Cum explicam copiilor normalitatea/devianta

Cum explicam copiilor normalitatea/devianta | Autor: boticelina

Link direct la acest mesaj


Va intreb cum explicam copiilor normalitatea/devianta deoarece, in urma discutiilor de la alt topic, am vazut ca uneori nu stim sa ne explicam nici noua acest lucru.

Cineva zicea ca norma acopera 70% din populatie iar "non-norma" (pt ca devianta mi se pare un termen cam dur) acopera 30% din populatie.

Discutia, care a nascut mari controverse, se invartea in jurul intrebarii "daca ai vecini un cuplu gay (homo/lesbi)" iar copilul lor este bun prieten cu copilul tau, ce faci, ii interzici copilului tau sa dezvolte relatia cu copilul vecinilor, doar din cauza orientarii lor? Cum explici copilului situatia? (Ma leg de asta doar pentru ca in acest caz se observa mai usor si mai devreme diferenta)

Oricum norma nu se refera numai la orientarea sexuala cu si la persoanele cu disabilitati, religie, rasa.

Cum ii invatam pe copii toleranta? Cum reactionam daca cc copilul nostru alege sa faca parte din cele 30 de procente. Considerati ca ati esuat ca parinti daca acest lucru se intampla? (nu ma refer la criminalitate)

pisici si floricele
"If you are unware of your choices, then you have none"

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Alexa Ioana spune:

eu pur si simplu nu vad lucrurile ca normalitate/devianta (ma refer la orientare sexuala, apartenenta etnica, stare de "sanatate" fizica/psihica, si nu la criminalitate, patologie), ci le vad ca pe o ... variabilitate.
oamenii sunt diferiti din multe puncte de vedere, dar toti sunt oameni si merita respectul nostru (la fel cum si noi putem fi diferiti fata de un anume reper, si totusi dorim sa fim respectati)
repet: nu ma refer aici la violatori, pedofili, hoti, etc !!!
eu asa am crescut, si asa imi voi creste si copilul.
insasi prin faptul ca fiica mea e adoptata, face parte intr'un fel, in ochii unora, din "non - norma" de care pomeneai tu...


alexa si mami

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Gabi_K spune:

Depinde de varsta copilului.
Unui copil de varsta prescolara se poate povesti despre persoane cu handicap, in carucior, unui copil scolar se poate vorbi despre diferente de rasa, religie, etc, dar despre homosexuali nu m-as grabi sa-i povestesc, eventual la inceputul pubertatii, cand vorbim si despre sex, etc.

Gabi(ex- gabibarta)+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns boticelina spune:

Da Alexa Ioana, asa e, dar cum ii explici diferenta? Ai o poveste pentru ea? Sau mai multe functie de nivelul ei de intelegere?

Eu m-am gandit la o poveste de spus daca as infia

pisici si floricele
"If you are unware of your choices, then you have none"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns boticelina spune:

De exemplu, mama mea nu este o persoana religioasa (nici nu stiu daca stie Tatal Nostru) dar ar fi foarte suparata daca as vrea sa-mi schimb religia.

A trebuit la un moment dat sa fac niste postere pentru o secta religioasa. Nici nu mai stiu cum se numea. Dar a trebuit sa ma duc vreo doua saptamani pe acolo, sa citesc dogma, sa vad niste filmulete care veneau in completarea campaniei lor. Mama mea a murit de frica alea 2 saptamani si un timp dupa ca nu cumva sa trec de partea cealalta.

pisici si floricele
"If you are unware of your choices, then you have none"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andreea_k spune:

sa inteleg ca in concluzie o consideri pe fetita Alexei Ioana ca facand parte din non-norma ? Oi fi inteles ei gresit dar daca ai pomenit despre ce poveste ii spune ....

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns boticelina spune:

Nu Andreea, am o poveste pentru copilul meu adoptat (potential). Parte inspirata din povestile mamicilor de la forumul cu adoptia, parte completata de mine pentru o mai buna intelegere si pentru a fi foarte frumoasa dar general valabila.

pisici si floricele
"If you are unware of your choices, then you have none"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alexa Ioana spune:

eu voi incerca sa dau raspunsuri simple si pe intelesul ei, pe masura ce ea ma va intreba. si cu cat va creste si capacitatea ei de intelegere si perceptie se va dezvolta, voi incerca sa imi adaptez raspunsurile... si in paralel sa ii ofer multa dragoste !
din toata experienta mea sociala, culturala de pana acum (am trait in mai multe tari, am intrat in contact cu tot felul de oameni, si de multe ori am fost eu "non-norma"), am invatat ca cel mai important lucru este sa ii accept pe ceilalti asa cum sunt, daca vreau sa fiu si eu acceptata. nu am dreptul sa judec pe nimeni, la fel cum nu accept sa fiu eu judecata...
poate nu vad eu lucrurile cum trebuie, dar eu chiar nu'mi fac probleme cum voi explica aceste lucruri fiicei mele... mi se pare totul mult mai simplu...
nu stiu exact cum voi face, ce voi zice, nu am o "reteta" pe care planuiesc sa o folosesc, dar voi invata din mers, alaturi de fiica mea, care este cea mai buna care de a'i arata faptul ca oamenii sunt pur si simplu diferiti, dar acele diferente nu spun nimic despre personalitatea omului sau despre sufletul lui...

alexa si mami

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dodo spune:

quote:
Initial creeata de boticelina



Oricum norma nu se refera numai la orientarea sexuala cu si la persoanele cu disabilitati, religie, rasa.
Cum ii invatam pe copii toleranta? Cum reactionam daca cc copilul nostru alege sa faca parte din cele 30 de procente. Considerati ca ati esuat ca parinti daca acest lucru se intampla? (nu ma refer la criminalitate)




Pai scuza-ma, insa pornesti din start de la o premisa gresita, cum ca persoanele de alta religie, etc sint deviate de la normalitate...Nu va exista toleranta atita timp cit nu poti accepta diversitatea..Cred ca asta e punctul de plecare..

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andreea_k spune:

Si totusi cine stabileste normalitatea ?
Eu cred ca o stabilim noi insine dar raportandu-ne doar la ceea ce credem noi ca ar fi.

Eu sincer ( ca sa raspund la intrebarea cu, cuplul gay ) habar n-as avea cum sa-i explic unui copil de 4 ani cam care-i treaba pt ca nici mie nu mi-o pot explica.Eu o iau ca atare fara sa caut explicatii , imi spun mie si ii spun si ei ca oamenii sunt diferiti , ca nu putem sa-i judecam noi dupa principiile noastre dar totusi sa-i respectam si sa le respectam decizia.
In viata fiecare decide cum vrea sa traiasca dar important e ca toti vrem sa fim fericiti .
Daca va creste si va deveni parte a unui cuplu gay ( respectiv lesbiana pt ca este fetita ) probabil ca nu mi-ar conveni dar daca as vedea-o ca e fericita mi-ar fi de ajuns.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns boticelina spune:

Asa e Dodo, poate ca n-am zis bine norma, mai bine zis mainstream.

Andrea K, si eu mi-am pus intrebarea dupa ce am vazut ca sunt oameni care se indoiesc, doar pe baza unui singur atribut, ca unii care fac parte din minoritatile sexuale de exemplu sunt mai putini apti de a fi parinti sau modele de urmat pentr copiii lor. Sau daca un cuplu gay ar dori sa adopte nu i-ar sprijini.

pisici si floricele
"If you are unware of your choices, then you have none"

Mergi la inceput