar trebui sa faca si nu face corespunzator?? Si mai ales cu ce te-ar ajuta daca ai afla ca baiatul are un IQ de 30??
Da-ne mai multe detalii si poate ca vom gasi o solutie sa te ajutam...
Acum, despre o eventuala "expertiza" psihologica, ce parere are sotul tau?? Cum vede el situatia? Este de acord? Poate si el la 9 ani era la fel si prin educatie a reusit sa devina sclipitor... educat de aceeasi mama despre care crezi ca are un IQ slab...


Liliana& Andra-Maria

Fii asa cum simti si se va vedea in tot ce faci!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns flaviutza spune:

Iq de 30 n-are cum sa aiba, ca un asemenea . la 30 IQ nu esti in stare sa spui "mi-e sete".

discuta deschis cu invatatoarea. daca ea spune ca nu e ok, foarte bine, te apuci de investigat.

cel mai probabil este vorba de influenta mediului, de un copil nestimulat.

La ce foloseste sa stie ce IQ are? pai ca sa stie nivelul de la care porneste, nivelul la care se poate lucra cu copilul.

Laudabila initiativa ta, in orice caz!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Victoria_mami spune:

Are nevoie sa stie IQ-ul copilului, pentru a-si da seama daca copilul e sub-dezvoltat intelectual sau e doar lenes; si de-aici stie cat il poate stimula, cat are voie sa forteze; ca daca copilul are IQ scazut, trebuie inceput din alt punct, decat daca copilul e lenes.


_

Mai bine mor neinteleasa de nimeni,decat sa ma tot explic toata viata!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns diana2004 spune:

E bine ca te preocupa dezvoltarea copilului dar nu ai voie sa-l duci la investigatii fara acordul parintilor .Copilul o sa povesteasca ce si cum si poti sa ai probleme cu soacra .

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marci spune:

Aralia, tb sa nu uiti ca tu nu esti mama copilului. Este f important ca atunci cand ne atasam de copiii altora sa o facem cu masura, altfel riscam sa facem mult rau. Poti face temele cu el in continuare, el intelege cat poate si mai departe nu este problema ta.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns flaviutza spune:

ba eu zic ca este, in conditiile date. ii este ruda apropiata ,este fratele sotului si inteleg ca tine mult la el. in conditiile in care mama copilului nu pare sa inteleaga problema sau sa-i pese ,sa vrea sa-si ajute copilul, cel mai bine PENTRU COPIL este ca Aralia sa incerce sa-l ajute prin toate mijloacele.

ALEXIA,02.mai.2004
http://s127.photobucket.com/albums/p127/alexis1980_photo/

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marci spune:

Eu sunt Stan Patitul si din cauza asta am sfatuit-o asa.
Verisoara mea are un copil cu probleme destul de grave, i-am atras atentia ca ceva nu este in regula (desi stiam ce nu este, dar am considerat ca este mai bine sa afle de la altcineva care nu este implicat). Cand am vazut ca nu ia in consideratie avertismentele mele am fost mai dura, i-am zis clar care este problema si ca daca nu se intervine ea se va accentua, nu va diparea de la sine.
In momentul de fata, la 10 ani de cand am constat problema, copilul este mult mai grav si......culmea nici acum nu se face nimic. Mi se rupe sufletul cand ma gandesc ca o sa fie pacient la psihiatrie, dar nu am ce sa fac.
Am mai avut cateva tentative de a interveni discret pe ici pe colo, dar m-am lecuit definitiv. Imi dau cu parerea atunci cand mi se cere si ofer ajutor tot cand mi se cere.
Nu putem face binele cu forta, nu ne putem erija in Dumnezeu!

Mergi la inceput