Incompatibilitate !

Asta m-am gandit ca trebuie sa fie!
E vorba de relatia dintre mama si sora mea care stau in aceeasi casa si nu se inteleg sub nici-o forma!
Sunt pe post de arbitru de ani de zile si simt ca cedez nervos!
De cate ori sun acasa, aflu de fiecare data ca iar s-au luat la cearta de la o chestie fara importanta.
Sora mea e tot timpul nervoasa, dar tot timpul oameni buni, nimic n-o multumeste, nimic n-o bucura, e nervoasa!
O sa spuneti ca are ceva la mansarda, doctorul zice ca nu, eu nu stiu ce sa mai cred.
Ce ma supara cel mai mult este ca nu se inteleg cu mama, care a ajuns si ea la o varsta si trebuie menajata!
Va au un exemplu, stiti cum sunt batranii se vaita, mai un diabet, mai o raceala, un reumatism, raspunsu sora'mii" du-te la doctor!", cu tzipetele de rigoare ca de ce se vaita tot timpul, ca ea (sor'mea) vine de la munca si vrea sa se odihneasca, fara nici un pic de calmitate, de intelegere nu mai zic de tonu vocii?
Ce sa fac?
Incotro sa o trimit sa se trateze?
Ce-s cu nervii astia ai ei tot timpul?


mami de Calin rasfatzat:)

lorelaim spune:

Ar fii deosebit de benefic pt amandoua daca ar sora ta ar avea posibilitatea sa se mute in alt apt/casa - sau chiar oras.
Intotdeauna s-au avut asa? Daca da - atunci este clar incompatibilitate... si este un chin pt amandoua sa fie impreuna... Sau aceasta stare a aparut dupa o anumita intamplare... sau cu varsta?
Oricum - orice om (fie adult, fie copil) are dreptul la un spatiu care sa fie numai al lui... Cred ca sora ta are nevoie de casa ei.

"Daca dragoste nu e... nimic nu e..."

didita spune:

Nu cred ca e vorba de incompatibiltate.

Sora ta a ales de buna voie sa stea cu mama sau nu are alta posibilitate (sau din cauza de bani sau din cauza de sentiment de vinovatie, sa n-o lasa singura pe mama la o varsta) ? Dupa ceea ce povestesti tind sa cred ca nu. Cred ca din pucntul ei de vedere indura o situatie care e departe de a satisface si se simte ca prinsa in capcana. De unde nemultumirea vesnica.

Probabil i se pare ca tu esti bine merci departe de toate problemele si in plus mai dai si lectii. Cand se plange la tine probabil vrea sa auda ca are dreptate sa se planga, si tu ii spui ca nu, ca trebuie sa suporte fara sa cracneasca. (ate,tie nu zic ca asa faci, dar ca asa cred ca simte ea interventiile tale)

Si poate parea banal un batran care se vaita de una si alta (si de multe ori cu buna dreptate), dar este uzant sa auzi pe cineva vaicarindu-se zi si noapte. Eu am experimentat asa ceva si iti pot spune ca pe de-o parte dupa cateva timp imi vina sa urlu numai cand vad ca vine catre mine cu "ma cam doare nu stiu unde ce crezi ca e?"
si in al doilea rand nu-l mai cred nici cand are 40° si nu se poate misca de rau! Eu nu traiesc cu persoana respectiva si tot nu mai pot suporta, darmite sa aud plansete de cum treg pragul usii.

Nu ai unde sa o trimiti decat la casa ei.

Si nu te mai implica in disputele lor, nu mai face pe arbitru. Sunt doua femei mature spune-le sa se comporte ca atare si sa nu se mai parasca una pe alta la tine ca nu e gradinita!

giulia71 spune:

Of , fetelor multumesc de raspunsuri!
Da, aceasta incompatibilitate a aparut odata cu varsta, n-as putea sa precizez clar de cand ele nu se mai inteleg, din cate imi amintesc cu multi ani in urma cand mama avea pe cineva (pe care nu-l adusese acasa decat in visita), iar sor'mea nici nu vroia sa auda!
Ea l-a iubit mult pe tata care nu e mai demult printre noi (avea 11 ani cand tata a murit) si probabil d'asta ii era mai greu sa accepte.
Ei, intr-un final maica-mea a luat decizia cea mai inteleapta si a rupt acea legatura (care obiectiv vorbind nu ii era deloc benefica).
Asta a fost decizia mamei!
Dupa chestia asta au fost alte lucruri pe care mama le-a schimbat, s-a schimbat in bine, iar sor mea a ramas aceeasi..
Aceeasi vesnic nervoasa, vesnic nemultumita, vesnit neimplinita!
Locuiesc impreuna (ele doua) pentru ca nu au alta posibilitate, sor mea nu-i casatorita si nu are unde se duce!
Eu nu-s chiar rupta de mama, deoarece mama vine destul de des si sta la noi cat se poate, in plus, mamam-a ajutat sa-mi cresc copilul si ca atare a fost in casa mea mai tot timpul.
Aici nu pot eu sa inteleg, de ce eu ma inteleg atat de bine cu mama, iar sor 'mea deloc?
De ce eu pot s-o inteleg sau ii raspund pe un ton calm ca orice are o rezolvare (oricein limita posibilului, ma intelegeti sper), iar sor mea tre sa tipe de fiecare data ca si cum nu-i convine sau e deranjata?
Ma doare sa aud cum tipa la mama si nu pot accepta lucrul asta!
E mama, ne-a crescut pe amandoua la fel, de ce sa se poarte asa cu ea?!
Am tot sperat ca e tanara si ii va trece, ca se chinuie sa termine facultatea si sunt multe neajunsuri, am ajutat-o sa-si gaseasca un serviciu bun si multe altele...
Iar ea, vesnic nemultumita!!!
Ce sa fac mai mult?
Oare cand va invata si ea sa traiasca, sa nu mai fie nervoasa!
Nu-mi spuneti sa ma detasez ca nu pot, e mama si are dreptul acum la batranete sa fie linistita nu suparata mai mereu din cauza sor'mii!
Of!

mami de Calin rasfatzat:)

Porumbita spune:

sunt incompatibile si nu ai ce sa faci (poti eventual sa ii spui ca atata timp cat sta la maicata -indiferent ca participa sau nu la cheltuieli - tr sa inceteze cu tipatul);

problema se rezolva cand e o sa se mute;

redi spune:

SPui ca nu a fost mereu asa intre ele ,deci pentru mine nu e incompatibilitate ci sora ta are ,undeva in adancul inimii sau mintii (?) ,unul sau mai multe reprosuri de facut mamei tale si indirect tie ,care provin din sentimente ( de ciuda ,gelozie ,neintelegere, tradare ,neincredere ...),pe care asa le-a inteles ea ,asa au ramas, tu si mama nu le-ati observat.
Timpul a trecut ,si acele sentimente s-au acumulat si amplificat .

Daca nu vrei si nu poti "sta cu mainile in san" ,atuci discuta sincer ,cu ea ,de la prieten la prieten .
Nu incepe prin a-i impune parerea ta si a o invinova-ti doar pe ea ,incerca-ti sa gasiti acel ceva care s-a rupt candva.
Vei fi surprinsa de ce are in suflet si cat sufera si ea .

ruxij spune:

Si eu cred ca probabi sora are niste frustrari mai vechi in legatura cu mama. In plus, nu e niciodata usor de trait la comun, aproape intotdeauna apar certuri.

lorelaim spune:

De ce sora-ta nu e casatorita? Mama ta s-a amestecat vreodata in viata ei? Gandeste-te ca la o anumita varsta hormonii pot s-o ia urat pe aratura - daca nu e casatorita si nici nu are o relatie... e dur pt ea...
Mama ta nu poate sa stea la tine? Cel putin o perioada mai indelungata... In felul acesta sora ta poate ia o pauza si incearca sa vada ce-i cu ea...
Parerea mea este ca atat sora ta cat si mama ta sunt victime ale situatiei - fiecare in felul ei...

"Daca dragoste nu e... nimic nu e..."

giulia71 spune:

Cred ca este un mare adevar in ceea ce spuneti legat de frustrari , iar discutii am avut cu sora mea nenumarate (de la discutii prietenesti pana cand m-au lasat si pe mine neuronii si am tipat si eu).
Rezultatul=acelasi.
Doua zile se poarta lapte si miere si dupa ii sare tzandara din te mir ce!
Legat de mama, a avut o viata dura, cat a trait tata a fost si femeie si barbat in casa ei pentru ca tata D-zeu sa-l odihneasca nu facea mai nimic.
Apoi, au trait cu mama tatalui (soacra) in aceeasi curte, care a batut-o pe mama la doua saptamani dupa nunta (avea numai 16 ani)!
Era doar un copil, insa bunica i-a facut viata un calvar, desi cred ca e putin spus!
Apoi mama s-a refugiat in alcool, dar a tinut de serrviciu, a tinut de noi dupa ce a ramas vaduva, ne-a tinut la scoala, prin facultati.
Atunci, marele ei defect era ca bea ...mult!
Eu m-am casatorit si m-am dus la casa mea, apoi a aparut baiatul meu, nu stiu ce s-a intamplat cu mama caci copilul a schimbat-o enorm in bine, iar crizele de bautura se redusesera la cateva beri numai in week-end! Era un progres, nu?
Apoi a suferit doua interventii chirurgicale, in ambele era s-o pierdem, de la a doua interventie (acum trei ani) va rog sa ma credeti, mama nu mai pune strop de alcool in gura ei!
S-a schimbat, iar eu apreciez enorm vointa si schimbarea ei!
Am stiut din totdeauna ca mama poate, ca are un fond extrem de bun, numai ca viata a fost prea dura pentru ea, a trecut prin prea multe si asta i-a fost singurul ei prieten: paharul!
A trebuit inteleasa!!!
De ce sora mea nu o poate ierta, de ce se poarta sa cu ea in continuare , caci repet acum nu mai sunt probleme.
Pare greu de crezut, dar nu mai sunt problemele care au fost in trecut!
Ii cer prea mult sa incerce sa se inteleaga amandoua, sa lase de la ea (sor mea) si sa se comporte normal?!
Ce vreau sa va mai spun, sora mea nu are prietene...nu are!
A avut una singura cu o viata zbuciumata si care s-a dus si aia.
La serviciu nue foarte agreata de colegi, tot din cauza gurii.
Vine mereu suparata ca X s-a uitat urat, ca Y nu munceste, ca etc, etc.
Eu d'asta inclin sa incred ca problema e totusi la sora mea si mai putin la mama.
In ceea ce privesc barbatii, nu ma intrebati de ce nu e casatorita ca nu stiu sa va raspund.
Poate si asta o supara undeva in sufletul ei, dar, din cate am observat-o este foarte pretentioasa si printul ala cu audi si vila in Bucuresti la munte si la mare...ehe, greu de gasit! Eu ii doresc sa-l gaseasca din suflet!

De locuit separat nu cred ca se poate, casa desi e facuta de parintii nostri acum este pe numele nostru (al meu si al sor'mii), va dati seama ca nu-i pot sugeera:muta-te, caci sunt convinsa ca ar interpreta ca vreau s-o dau afara sau mai stiu eu ce alte bazaconii.
Pe mama o aiu la mine cat se poate de mult, ne simtim bine cu ea, nu se baga in familia mea (are lectia invatata de la soacra-sa), practic nici n-o simti prin casa si nu in ultimul lucru se face utila cat poate.
Dar asta nu e solutie!
Acolo este casa ei si dupa ceva vreme tanjeste sa mearga acasa , cum e normal, nu?
Iar noi, ne dorim un pic de intmitate!
Timpul in care sta la noi, eu zic ca sora mea are toata vremea din lume sa isi puna ordine in ganduri si sa isi prpuna sa se schimbe, dar lucrul asta nu s-a intamplat pana acum!





mami de Calin rasfatzat:)

anaisanais spune:

Imi pare rau, situatia este foarte neplacuta.
Personal, nu m-as amesteca intre doi adulti(mama si fiica), le-as sugera sa-si rezolve treburile civiliza si chiar le-as sugera sa incerce un ajutor specializat: un psiholog. Asa cred ca fiecare si-ar lamuri multe aspecte ale vietii personale(singuratatea sorei, problema mamei in privinta alcoolului), dar si ale relatiei dintre ele. Imi permit sa cred ca fiecare a acumulat un numar de frustrari, care deja isi pun amprenta nu numai pe viata lor, ci si pe viata celor din jur, in sensul ca nici pentru tine, giulia, situatia nu reprezinta un motiv de fericire, ci de frustrare!
Zic si eu!

giulia71 spune:

perfect de acord cu ce spui tu!
de-asta am si ajuns la capatul puterilor si am obosit sa fac pe antrenorul privind relatia dintre ele doua!
iti multumesc pt raspuns!

quote:

---

Originally posted by anaisanais

Imi pare rau, situatia este foarte neplacuta.
Personal, nu m-as amesteca intre doi adulti(mama si fiica), le-as sugera sa-si rezolve treburile civiliza si chiar le-as sugera sa incerce un ajutor specializat: un psiholog. Asa cred ca fiecare si-ar lamuri multe aspecte ale vietii personale(singuratatea sorei, problema mamei in privinta alcoolului), dar si ale relatiei dintre ele. Imi permit sa cred ca fiecare a acumulat un numar de frustrari, care deja isi pun amprenta nu numai pe viata lor, ci si pe viata celor din jur, in sensul ca nici pentru tine, giulia, situatia nu reprezinta un motiv de fericire, ci de frustrare!
Zic si eu!

madalina

---

mami de Calin rasfatzat:)