ce greseli nu ati mai face ?

Nu stiu daca subiectul isi are locul in acest forum,cabinetul psi,dar nici nu stiu unde sa-l deschid.Poate invatam din greselile altora...:)
Cred ca nu sunt multe mame care,dupa primul copil sa spuna cu mana pe inima ca ar face totul la fel cu al doilea.Eu din pacate nu fac parte din categoria asta fericita,realizez ca am facut multe greseli din nestiinta cu Marc si acum,cand imi doresc un bebe mic ma surprind gandindu-ma la ce as face altfel.Suna mai bine decat "ce greseli as evita".

In primul rand nu l-as mai cocolosi atat de mult cum am facut la Marc...de la datul in gura pana la 4 ani,imbracatul,incaltatul,curatenia,ajutatul sau mai bine spus facutul in locul lui.Asta e gresala din dragoste si din comoditate,ca merge mai repede.

Apoi as vorbi cu el fara alintaturi de bebe mic,as vorbi complex si nesimplificat, asa cum am facut de multe ori cu Marc ca sa priceapa repede ce vreau de ex.

Apoi pe bb mic nu l-am mai lasa la televizor pana tarziu si as face orice e omeneste posibil sa-l integrez intr-o grupa de bebelus.Cu Marc n-am stiut nimic din toate astea,l-am crescut singura departe de toate si am crezut ca e suficient ca stau cu el toata ziua si il iubesc si il ingrijesc.Nu este,din pacate.

Apoi cred ca al doilea copil al meu ar fi lasat sa planga mult mai mult decat primul,la care saream la orice miorlait si ii ghiceam dorintele inainte sa faca un efort sa le emita.Cu siguranta nu as mai alerga la medic la primii muci si nu mi-as mai pierde somnul ca nu a mancat decat doua linguri la pranz sau ca i-am decalat 2 ore masa.

Nu in ultimul rand as fi mult mai consecventa,as impune si respecta regulile mai ferm,fie de joaca,fie de masa,de comportament etc.

Acum e clar ca nu vreau sa trec in cealalta extrema,de la prea-prea la indolenta,dar acum,cand copilul are 4 ani jumate..asta simt eu ca am gresit in educatia lui.

Sa nu credeti ca simt ca am esuat ca mama cu marc,departe de mine gandul asta,e un copil adorabil,dar cel putin in aspectele de mai sus putea sa fie si mai bine.
Ce credeti voi ca ati fi putut face mai bine??



Life is not measured by the number of breaths we take,but by the
moments that take our breath away.

Anca
carnaval

betiana spune:

Draga mamica dulce, chiar daca ne propunem in viitor schimbari de conduita pentru o noua progenitura, anumite tipare mostenite de educatie vor persista.Spui ca nu ai mai grabi pasul la primul scancet.Nu prea cred.Caci tu ai gandi asa : daca este bolnav, daca i se intampla ceva ? Grija materna, normala, te-ar impiedica sa stai nepasatoare cand ai auzi plansul celui mic.Nu te-ai mai duce la medic ca sa ameliorezi simptomele unei boli ? Nu prea cred.Orice mama are semnalul de alarma aprins.Si un simplu stranut te face sa te gandesti la ce este mai rau.Un copilas trebuie ingrijit cu atentie.Dar sigur ca da, sa-i dai pana la 4 ani sa manance,sa-l legi la sireturi si sa-l imbraci la aceasta varsta, da la asta poate vei renunta.Oricum e bine ca gandesti de pe acum educatia pentru un nou mostenitor.

Sabina spune:

doua lucruri: n-as mai tipa niciodata si as arunca televizorul.

---

Sabina si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia Galagia


Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

flaviutza spune:

As fi mai atenta cu alimentatia din primul an sa nu ajunga la 14 kile la un an . lectia asta am invatat-o.

As petrece mai mult timp cu copilul, n-as mai freca la podele deloc cum am facut io intr-o perioada.

Nu i-as mai trage nici macar cele trei palmute peste pampers pe care i le-am tras fi-mii in astia trei ani .

A, l-as pune pe sot sa se implice oleaca si in educatie, nu numai la capitolul joaca/plimbare/schimbat scutece.

In rest? nimic . ca n-am infofolit-o, n-am sarit ca arsa la primii mucisori, am lasat-o sa se descurce singura cu sireturile, mancatul,etc. insa sigur cu timpul mai descopar eu cateva defecte.


Dar mamico dulce...timpul nu e pierdut...poti recupera ceea ce consideri gresit .

ALEXIA,02.mai.2004
http://s127.photobucket.com/albums/p127/alexis1980_photo/

valicalin spune:

mai multa rabdare!

tlaura spune:

Eu in genere mi l-am crescut asa cum am dorit! Nici prea prea, nici foarte, foarte; nici sa faci militarie cu el, dar nici sa-l lasi de capul lui; e un copil normal, si nu stiu daca la al doilea as schimba ceva. Nu consider ca am facut greseli majore in educatie sau in felul in care l-am ingrijit .
Eu l-am facut destul de tarziu pe Andrei, cand toti prietenii nostrii aveau deja copii mari, si am invatat uneori si din greselile lor.
Poate mai putin cu tv-ul si calculatorul!

miris_ spune:

eu una nu as schimba nimic la al doile acopil, daca l-as mai avea (sa dea Dumnezeu!). i-am acordat multa atentie, am cantat, am povestit, ne-am petrecut timpul cat mai frumos cu putinta, nu i-am impus multe restrictii, dar nici nu l-am lasat de capul lui. nu am dat in el, pt ca eu asa am fost crescuta (doar bataia era rupta din rai). i-am oferit copilului meu ceea ce nu am primit eu-atentie, si la fel as face si cu al doilea. nu as spune ca am gresit sau am exagerat cu ceva, doar poate cu alegerea medicilor, ca mi-a fost mai greu sa gasesc unul ale carui sfaturi si tratamente sa ma multumeasca. cam atat...

Cristina si Mihnea Stefan

In lucruri simple ma regasesc si cand zambesc si cand traiesc si doar o clipa imi e de-ajuns sa visez...

Nora spune:

Vin si eu sa raspund aici pentru ca la noi conditionalul s-a transformat in prezent (sau trecut).

Deci...noi am repetat cam aceleasi greseli si la al doilea copil! Desi ne-am crezut inarmati pana in dinti cu sfaturi si experienta, am cedat in fata ingerasului Victor: l-am luat in brate de la primul planset, am facut turul Romaniei (as zice al Belgiei, dar nu exista) cu el prin casa chinuindu-ne sa-l adormim, etc, etc, etc...

Asa ca...parerea mea e ca...ne cam repetam greselile, ca vrem, ca nu vrem...

La noi nu s-a potrivit socoteala de acasa cu cea din targ! Dar mai avem timp sa invatam sa fim parinti mai buni, copiii nostrii nu au inca 6 si 8 ani.

Nora

ame-mih spune:

Mamica dulce, sa stii ca si eu am facut aceleasi greseli pe care le-ai facut si tu cu Marc. Dragos al meu are acum 9 ani si imi este foarte greu. Incerc din rasputeri sa-l schimb dar mi-e teama ca nu voi reusi. Este foarte alintat, foarte dezordonat (pentru ca s-a invatat sa sa stranga cineva dupa el mereu), nu isi pune sa manance singur (vine de la scoala si nu mananca nimic pana vin eu de la munca)si multe altele. La noi nu numai ca a fost primul copil dar a fost si primul nepot al bunicilor, deci totul s-a mai complicat putin, rasfatul si toata atentia care i s-a dat a fost din absolut toate partile. Cel mic are acum 2 ani si o luna. Asa de mic cum este sa stii ca este foarte ordonat. Strange masa dupa ce mancam, ma ajuta la curatenie si face multe lucruri pe care cel mare nu le face nici macar acum dupa ce-l vede pe Razvan. Bunicii au mai incetat cu alintatul pentru ca sunt deja la al 4-lea nepot, noi parintii incercam sa-l crestem asa cum ar fi trebuit sa facem si cu Dragos, sa-l invatam sa fie mai responsabil, mai ordonat etc.
Al tau inteleg ca are doar 4 ani inca se mai poate indrepta, inca mai este micut dar eu ce voi face de-acum incolo?
Amelia

onitza spune:

Super subiectul!!!!
Eu va spun ce a facut mama mea: frate-miu , primul lor copil, un agitat, cu nopti nedormite, cu plansete mereu, au fost ai mei obositi psihic, astfel ca eu am aparut cam dupa ...6 ani ...si mama le-a pus in vedere lui taica-miu si fratelui ca nu cumva sa ma ia in brate la primul scancet.......din cate am inteles a fost mult mai bine asa, plangeam un pic si ma opream daca vedeam ca nu vine nimeni la mine ..normal ca ma hranea, ma schimba, ma ingrijea, ma mai iubea si apoi in patut cu mine, imi punea muzica la radio sa ascult

Acum in ceea ca ma priveste, as schimba asa la al doilea bebe:(de fapt la mine trebuie lucrat)
1. nu as mai tipa si nu m-as mai agita in halul asta sa ma stresez si sa intru in panica din orice prostie (ca imi vine cineva in vizita si nu am apucat sa dau cu aspiratorul, sau ca nu am apucat sa calc la timp, etc);
2. nu l-as mai lasa la tv atat de mult, eventual i-as face un program de desene, de ex lui Paul ii place trenuletul Thomas care tine cam 10 min si mi se pare ok, dar doar atat, ar fi suficient;
3. m-as jucaaaaa muuuuult cu ei, amadoi, le-as canta, le-as povesti , as vorbi mult mult cu ei..Doamne , chiar imi doresc bebe 2!!!!!!!!!!!!!

Onitza si Paul Constantin (28.11.2004)

www.itmadesimple.ro

FEBRUARIE

roxanae spune:

Mi-ar fi placut sa am mai multa rabdare,cat mai mult timp petrecut alaturi de ea si cat mai putina agitatie.