Crizele de nervi la 3-4 ani
Raspunsuri - Pagina 5
denizel spune:
quote:
[quote]Originally posted by alexa38
Iata ca a trecut un an si fata mea s-a mai calmat. Ambitia si incapatanarea sunt la fel de puternice si tot asa ca intotdeauna nu accepta un refuz. Bine totusi ca nu se mai tavaleste si nu mai da in mine. Acum crizele se manifesta prin plans sau chiar urlat, plans pe care il ignor cat pot si ea continua sa planga surprinzator de mult la un moment dat e clar ca se forteaza, se mai opreste putin mai uita un moment dupa care isi aminteste si mai scoate niste oracaieli. E in stare sa o tina asa si mai mult de o jumatate de ora timp in care nervii mei ajung arsice si cedeaza. Cand cedeaza ma reped asupra ei ca un uliu si dau, dau palme peste fund si picioare, ma doare palma, ea urla si mai tare dar nu cedeaza nici un centimetru de la ce a pornit. Vrea ceva si nu accepta refuz, nu uita si nu cedeaza in fatza bataii. Scenele astea sunt din ce in ce mai rare, cele cu bataia ca de obicei reusesc sa ma abtin pana la capat. dar scenele de plans pentru un scop anume sunt aproape in fiecare zi. In zilele in care nu mi-a facut nici o scena din asta o laud, o imbratisez si ne dragalim mult seara la culcare. De acum stie si singura si vine la mine: "mami azi am fost cuminte, ne iubim?"
Bine, dar de ce nu e cuminte mereu? pentru ca niciodata, dar NICIODATA, crizele de urlat si de plans nu i-au adus ceea ce a cerut, nu au avut succes. De ce nu inceteaza sa foloseasca metoda asta cara nu da rezultate?
Biata copila! :-((((((((((((((((
Cu o mama care o loveste pana cand o dor mainile :-((((((((( si care o dragaleste doar in zilele in care, ea, mama, este satisfacuta de comportamentul ei
, nu ma mir ca exista atatea crize de plans si atata frustrare.Este ingrozitor de trist ca exista parinti care-si abuzeaza si-si bat copiii 'neascultatori' pana ii dor mainile si este ingrozitor de nedrept ca asemenea parinti pot declara cu seninatate aceasta, fara teama ca vor fi cautati, luati pe sus si dusi acolo unde le e locul
.
diana21 spune:
quote:
Cand cedeaza ma reped asupra ei ca un uliu si dau, dau palme peste fund si picioare, ma doare palma, ea urla si mai tare dar nu cedeaza nici un centimetru de la ce a pornit. Vrea ceva si nu accepta refuz, nu uita si nu cedeaza in fatza bataii. Scenele astea sunt din ce in ce mai rare, cele cu bataia ca de obicei reusesc sa ma abtin pana la capat. dar scenele de plans pentru un scop anume sunt aproape in fiecare zi. In zilele in care nu mi-a facut nici o scena din asta o laud, o imbratisez si ne dragalim mult seara la culcare. De acum stie si singura si vine la mine: "mami azi am fost cuminte, ne iubim?"
Eu sunt atat de ingretosata de ceea ce am citit mai sus, incat nu pot spune decat ca aceasta mama, daca exista cu adevarat, e un monstru. Si spun asta chiar cu riscul de a-mi lua avertisment. Cum adica, Alexa, deci tu nu numai ca o bati cu salbaticie pe micuta, dar mai faci asta si cand ea cedeaza, cand s-a linistit??? Deci astepti sa-i "treaca nervii", si apoi casuni pe ea??? Si mai poti sa scrii asta cu atata nonsalanta? O-r-i-b-i-l, nu am cuvinte...
Iar ultima fraza nu ar trebui sa te umple de mandrie, caci nu e decat o forma de dresaj. Bietul copil, sa creasca cu ideea ca iubirea mamei e conditionata de comportamentul lui...asemenea cainelui de vantoare, care, la sfarsit, daca si-a facut treaba bine, primeste halca de carne...
Dialoguri strumfesti
addinel spune:
quote:
Cand cedeaza ma reped asupra ei ca un uliu si dau, dau palme peste fund si picioare, ma doare palma, ea urla si mai tare dar nu cedeaza nici un centimetru de la ce a pornit. Vrea ceva si nu accepta refuz, nu uita si nu cedeaza in fatza bataii. Scenele astea sunt din ce in ce mai rare, cele cu bataia ca de obicei reusesc sa ma abtin pana la capat. dar scenele de plans pentru un scop anume sunt aproape in fiecare zi. In zilele in care nu mi-a facut nici o scena din asta o laud, o imbratisez si ne dragalim mult seara la culcare. De acum stie si singura si vine la mine: "mami azi am fost cuminte, ne iubim?"
pe mine numai inceputul, "ma reped asupra ei ca un uliu..." m-a facut sa plang. cand am citit ca o mai si bati pana te dor palmele... saracuta fetita. imaginea unui uliu napustindu-se asupra cuiva si ideea de a bate un copil pana ajungi sa te doara palmele mi se par de neimaginat. nu numai ca nu stii sa te comporti cu copilul tau, dar eu cred ca ai probleme serioase de poti povesti cu atata seninatate si atat de plastic asemenea oribilitati. bleah!
mama lu' maria
Ajutati-o pe Sonia!
Qamar spune:
quote:
Cand cedeaza ma reped asupra ei ca un uliu si dau, dau palme peste fund si picioare, ma doare palma, ea urla si mai tare dar nu cedeaza nici un centimetru de la ce a pornit. Vrea ceva si nu accepta refuz, nu uita si nu cedeaza in fatza bataii. Scenele astea sunt din ce in ce mai rare, cele cu bataia ca de obicei reusesc sa ma abtin pana la capat. dar scenele de plans pentru un scop anume sunt aproape in fiecare zi. In zilele in care nu mi-a facut nici o scena din asta o laud, o imbratisez si ne dragalim mult seara la culcare. De acum stie si singura si vine la mine: "mami azi am fost cuminte, ne iubim?"
mi-e sila.
Noe & Anne-Bianca(14.03.2006)
Ce mai citim noiMotionless, I stay and go: I am a pause
Amethyst spune:
deci eu am comentat prea frumos fata de ce vad aici
adevarul e ca am fost prea socata si mi-e mila de acel copil
credeti ca intelege ce spuneti voi?
Mommy to www.tickercentral.com/view/8i03/4.png" target="_blank">Jasmine
“A baby will make love stronger, days shorter, nights longer, bankroll smaller, home happier, clothes shabbier, the past forgotten, and the future worth living for”
dianocica spune:
pe de o parte ma gandesc ca ccc cu un mesaj dur nu ajung la sufletul ei si deci nu pot face nimic pt acel COPIL. pe de alta parte...doamne..imi e atat de greu sa concep un mesaj care sa ajunga la sufletul unui astfel de om...poate dupa ce imi voi reveni din soc. daca imi voi reveni...efectiv nu imi gasesc cuvinte pt a raspunde. o sa incerc sa copiez cate ceva din ce am postat la alte subiecte. :(
diana si david 03.12.06
simali spune:
Eu cred ca mama asta de care va este sila a fost o data o fetita speriata si batuta care a plans singura fara sa vina nimei sa-i stearga lacrimile. Ca sa poata trai in continuare fetita aceasta a TREBUIT sa se convinga ca cei ce ar trebui sa o protejeze o bat pentru ca-i vor binele si pentru ca ea este rea si merita acest tratament. Cand a devenit ea insasi mama a facut ceea ce a crezut ca fac toti oamenii care te iubesc si-ti vor binele.
alice
diana21 spune:
Simali, de acord cu ce ai scris tu, insa, crede-ma, nu-mi vine s-o mangai duios pe crestet. Chiar nu-mi vine. Asa, se pot gasi scuze si criminalilor in serie, si mamelor care-si omoara pruncii imediat dupa ce-i nasc si, si...Pot intelege palmita la fund data fara premeditare, pot intelege ton ridicat, pot intelege muuulte chiar, dar nu pot intelege cum te poti repezi ca un uliu la un copil mic si cum il poti lovi pana te dor mainile si nu pot intelege nici cum mai ai tupeul sa povestesti asta.
Dialoguri strumfesti
MissParker spune:
Am impietrit citind mesajul Alexei38.
Asa ceva ar fi putut scrie si mama mea. Si sa dea vina tot pe mine si pe "crizele" mele 
Doamne, ce tragedie... Sa faci atata rau unui copil si sa nu realizezi. Pur si simplu sa nu realizezi. Mi s-a strans inima.
Si eu am fost o fetita batuta, chinuita, speriata. Dar acum sunt o adulta constienta si bine informata si este raspunderea mea sa stiu ca un copil nu trebuie niciodata batut!!!
Felicia 
26+ mami under construction pentru 
- David
Poze cu noi si vacantele noastre
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE
Qamar spune:
si pe mine ma batea uneori maica-mea si fix asa o vedeam; ca un uliu, ca o persoana fara control.
simali, imi stergeam singura lacrimile si imi juram ca voi face tot ce imi sta in puteri sa NU ajung ca ea.
am primit batai si de la bunicu-meu, cu furtunul de la masina de spalat...la 12 ani, pt ca vroiam sa ma joc si nu sa o ajut pe bunica-mea la bulion
oare imi da asta vreun drept sau vreo scuza sa procedez la fel?
am scris chestiunile astea personale ca sa nu va/iti imaginati/ezi ca am fost crescuta pe un norisor de fericire si asa imi e usor sa vorbesc; din contra
am facut si fac tot posibilul sa nu se manifeste in mine nici 1% din atitudinea aceea "de uliu" a mamei mele; si, slava zeilor, pana acum mi-a reusit.
nu voi putea scuza niciodata un om- o mama care isi loveste copilul (mai ales ca vorbim de un copil de 3 ani si 8 luni!) si care are pretentia sa fie inteles si compatimit pt crizele de nervi ale bietului pui
punct. nu pot gandi altfel
si da, mi-e sila
Noe & Anne-Bianca(14.03.2006)
Ce mai citim noiMotionless, I stay and go: I am a pause