plange intr-una daca nu-l bag in seama

Raspunsuri - Pagina 9

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns dariana spune:

magnolia, ai dreptate tu, insa altul era subiectul aici, adica eu nu vroiam sa ma intorc la serviciu, ci pur si simplu am cerut un ajutor pt a gasi o modalitate e a-l face pe bb sa nu mai planga in putzinele omente cand intentzionez sa nu-l mai tzin in bratze si sa-l batzai.

Dariana si Darius (30.07.2006)poze

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns papadie spune:

Dariana eu iti sugerez sa-ti cumperi un foroliu d-ala de bebelas care se leagana (fotoliul). Asiguri si zbantuiala si joaca copilului cu zdranganelele agatate de el.


vad ca topikul vrea s-o ia in jos. nu, nu spre ZZ spre un oki rade, altul plange amarnic...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns flaviutza spune:

quote:
Originally posted by dariana

magnolia, ai dreptate tu, insa altul era subiectul aici, adica eu nu vroiam sa ma intorc la serviciu, ci pur si simplu am cerut un ajutor pt a gasi o modalitate e a-l face pe bb sa nu mai planga in putzinele omente cand intentzionez sa nu-l mai tzin in bratze si sa-l batzai.

Dariana si Darius (30.07.2006)poze





Pai ,Dari ai primit cateva metode. una ar fi cea postata de Simali cu lasi copilul sa tipe si nu il iei in brate.
- a doua a fost a mea, moderata, cu marirea timpului cat sta singur, cu pacalirea cu jucarioare ,in asa fel incat sa mai respiri si tu oleaca.
-sa incerci sa-l dezveti macar de leganat.

Acusi sa nu te superi...dar cred ca ne-am ciondanit nu din cauza ta si sunt sigura ca fetele au inteles si ele ca tu nu vrei sa-ti abandonezi copilul in tarc ca sa-ti faci unghiile ci ca nu rezisti (mai ales la 40 kile ale tale) non stop cu pruncul in brate.

cred ca discutia a pornit de la prima idee, aceea cu lasat copilul sa tipe 15 minute timp in care tu stergi praful ,ma rog nu intervii. apropo de asta, al meu copil ar fi lesinat dupa primele 2 minute.

apoi a devenit de-a dreptul..greu de stat pe margine in momentul culminant in care Simali a povestit de cunostiinta care a intervenit cand copilul a lesinat si apoi copilul lesina in mod voit cand vrea ceva. probabil ca trebuia sa ii toarne o ceasca de apa rece pe fata sau sa-i dea cu ignore pana isi revine de la sine..nu stiu, zic si eu..

asa ca stai calma...nu te-a banuit nimeni de intentii "criminale"!

te pup dulce si cat mai multe...minutele libere(sa nu fie 10 ore /zi ca vin la tine si...glumesc evident)

ALEXIA,02.mai.2004
http://s127.photobucket.com/albums/p127/alexis1980_photo/

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simali spune:

quote:


greu de stat pe margine in momentul culminant in care Simali a povestit de cunostiinta care a intervenit cand copilul a lesinat si apoi copilul lesina in mod voit cand vrea ceva. probabil ca trebuia sa ii toarne o ceasca de apa rece pe fata sau sa-i dea cu ignore pana isi revine de la sine..nu stiu, zic si eu..
quote:



Niaieri nu s-a vorbit de un copil care a lesinat. Te rog sa fi mai atenta.

alice

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns myrrha spune:

Dariana, am si eu o fetita apropiata de virsta baietelului tau si ma confrunt bineinteles cu problema ta...

Solutia mea: ma straduiesc sa o invat sa se joace; pe masura ce prinde gustul si e interesata de jucarie (de pilda ii dau o cana de tabla si o lingura sa bata in ea, evident n-o las singura daca are o jucarie cu potential periculos), ma ridic si ma departez de ea, imi fac cica de lucru prin preajma; daca miriie, fie ii dau alta jucarie (poate fi aceeasi cana, dar bag un ursulet inauntru si e ceva diferit) fie o iau in brate si ne plimbam etc
Ideea e ca treptat ies din camera, si vorbesc in continuare sa ma auda. Cam 5-6 minutele cuminte cit nu sint in camera e max reusit pina acum

Iti mai sugerez sa te joci fff des jocul cucubau; el e exact la virsta cind invata permanenta obiectelor. Probabil are si angoasa despartirii, care apare pe la virsta asta, si atunci sfatul dat de Simali (care e ffff simpatica altminteri ) poate sa ii accentueze nesiguranta...

mami de Agatha (21.08.06)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dariana spune:

flaviutza,
myrha, ne jucam si noi cucu-bau si ii place; i-am dat azi si castronele, i-am inlocuit celelalte jucarii si pt inceput a fost incantat, ca de orice jucarie noua, dar nu mai mult de 5 minute.

leagan are, din acela manual, dar acum nu prea mai vrea acolo, incearca sa se dea jos, e f activ, se ridica, se uita in toate partile, in jos, deja e baiat mare

Dariana si Darius (30.07.2006)poze

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simali spune:

In realitate dsicutia este despre:
- stau toata ziua in brate cu copilul si consider ca asta-i face bine;

VERSUS

- consider ca mama-copil = tot unitar deci ceva ce incepe mie, ca mama sa-mi creeze disconforturi majore trebuie rezolvat cumva.

Pentru ca adeptii teoriei "attachment parenting" nu se limiteaza la a sfatui mamele sa stea cu copilul in brate dupa exemplul triburilor africane sau al animalelor ci completeaza cu : dormit in acelasi pat cu toata familia (sau macar mama-copilul), alaptatul la cerere (inclusiv noaptea), scutec pana la 5-6 ani, intarzierea introducerii diversificarii alimentatiei sugarului, ridicarea IQ-ului copilului este in puterea mamei, etc.

Este plin de tot felul de societati si oragnizatii (in special americane) care poarta cu mandrie steagul "attachement parenting". Pe mine personal nu m-au convins iar studiile pe care se bazeaza sunt fortate sa intre in tiparul pe care l-au trasat.

Exista evident si foarte multi critici ai metodei.Va recomand sa cititi Judith Warner's ''Perfect Madness: Motherhood in the Age of Anxiety''

sau macar recenzii la cartea ei sau interviuri.

http://dir.salon.com/story/mwt/feature/2005/02/23/warner/index.html

Criticii arata ca "attachement parenting" este extrem de stresanta pentru restul familiei (inclusiv tatal sau copiii mai mari) fara a da in final nici un fel de rezultate concludente. Sunt atribuite succeselor metodei diferite "calitati" ale copiilor (empatia, independenta, etc.) care in realitate sunt mostenite.

"Cultura maternitatii totale" spune Judith Warner a dus la "era anxietatii materne" in America zilelor noastre. Ea arat in carte ca femeile din Franta de pilda (si din Romania slava Domnului), care beneficiaza de suportul statului in cesterea copiilor (gradinite subventionate, concedii de maternitate platite, asigurari sociale) nici macar nu se gandesc sa adopte metoda "attachement parenting". Ea are atat de mult succes in SUA, unde mamele care stau acasa tind sa devina din ce in ce mai mult scalvele maternitatii, sa arunce la cos sute de ani de progres al omenirii si sa se intoarca la Comuna Primitiva.
-Alti critici ai metodei au aratat ca ideea ca purtarea continua a bebelusului in brate face ca acesta sa fie mai putin timid si ca-l ajuta sa abordeze mai curajos viata este total falsa, deoarece exista dovezi cum ca aceste comportamente sunt genetice.

-Asociatia Americana de Pediatrie a luat in sfarsit pozitie clara, oficiala, impotriva impartitului patului cu parintii.

- Raportul 2002 al Census Bureau arata ca din 1998 pana in 2000 procentajul mamelor cu copii care lucreaza a scazut de la 59 to 55 la suta; exista deci un interes pecuniar in spatele convingerii mamelor tinere ca despartirea de copil poate produce acestuia traume ireparabile.

Dariana, stiu ca intrebarea ta a fost alta. Dar si aici este ca si pe Luna: "un pas mic pentru independenta mamei - acea ora despre care ti-am vorbit - un pas urias spre cucerirea independentei viitoare." Numai de tine depinde.

alice

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns flaviutza spune:

quote:
Originally posted by simali

quote:


greu de stat pe margine in momentul culminant in care Simali a povestit de cunostiinta care a intervenit cand copilul a lesinat si apoi copilul lesina in mod voit cand vrea ceva. probabil ca trebuia sa ii toarne o ceasca de apa rece pe fata sau sa-i dea cu ignore pana isi revine de la sine..nu stiu, zic si eu..
quote:



Niaieri nu s-a vorbit de un copil care a lesinat. Te rog sa fi mai atenta.

alice



Scuza-ma...era vorba de plans pana la voma...ups!
a mea ii cu plansu pana la lesin...ma rog, era...nu s-a mai intamplat de vreo 5 luni :)

ALEXIA,02.mai.2004
http://s127.photobucket.com/albums/p127/alexis1980_photo/

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mylene spune:

Eu cred (dupa cum mai spunea cineva, magnolia cred) ca nici o 'metoda' nu e batuta in cuie ci trebuie adaptata la caracterul copilului.
Spun asta pentru ca eu am doua modele diferite de copii si am experimentat cu brio ambele comportamente:)
Fi-meu cel mare (9 ani jumate) a fost exact cum spune Dariana de al ei. Un bebe agitat si care nu statea 2 minute locului, il carucior se ridica singur in picioare (pe atunci nu existau carucioare cu GPS, directie asistata si centuri de siguranta ca cele din ziua de azi:)).. De altfel am si renuntat la carut de cum a inceput sa mearga (la 11 luni) ca sarea efectiv din el. Imi lua o ora sa-l culc si cum ma departam de patut se punea pe bocete de mama focului. Am exersat metoda lasatului sa plinga si tot ce-am obtinut e ca ajungea sa plinga cu sughituri si suspine de-mi lua nus'cit ca sa-l calmez si sa-l fac sa-si revina si sa respire normal dupa aia!.. Of, cind imi amintesc acuma ma amuz da' atunci ne teroriza pe toti!:))
Pina la 2 ani leganatul pe picioare a facut minuni - n-am fost delc de acord cind am vazut-o pe soacra-mea ca adopta metoda asta da' dupa ce am vazut ca-mi adoarme copilu' in 5 minute am adoptat-o si eu... Apoi, dormitul 'cu mama' a devenit ceva obisnuit pina pe la vreo 6 ani cind, iar cu proteste si chinuri si sculat de tz ori pe noapte am reusit in final sa convingem 'fiara' sa doarma singur la el in camera:)) Dar cam de pe la 7 ani totul s-a schimbat si musiu a devenit cel mai cuminte copil, desi carcterul si l-a pastrat, evident. L-am dat la diverse sporturi si asta il disciplineaza si ii consuma si energia debordanta....

Cel mic are 10 luni jumate. Deja de la inceput a dormit noaptea. Pina la 4 luni se trezea sa suga, cam de 2 ori pe noapte. 10 min de supt, il puneam in patut si adormea singur. De la 4 luni jumate, de cind merge la cresa, doarme de la 8 seara pina a doua zi la 7! Si... nu plinge domnule!! :) Toata lumea care ne viziteaza se mira ce copil cuminte, nici nu-i auzi gura. Seara dupa baie, vorbim putin, il pun in patut, sting lumina si gata, n-am treaba pina a doua zi dimineata! Pai cind ma gindesc ce chinuri trageam cu frat-su cel mare daca ma ambitionam sa nu-l pun pe picioare!!...

Asa ca eu zic ca teoriile ca teoriile, da' in practica mai trebuie sa te adaptezi la modelu' de bebe din dotare. Si mai cred ca o mama simte cind copilul ei sufera cu adevarat si cind se moftureste si actioneaza in consecinta.

O seara placuta va doresc, si somn dulce pentru copilasi!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns flaviutza spune:

nici eu nu sunt de acord totalmente cu respectiva teorie..insa trebuie sa recunosc ca are si parti bune, chiar foarte bune. uite fi-mea s-a nascut cu apgar 2 si un sfat primit mai mereu a fost "tine-o cat mai mult cu tine, in brate,stimuleaz-o pana trece de 6 luni" .poate cum spui tu Simali a fost vorba de genetica sau de intamplare ,insa la doua luni radea in hohote si reda expresii faciale..ma rog asta ii alta poveste.

Eu te-as intreba de ce anume prematurii trebuie tinuti cat mai mult in brate ...cat stau la incubator,exista si pozitia aceea recomandata, culcat ghemuit direct pe pieptul mamei..contactul cat de mult se poate cu mama este recomandat peste tot, nu numai in vestitul curent..

care by the way , merge pe alta idee cu pampersul...pana la vreo 6 luni, nu 6 ani...so..


Sorry dar (si aici cred ca is batuta rau in cap) nu cred ca poate o mama care isi iubeste copilul mai mult decat pe ea (cam asa ar fi normal) sa-si lase copilul sa planga pana vomita, si, indiferent ce ar face acel copil sa nu intervina.asta e idee de pe vremea lu' stra bunica, lasa-l sa planga ca se invata prost..
nu poti porni de la premisa ca in esenta copilul vrea sa te domine , sa ti se urce in cap, sa te pacaleasca si altele vehiculate pe aici.

cine are habar cat de cat de etapele prin care trece din punct de vedere al maturizarii 'telectuale un bebelus stie ca la 7 luni nu gandeste la la 10 ani cand te poate santaja cu "am luat 10 da-mi 10 lei" .

la 7 luni e sclavul senzatiilor. de foame, de frig(cand e ud) ,confort/disconfort. el nu stie ca tu Dariana ai numai 40 kile si doua maini el habar nu are ce inseamna lumea ta, mai mult ii lipseste empatia , nu se poate pune in locul tau sa realizeze ca e greu.

deci ai urmatoarele variante :
-aplici metoda dura(eu nu as sugera-o, dar ma mira ca sunt oameni care pot s-o faca) il lasi o ora sa planga pana nu mai poate, vomita, etc.

-poti sa-l indrepti subtil spre noul comportament, de copil care binevoieste sa stea cateva minutele singurel cat fugi tu la baie. eu zic , esential e sa-l faci sa stea,in casa cel putin in camera cu tine dar nu in bratele tale. poate sta in premergator, pe parchet, in scoica, intr-un carut din ala mic, ieftin de 60 lei, important e sa te poti tu misca cat sa faci o ciorba.

ALEXIA,02.mai.2004
http://s127.photobucket.com/albums/p127/alexis1980_photo/

Mergi la inceput