Criterii de acordare a gradului de Handicap

Am gasit undeva aceste informatii. Sper sa va fie de folos .

28.01.2007 6:05


--------------------------------------------------------------------------------

Ordin nr. 725 din 1 octombrie 2002 privind criteriile pe baza c#259;rora se stabile#351;te gradul de handicap pentru copii #351;i se aplic#259; m#259;surile de protec#355;ie special#259; a acestora


Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire înc#259; neformat#259; sau pierdut#259;, respectiv au un grad de dependen#355;#259; ridicat fizic #351;i psihic. În aceast#259; situa#355;ie autonomia persoanei este foarte sc#259;zut#259; din cauza limit#259;rii severe în activitate, ceea ce conduce la restric#355;ii multiple în participarea social#259; a copilului. Drept urmare, copilul necesit#259; îngrijire special#259; #351;i supraveghere permanent#259; din partea altei persoane.
Gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desf#259;#351;ura activitatea potrivit rolului social corespunz#259;tor dezvolt#259;rii #351;i vârstei se datoreaz#259; unor limit#259;ri func#355;ionale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afec#355;iuni severe, în stadii înaintate, cu complica#355;ii ale unor aparate #351;i sisteme. În aceast#259; situa#355;ie participarea social#259; a copilului este substan#355;ial restrictionat#259;.
Gradul mediu de handicap se poate acorda copiilor care au capacitate de presta#355;ie fizic#259; (motorie, metabolic#259;) sau intelectual#259; redus#259;, corespunzând unei deficien#355;e func#355;ionale sc#259;zute, ceea ce duce la limit#259;ri în activitate, în raport cu a#351;tept#259;rile corespunz#259;toare vârstei. În aceast#259; situa#355;ie ele se reflect#259; în restric#355;ii relativ semnificative ale particip#259;rii sociale a copilului.
Gradul u#351;or de handicap se poate acorda pentru cazurile în care impactul afect#259;rii asupra organismului este minim, cu limitare nesemnificativ#259; a activit#259;#355;ii, #351;i nu necesit#259; m#259;suri de protec#355;ie special#259;, participarea social#259; fiind în limite rezonabile. Aceste cazuri vor fi raportate #351;i înregistrate statistic.

ANEXA Nr. 2

CATEGORII DE AFECT#258;RI (DEFICIEN#354;E)
structurale #351;i func#355;ionale ale organismului, care pot determina
starea de handicap (dizabilitate)


I. Afect#259;ri (deficien#355;e) ale sistemului nervos #351;i func#355;iilor mentale globale
Afec#355;iuni neurologice:
- malforma#355;ii congenitale invalidante (de exemplu: mielomeningocel, porencefalia, hidrocefalia, microcefalia vera, craniostenoza);
- facomatoze (Bourneville, Sturge-Weber-Krabe);
- boli demielinizante (de exemplu: leuconevraxit#259; cu tulbur#259;ri motorii #351;i senzoriale în evolu#355;ie sau cu rec#259;deri frecvente);
- boli heredo-degenerative (ataxiile, coreea cronic#259;);
- leziuni traumatice ale sistemului nervos central #351;i/sau periferic cu sechele tip parez#259; sau plegie mono-, hemi-, para-, tetra- paralizii de plex, leziuni radiculare, de nervi periferici în stadiu sechelar, producând tulbur#259;ri de tonus #351;i motricitate, afectând deplasarea #351;i gestualitatea, tulbur#259;ri de tip epileptic sau alte tulbur#259;ri de focar;
- sechele dup#259; un sindrom ischemic medular sau accident vascular cerebral cu consecin#355;e invalidante;
- sechele postencefalitice, meningitice #351;i mielitice (de exemplu: poliomielit#259; anterioar#259; cu tulbur#259;ri de gestualitate cronice severe, tulbur#259;ri piramidale);
- tumori cerebrale benigne - cu leziuni sechelare postoperatorii;
- paralizii cerebrale congenitale #351;i dobândite (de exemplu: Boala Little, ataxia congenital#259; coreo-atetozic#259; etc.).
a) Deficien#355;e func#355;ionale medii: se apreciaz#259; în func#355;ie de prezen#355;a obligatorie a uneia sau mai multor categorii (1, 2, 3, 5) #351;i facultativ#259; (4, 6):
1. deficien#355;e posturale, de static#259; #351;i coordonare unilateral#259;, în care for#355;a, precizia, viteza mi#351;c#259;rilor de static#259; #351;i mers sunt în permanen#355;#259; sc#259;zute;
2. deficien#355;#259; de manipula#355;ie unilateral#259; permanent#259; sau bilateral#259; u#351;oar#259; ori intermitent#259;, cu realizarea dificil#259; a gestualit#259;#355;ii ca for#355;#259;, precizie, vitez#259;;
3. deficien#355;#259; de fona#355;ie, degluti#355;ie, mastica#355;ie, asociate cu deficien#355;e u#351;oare ale altor func#355;ii neurologice;
4. deficien#355;e cronice ale controlului sfincterian de tipul mic#355;iunilor imperioase, incontinen#355;#259; de efort, asociate cu alte semne neurologice;
5. crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice #351;i de alte tipuri cu frecven#355;#259; mai mare de 1 pân#259; la 3 pe lun#259;, cu/f#259;r#259; tulbur#259;ri psihice intercritice sub tratament antiepileptic;
6. dureri continue sau crize, cu frecven#355;#259; medie, hiperkinezia, cauzalgia, dureri fulgurante, dureri talamice, rezistente la tratament.
Copiii cu aceste deficien#355;e se pot încadra în gradul mediu de handicap, dar corelat #351;i cu evaluarea psihosocial#259;.
b) Deficien#355;e func#355;ionale accentuate:
7. deficien#355;e în static#259; #351;i mers care fac ca bolnavul s#259; se poat#259; deplasa cu mare dificultate prin for#355;#259; proprie, nesprijinit sau cu baston ori cârje;
8. deficien#355;e de manipula#355;ie bilateral#259;, cu imposibilitatea efectu#259;rii eficiente a gestualit#259;#355;ii;
9. deficien#355;e de mastica#355;ie, degluti#355;ie, fona#355;ie #351;i/sau respira#355;ie, cu realizarea cu mare dificultate a alimenta#355;iei, vorbirii sau respira#355;iei în context neurologic;
10. deficien#355;e cronice ale controlului sfincterian care împiedic#259; încadrarea într-un mediu social;
11. deficien#355;e ale limbajului care fac imposibil#259; stabilirea rela#355;iilor interumane;
12. tulbur#259;ri trofice cronice sau recidivante musculare cutanate sau/#351;i osteoarticulare, asociate cu deficite motorii medii;
13. crize epileptice convulsive generalizate tonico-clonice #351;i alte tipuri de crize epileptice grave, ca sindromul West, sindromul Lennox-Gastaut, de cel pu#355;in una pe s#259;pt#259;mân#259; sub tratament, cu/f#259;r#259; tulbur#259;ri psihice intercritice.
Aceste deficien#355;e sunt asimilabile gradului accentuat de handicap, dar prin corelare cu evaluarea psihosocial#259;.
c) Deficien#355;e func#355;ionale grave:
14. deficien#355;#259; locomotorie de static#259; #351;i mers care face bolnavul nedeplasabil prin for#355;#259; proprie, mobilizarea fiind posibil#259; numai cu ajutorul altei persoane;
15. deficien#355;e de manipula#355;ie bilateral#259; total#259;;
16. deficien#355;e de limbaj cu/f#259;r#259; tulbur#259;ri expresive, care fac imposibil#259; stabilirea rela#355;iilor cu mediul înconjur#259;tor, în context neurologic, obiectivate clinic #351;i paraclinic;
17. deficien#355;e de degluti#355;ie #351;i respira#355;ie care necesit#259; asisten#355;#259; din partea altei persoane.
Copiii care prezint#259; asemenea deficien#355;e au nevoie, de regul#259;, de îngrijire #351;i/sau supraveghere permanent#259; din partea altei persoane, ca atare se recomand#259; încadrarea în gradul grav de handicap.
Tulbur#259;ri psihice:
a) întârzierile (dizabilit#259;#355;ile) mintale, certificate prin încadrarea în criteriile clasific#259;rilor interna#355;ionale (ICD 10):
1. întârziere mintal#259; u#351;oar#259; cu QI - 50-65 dac#259; este asociat#259; cu o alt#259; deficien#355;#259;: senzorial#259;, somatic#259;, psihic#259; (de limbaj #351;i comunicare, hiperactivitate, emo#355;ional, conduit#259;); poate fi asimilat#259; gradului mediu de handicap;
2. întârziere mintal#259; cu QI - 35-49 f#259;r#259; alt#259; asociere - se poate asimila gradului accentuat de handicap;
3. întârziere mintal#259; sever#259; #351;i profund#259; (QI sub 35) - poate fi asimilat#259; cu gradul grav de handicap;
b) tulbur#259;rile pervazive de dezvoltare: autism, sindromul Rett, sindromul Asperger, în raport cu gradul de afectare a intelectului, afectivit#259;#355;ii #351;i activit#259;#355;ii, pot fi încadrate în diferite grade de handicap;
c) st#259;rile demen#355;iale de diferite etiologii, în raport cu severitatea afect#259;rii, pot fi încadrate în diferite grade de handicap;
d) psihozele cu evolu#355;ie cronic#259; defectual#259; (schizofrenia, boala afectiv#259; primar#259;) sunt încadrabile în gradul grav de handicap.

II. Afect#259;ri ale structurilor #351;i func#355;iilor senzoriale
a) Afect#259;ri ale structurii ochiului #351;i ale func#355;iilor vizuale #351;i func#355;iilor anexelor ochiului
Afec#355;iuni oculare
I. Conform orient#259;rilor E.M.R.C.M. în vigoare, prin no#355;iunea de nev#259;z#259;tor se în#355;elege acea categorie de deficien#355;i vizuali care au capacitatea de autoservire pierdut#259; #351;i dreptul la înso#355;itor permanent.
În cadrul acestei categorii se disting:
A. cecitate absolut#259;, în care valorile acuit#259;#355;ii vizuale la AO sunt cuprinse între urm#259;toarele limite:
1. VAO = zero = p.m.m. (percepe mi#351;carea mâinii) - n.c. (nu corecteaz#259;);
2. VAO = zero = p.l. (percepe lumina);
3. VAO = zero = f.p.l. (f#259;r#259; percep#355;ie luminoas#259;);
4. anoftalmie bilateral#259; congenital#259;; operatorie;
B. cecitate relativ#259; (practic#259; sau social#259;) în care valorile acuit#259;#355;ii vizuale la AO sunt cuprinse între limitele urm#259;toare: VAO = 1/200 (n.d. la 25 cm - num#259;r#259; degetele) #351;i la 1/25 (n.d. la 2 m - num#259;r#259; degetele).
II. Deficien#355;ii vizuali care au valorile acuit#259;#355;ii vizuale la AO cuprinse între 0,04 (n.d. 1/25 la 2 m - num#259;r#259; degetele) - 0,1 (1/10 n.d. la 5 m - num#259;r#259; degetele) se încadreaz#259; în grupa ambliopilor (ambliopii mari sau forte) #351;i nu sunt încadrabili în gradul grav de handicap.
III. Aceste categorii se pot încadra în gradul accentuat de handicap, cu valori ale acuit#259;#355;ii vizuale între 0,04-0,1 la AO.
IV. Pentru gradul mediu de handicap se pot lua în discu#355;ie valorile:
a) VAO = 1/3-1/8 inclusiv;
b) vedere la un ochi = 1;
vedere la cel#259;lalt ochi 1/2 - zero f.p.
b) Afect#259;ri ale structurii #351;i func#355;iilor auzului
Afec#355;iuni ORL:
- hipoacuzie congenital#259; sau dobândit#259; precoce cu demutizare slab#259; sau nul#259; (poate fi asimilat#259; gradului mediu de handicap);
- tulbur#259;ri de auz bilateral cu pierdere peste 70 db, calculat#259; pe audiogram#259;, ce se protezeaz#259; greu, sau asociate cu tulbur#259;ri psihice #351;i de limbaj (se poate acorda gradul mediu de handicap).

III. Afect#259;ri ale structurii laringelui #351;i func#355;iilor sale:
- laringectomizare par#355;ial#259;, cu tulbur#259;ri de fona#355;ie #351;i degluti#355;ie sau cu gastrostom#259; permanent#259;, care reprezint#259; o infirmitate mare ce marcheaz#259; psihicul bolnavului (se poate asimila cu gradul accentuat de handicap);
- laringectomizare total#259; sau cu traheostom#259; permanent#259; (se va aprecia în func#355;ie de recomandarea medicului de specialitate).
La aceast#259; categorie de afectare se iau în considerare #351;i malforma#355;iile congenitale ale gurii (keilo-palato-skizis etc.).

IV. a) Afect#259;ri ale structurii sistemului cardiovascular #351;i ale func#355;iilor sale
Afec#355;iuni cardiovasculare:
- cardiopatii cu insuficien#355;#259; cardiac#259; cronic#259; clinic manifest#259; (de exemplu: tetrada Fallot, transpozi#355;ia de vase mari, stenoz#259; de arter#259; pulmonar#259; asociat#259; cu DSV, atrezia de tricuspid#259;, maladia Ebstein, defect septal ventricular, persisten#355;a canalului arterial, coarcta#355;ie de aort#259;);
- miocardiopatii primitive (de exemplu: fibroelastoz#259; endomiocardic#259;);
- HTA stadiul II, III cu complica#355;ii;
- pericardite cronice cu semne de insuficien#355;#259; cardiac#259;;
- cordul pulmonar cronic cu semne importante de hipertensiune în mica circula#355;ie;
- tulbur#259;rile de ritm #351;i conducere severe (de exemplu: extrasistole ventriculare, fibrila#355;ie, flutter atrial, tahicardia paroxistic#259; repetitiv#259;, bloc major de ramur#259; stâng#259;, blocurile AV - gradele II #351;i III #351;i blocurile bi- #351;i trifasciculare);
- polimalforma#355;ii cardiovasculare sau/#351;i ale altor organe;
- afec#355;iuni vasculare periferice (arteriale, venoase, limfatice) care determin#259; impoten#355;a func#355;ional#259; a segmentelor subiacente, tulbur#259;ri trofice marcate la dou#259; sau mai multe membre;
- purt#259;tori de pacemaker #351;i proteza#355;i valvulari;
- valvulopatii reumatismale cu insuficien#355;#259; cardiac#259;.
Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare:
- natura afec#355;iunii #351;i stadiul ei evolutiv;
- r#259;spunsurile la demersurile terapeutice;
- r#259;sunetul afec#355;iunii cardiovasculare asupra altor organe #351;i sisteme;
- asocieri patologice;
- existen#355;a insuficien#355;ei cardiace exprimate în grade NYHA.
Pot fi încadra#355;i în categoria de persoane cu handicap prin afec#355;iuni cardiovasculare exprimate în grade NYHA dup#259; cum urmeaz#259;:
a) gradul II (bolnavi care nu prezint#259; tulbur#259;ri func#355;ionale la eforturi mici, dar prezint#259; astfel de tulbur#259;ri la eforturi de o intensitate sau durat#259; mare, ap#259;rând, de asemenea, o limitare a capacit#259;#355;ii de efort) - este asimilat cu gradul mediu de handicap;
b) gradul III (bolnavi f#259;r#259; simptome în repaus, dar cu tulbur#259;ri func#355;ionale chiar la eforturi mici; de asemenea, apare #351;i o limitare a capacit#259;#355;ii de efort) - poate fi asimilat cu gradul accentuat de handicap;
c) gradul IV (bolnavi cu dispnee chiar în repaus, tulbur#259;rile func#355;ionale accentuându-se la orice efort). Se pot lua în considerare, dup#259; caz, #351;i valorile gazometriei sanguine, #351;i anume:
- hipoxemie u#351;oar#259; PaO2 60-70 mmHg;
- hipoxemie medie PaO2 50-60 mmHg;
- hipoxemie accentuat#259; PaO2 sub 50 mmHg.
Pentru grupele de vârst#259; pentru care nu se pot evalua gradele NYHA se va lua în considerare gradul de deficien#355;#259; func#355;ional#259;.
În cazul interven#355;iilor chirurgicale din sfera cardiac#259; gradul de handicap se apreciaz#259; în func#355;ie de amploarea interven#355;iei #351;i de rezultatul postoperator. Gradul grav se acord#259; pe o perioad#259; de 6-12 luni. Ulterior aprecierea se face în func#355;ie de evolu#355;ie #351;i de recomand#259;rile medicale.
b) Afect#259;ri ale structurii aparatului respirator #351;i ale func#355;iilor sale
Afec#355;iuni respiratorii:
a) afec#355;iuni pulmonare cronice evolutive:
- tuberculoz#259; bronhopulmonar#259; #351;i pleural#259; activ#259; sau activ regresiv#259;;
- supura#355;ie bronhopulmonar#259; permanent#259; sau cu pusee frecvente (bron#351;ectazii cu pusee supurative #351;i tulbur#259;ri de nutri#355;ie, pleurezie purulent#259;).
În aceste cazuri se apreciaz#259; o deficien#355;#259; func#355;ional#259; respiratorie ce afecteaz#259; semnificativ activitatea #351;i participarea, care poate fi asimilat#259; cu gradul accentuat de handicap.
Formele severe cu ca#351;exie, deperdi#355;ie proteic#259;, cord pulmonar cronic decompensat se apreciaz#259; ca fiind o deficien#355;#259; func#355;ional#259; respiratorie grav#259;, care poate fi asimilat#259; cu gradul grav de handicap, necesitând îngrijire din partea altei persoane;
b) afec#355;iuni bronhopulmonare cronice, cu tulbur#259;ri func#355;ionale intermitente sau permanente (astm bron#351;ic infantil, bron#351;it#259; obstructiv#259; cronic#259;):
- forma clinic#259; moderat#259; (o criz#259; de astm/s#259;pt#259;mân#259; sau fenomene bron#351;itice relativ rare, cu pusee la 2-3 luni) se apreciaz#259; c#259; este o deficien#355;#259; func#355;ional#259; medie (disfunc#355;ie ventilatorie decelat#259; spirografic, cu intensitate medie) #351;i poate fi asimilat#259; cu încadrarea în gradul mediu de handicap;
- forma clinic#259; sever#259; (o criz#259; de astm/zi sau mai frecvente, rebel#259; la tratament bronhodilatator #351;i/sau corticodependent#259; sau forme de bron#351;it#259; cronic#259; cu acutiz#259;ri frecvente, semne clinice severe, cu disfunc#355;ie ventilatorie accentuat#259; #351;i/sau semne de insuficien#355;#259; pulmonar#259; manifest#259; #351;i/sau cord pulmonar cronic compensat) se apreciaz#259; ca deficien#355;#259; func#355;ional#259; accentuat#259; #351;i poate fi asimilat#259; cu gradul accentuat de handicap;
- formele clinico-func#355;ionale grave, cu insuficien#355;#259; cardiorespiratorie sever#259; ireductibil#259; - ca#351;exie, deperdi#355;ie proteic#259; - se apreciaz#259; c#259; au deficien#355;#259; func#355;ional#259; grav#259; #351;i pot fi asimilate cu gradul grav de handicap, necesitând îngrijire din partea altei persoane;
c) sechelele dup#259; tuberculoz#259; pulmonar#259; sau dup#259; interven#355;ii chirurgicale ori traumatism toracic; la ace#351;ti bolnavi handicapul, deci deficien#355;a func#355;ional#259; respiratorie, se apreciaz#259; în func#355;ie de aspectul func#355;ional detectat prin teste spirografice sau gazometrie sanguin#259;;
d) anomaliile congenitale (agenezie pulmonar#259;, fibroz#259; pulmonar#259; idiopatic#259;) cu tulbur#259;ri func#355;ionale #351;i/sau insuficien#355;#259; respiratorie cronic#259; #351;i efectele lor asupra activit#259;#355;ii #351;i particip#259;rii pot conduce la un handicap ce este apreciat în baza testelor spirografice sau gazometriei sanguine.
c) Afect#259;ri ale structurii sistemului imunitar #351;i ale func#355;iilor sale:
- boli cu deficit imunitar cronic: boala SIDA, hipogamaglobulinemia, agranulocitoza - asimilabile cu gradul grav de handicap.
Pentru aprecierea severit#259;#355;ii afect#259;rii HIV-SIDA se vor avea în vedere stadiile clinico-imunologice, conform clasific#259;rii infec#355;iei HIV pediatrice CDC - Atlanta 1994, dup#259; cum urmeaz#259;:
- handicap accentuat - stadiile clinico-imunologice N2, A1, A2, B1;
- handicap grav - stadiile clinico-imunologice N3, A3, B2, B3, C1, C2, C3;
- anemii hemolitice cronice necompensate;
- afec#355;iuni hematologice:
• anemii cronice (de exemplu: talasemie major#259;, sferomicrocitoza necompensat#259;, poliglobulia cronic#259;, siclemia, methemoglobinemia cronic#259;);
• afec#355;iuni hematologice (de exemplu: leucemiile, limfom malign nehodgkinian stadiile I #351;i II, boala Hodgkin, mielom multiplu);
• macroglobulinemia Waldestrom cu alterarea progresiv#259; a st#259;rii generale, hepatosplenomegalie #351;i tumori micro- sau macronodulare în amigdale, pl#259;mâni, tub digestiv.
Pentru asimilare #351;i evaluare se vor avea în vedere:
- caracterul evolutiv, progresiv al afec#355;iunii;
- alterarea progresiv#259; a st#259;rii generale;
- semne de hipogenezie sau agenezie medular#259;;
- prezen#355;a #351;i frecven#355;a fenomenelor hemoragipare;
- prezen#355;a complica#355;iilor (hepato-splenice, neurologice, renale, cardiovasculare etc.);
- prezen#355;a sindromului de imunodeficien#355;#259;;
- hemofilia cu manifest#259;ri hemoragice frecvente, tulbur#259;ri articulare posthemoragice, paralizii nervoase periferice;
- anemiile persistente, sub 8 gr%.
Prezint#259; deficien#355;#259; func#355;ional#259; medie:
- leucemia acut#259; în remisiune complet#259; men#355;inut#259; cel pu#355;in un an de la încheierea tratamentului;
- leucemia cronic#259; cu num#259;rul de leucocite sub 50.000/mm3, cu adenomegalie sau/#351;i splenomegalie;
- trombocitemiile persistente peste 500.000/mm3, f#259;r#259; complica#355;ii tromboembolice sau hemoragice;
- anemiile între 7-8 gr%, rezistente la tratament;
- hemofilia cu manifest#259;ri hemoragice f#259;r#259; gravitate #351;i f#259;r#259; modific#259;ri de dinamic#259; articular#259;;
- boala Hodgkin în stadiile I #351;i II.
Deficien#355;a func#355;ional#259; accentuat#259; se manifest#259; în:
- leucemia acut#259;;
- leucemiile cronice cu leucocitoza marcat#259; peste 100.000/mm3, rezistent#259; la tratament, cu insuficien#355;#259; medular#259; (anemie, granulopenie sau/#351;i trombopenie), adenomegalii #351;i splenomegalii tumorale #351;i infec#355;ii cronice;
- leucemiile cronice trecute în stadiul de metamorfozare blastic#259;;
- policitemiile complicate cu hipertensiune arterial#259;, insuficien#355;#259; cardiac#259;, mieloscleroz#259;, tromboembolii, transformare în leucemie acut#259;;
- trombocitemiile hemoragice înso#355;ite de complica#355;ii tromboembolice;
- anemiile sub 7 gr%, rezistente la tratament, care necesit#259; perfuzii de sânge, precum #351;i cele cu complica#355;ii, respectiv: tromboze, hemoragii repetate, semne de insuficien#355;#259; medular#259;, hemocromatoz#259;, transformare în leucemii acute;
- boala Hodgkin în stadiile III #351;i IV;
- mielomul multiplu cu fracturi multiple, cu anemie moderat#259; sau sever#259;, sindrom hemoragic, insuficien#355;#259; renal#259;;
- trombocitopeniile cu hemoragii frecvente #351;i severe, cu anemie hipocrom#259; medie sau sever#259;.
Deficien#355;a func#355;ional#259; grav#259; apare în:
- formele cu deficien#355;e motorii importante, sechele ale unor complica#355;ii neurologice ca urmare a afec#355;iunilor hemoragice;
- anemiile severe rebele la tratament;
- boala Hodgkin în stadiul IV, cu complica#355;ii severe.

V. Afect#259;ri ale structurii #351;i func#355;iilor sistemelor digestiv, metabolic #351;i endocrin
a) Afect#259;ri ale structurii sistemului digestiv #351;i ale func#355;iilor sale
Afec#355;iuni digestive:
- afec#355;iuni de diverse tipuri, cu tulbur#259;ri importante de nutri#355;ie (deficit ponderal peste 20% la adolescen#355;i #351;i 25% la sugari) (de exemplu: diaree cronic#259; cu sindrom de malabsorb#355;ie, celiakie etc.);
- insuficien#355;#259; hepatic#259; cronic#259; medie #351;i sever#259; (probat#259; prin teste de laborator);
- hepatit#259; cronic#259; activ#259; (hepatit#259; agresiv#259;);
- ciroz#259; hepatic#259;;
- insuficien#355;#259; pancreatic#259; cronic#259; exocrin#259;; fibroz#259; chistic#259; de pancreas.
Pentru asimilare se vor avea în vedere: afectarea st#259;rii de nutri#355;ie #351;i a func#355;iilor vitale, precum #351;i testele de laborator.
Pentru insuficien#355;a hepatic#259; cronic#259; forma medie se poate acorda gradul mediu de handicap. Pentru forma sever#259; se poate aprecia gradul accentuat de handicap.
Pentru ciroz#259; se poate aprecia gradul grav de handicap.
b) Afect#259;ri ale structurii glandelor endocrine #351;i ale func#355;iilor specifice
Afec#355;iuni endocrine:
- insuficien#355;#259; hipofizar#259; accentuat#259; grav#259;, tulbur#259;ri grave de nutri#355;ie, insuficien#355;#259; corticosuprarenal#259; #351;i tulbur#259;ri psihice;
- diabet insipid rezistent la tratament;
- hipertiroidism cu visceraliz#259;ri (cardiace) #351;i tulbur#259;ri de nutri#355;ie;
- hiperparatiroidismul #351;i hipoparatiroidismul documentate;
- mixedemul;
- hiperaldosteronismul primar de evolu#355;ie, cu sechele cardiovasculare #351;i renale relativ echilibrate sub tratament.
Pentru asimilare pe grade se vor avea în vedere: stadiul afec#355;iunii #351;i eventuale complica#355;ii, r#259;spunsul terapeutic, eventuale asocieri posibile.
Pentru insuficien#355;#259; hipofizar#259; accentuat#259; sau grav#259; se poate asimila gradul grav de handicap.
Pentru mixedem cu r#259;spuns terapeutic se poate asimila gradul accentuat de handicap.
Intoleran#355;a la lactoz#259; - gluten se poate asimila cu gradul accentuat de handicap.
c) Afect#259;ri ale structurii #351;i func#355;iilor sistemului metabolic
Tulbur#259;ri cronice de metabolism #351;i nutri#355;ie:
a) acidoz#259; metabolic#259; cronic#259;, fenilcetonurie, glicogenoze, porfirie cu tulbur#259;ri polinevritice #351;i tulbur#259;ri psihice severe #351;i semne importante de hepatit#259; cronic#259; (se poate acorda gradul accentuat de handicap);
b) degenerescen#355;a hepatolenticular#259; (Wilson) - se poate acorda gradul accentuat de handicap;
c) diabet zaharat juvenil cu formele urm#259;toare:
- diabet zaharat insulinodependent echilibrat, compensat, necomplicat; se apreciaz#259; ca deficien#355;#259; func#355;ional#259; de nutri#355;ie medie #351;i poate fi încadrat în gradul mediu de handicap;
- diabet zaharat insulinodependent dezechilibrat, necomplicat, care necesit#259; tratament strict supravegheat ca #351;i formele insulinorezistente; se apreciaz#259; c#259; prezint#259; o deficien#355;#259; func#355;ional#259; #351;i de nutri#355;ie accentuat#259; #351;i poate fi încadrat în gradul accentuat de handicap;
- diabet zaharat decompensat cu com#259; acidocetozic#259;, hiperosmotic#259; repetat#259; #351;i complicat cu polineuropatie, retinopatie #351;i metropatie; se apreciaz#259; c#259; determin#259; o deficien#355;#259; func#355;ional#259; de nutri#355;ie accentuat#259; #351;i poate fi asimilat#259; cu încadrarea în gradul accentuat de handicap;
- formele grave de diabet zaharat cu ca#351;exie grav#259;, cu complica#355;ii de tip cecitate #351;i polineuropatii grave, se apreciaz#259; c#259; determin#259; o deficien#355;#259; func#355;ional#259; de nutri#355;ie grav#259; #351;i pot fi asimilate cu încadrarea în gradul grav de handicap, necesitând îngrijire din partea altei persoane. Copiii cu diabet din grupa de vârst#259; 0-7 ani care prezint#259; probleme deosebite de alimenta#355;ie #351;i administrare a tratamentului se pot încadra în gradul de handicap grav în baza recomand#259;rii medicale;
d) intoleran#355;#259; la gluten, lactoz#259; (documentate clinic, plus biopsie intestinal#259;) - se poate încadra în gradul accentuat de handicap;
e) formele de rahitism vitaminorezistent confirmate prin repetate intern#259;ri în spital se apreciaz#259; c#259; determin#259; o deficien#355;#259; de nutri#355;ie accentuat#259; care poate fi asimilat#259; cu încadrarea în gradul accentuat de handicap;
f) st#259;rile de ca#351;exie grav#259; #351;i deperdi#355;ie proteic#259; de diverse etiologii se apreciaz#259; c#259; determin#259; o deficien#355;#259; de nutri#355;ie grav#259; când dep#259;#351;esc un deficit ponderal de 25% #351;i pot fi asimilate cu încadrarea în gradul grav de handicap, necesitând îngrijiri din partea altei persoane.

VI. Afect#259;ri ale structurii func#355;iilor aparatului urinar
Afec#355;iuni renale cu insuficien#355;#259; renal#259; cronic#259; documentat#259;, indiferent de cauz#259;:
- cauze malformative (de exemplu: agenezia renal#259; unilateral#259;, hipoplazia renal#259;, rinichi polichistic, rinichi în potcoav#259;, duplicare ureteral#259;, reflux vezico-ureteral, displazie reno-facial#259; Potter 1);
- cauze tumorale (de exemplu: tumora Wilms);
- hidronefroz#259; de gradul III;
- hipertensiune reno-vascular#259; sever#259; sau malign#259;;
- litiaz#259; renal#259; sau ureteral#259; aseptic#259; pe rinichi unic, unilateral#259; dac#259; rinichiul controlateral este pielonefritic sau bilateral#259;, complica#355;ii, indiferent dac#259; complica#355;ia este uni sau bilateral#259;;
- nefrocalcinoza unilateral#259; cu rinichi controlateral afectat;
- rinichi unic chirurgical, cu afectarea func#355;iei renale a rinichiului restant (creatinemie peste 2 mg%).
Pentru încadrarea în grade de handicap se evalueaz#259; stadiul evolutiv al bolii #351;i posibilit#259;#355;ile terapeutice, corelat cu evaluarea psihosocial#259;.
Pentru tumora Wilms în stadiu inoperabil se poate acorda gradul grav de handicap, pentru hipertensiune renovascular#259; sever#259; sau malign#259; se poate acorda gradul accentuat de handicap, la fel #351;i pentru rinichi unic chirurgical cu afectarea func#355;iei renale. Hidronefroza de gradul III se poate aprecia ca handicap accentuat.

VII. a) Afect#259;ri ale structurii #351;i func#355;iilor aparatului locomotor #351;i corespunz#259;toare mi#351;c#259;rii
Afec#355;iuni osteoarticulare:
- boli constitu#355;ionale ale oaselor (de exemplu: osteopsatiroza, acondroplazia #351;i osteopetroza);
- malforma#355;ii [de exemplu: amielia unui membru, total#259; sau par#355;ial#259; (toracal sau pelvin), de coaste, stern, clavicul#259;, coast#259; supranumerar#259; cu torticolis permanent]; sindactilie înc#259; dou#259; luni dup#259; opera#355;ie;
- redori #351;i anchiloze; redori strânse mono- sau bilaterale de #351;old, genunchi sau combinate controlaterale în pozi#355;ii vicioase, asociate sau nu cu paralizii nervoase; asocierea lipsei policelui sau a patru degete bilateral cu anchiloze de degete, cot, um#259;r, în pozi#355;ii nefunc#355;ionale; anchiloze bilaterale ale coatelor #351;i umerilor, anchiloze ale pumnului, cotului, um#259;rului, bilateral, în pozi#355;ie func#355;ional#259;; pierderea gestualit#259;#355;ii unui membru toracal asociat#259; cu reducerea prehensiunii;
- amputa#355;ii (de exemplu: amputa#355;iile bilaterale, neprotezabile sau greu protezabile de membre inferioare cu articula#355;iile supraiacente în redoare sau anchiloze; amputa#355;ii unilaterale, indiferent de nivel, cu excep#355;ia celor de degete; amputa#355;ia bilateral#259; a membrelor toracale, indiferent de nivel; amputa#355;ia unilateral#259;, indiferent de nivel, în raport #351;i cu gestualitatea #351;i deservirea necesar#259;; dezarticularea membrului toracal);
- pseudoartroze (de exemplu: gamb#259;, coaps#259;, antebra#355; #351;i bra#355; neoperabile);
- protez#259; total#259; de #351;old cu tulbur#259;ri de static#259; #351;i mers;
- infec#355;ii cronice invalidante (de exemplu: osteomielit#259; cronic#259;, morbul Pott, fistule osoase în evolu#355;ie);
- osteonecroze cronice invalidante, indiferent de etiologie (de exemplu: osteonecroz#259; de cap femural);
- leziuni de corpuri vertebrale cu modific#259;ri ale articula#355;iilor intervertebrale, cu modific#259;ri de static#259; #351;i mobilitate a coloanei (ortostatism #351;i deplas#259;ri dificile); cifoscolioze #351;i scolioze deformante ce împiedic#259; capacitatea respiratorie normal#259; (de exemplu: maladia Scheuerman);
- deform#259;ri rahitice grave cu tulbur#259;ri de postur#259;, locomo#355;ie sau respira#355;ie;
- luxa#355;ia congenital#259; de #351;old (pe perioada imobiliz#259;rii în aparat gipsat).
Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare, în plus fa#355;#259; de evaluarea psihosocial#259;:
a) implica#355;iile asupra realiz#259;rii posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale - în cazul afect#259;rii coloanei vertebrale #351;i membrelor pelvine;
b) idem, asupra gestualit#259;#355;ii de prehensiune, asupra amplitudinii deplas#259;rilor gestuale, posibilit#259;#355;ii realiz#259;rii gesturilor fine #351;i precise - în afec#355;iunile membrelor toracale;
c) caracterul evolutiv sau regresiv al afec#355;iunii;
d) posibilit#259;#355;ile terapeutice, inclusiv ortezare #351;i protezare;
e) asocieri cu afec#355;iuni musculare, neurologice, somatice;
f) asocieri cu tulbur#259;ri circulatorii loco-regionale;
g) prezen#355;a unor procese supurative acute sau cronice.
Pentru afec#355;iunile locomotorii osteoarticulare:
• deficien#355;a func#355;ional#259; medie - reducerea posibilit#259;#355;ii de realizare #351;i men#355;inere a ortostatismului, mersului, prin pozi#355;ii vicioase ale trunchiului #351;i membrelor, prin limitarea variantelor posturale sau a deplas#259;rilor gestuale;
• deficien#355;a func#355;ional#259; accentuat#259; - reducerea marcat#259; sau pierderea posibilit#259;#355;ilor de realizare #351;i men#355;inere a ortostatismului, mersului, a gestualit#259;#355;ii de prehensiune la un membru, asociat#259; cu reducerea acestor posibilit#259;#355;i la membrul controlateral; prin caracterul evolutiv al afec#355;iunii ori complica#355;ii sau asocieri morbide;
• deficien#355;a func#355;ional#259; grav#259; - pierderea gestualit#259;#355;ii ambelor membre toracale sau a posibilit#259;#355;ilor de mers #351;i ortostatism; prin caracterul diseminat al afec#355;iunii (neoplasme); prin evolu#355;ie ireversibil#259; spre exitus;
• colagenoze:
- boala lupic#259; (LED);
- sclerodermia cu tulbur#259;ri cutanate specifice, reducând gestualitatea, cu fenomene pulmonare (fibroz#259; pulmonar#259;);
- periarterita nodoas#259; cu tulbur#259;ri oculare (hemoragii retiniene), polimiozit#259;, cu manifest#259;ri digestive pulmonare, simptome renale, HTA;
- dermatomiozit#259; (polimiozit#259; în evolu#355;ie, cu atrofii musculare sau cu modific#259;ri ale staticii coloanei #351;i sl#259;birea for#355;ei musculare a membrelor toracale, când deplasarea devine dificil#259;);
- poliartrita reumatoid#259; în evolu#355;ie sau cu sechele la nivelul articula#355;iilor pumnului #351;i degetelor, determinând limitarea gestualit#259;#355;ii.
În cazul acestui capitol se vor avea în vedere implica#355;iile asupra func#355;iilor vitale #351;i posibilit#259;#355;ile de realizare a gestualit#259;#355;ii, limit#259;rile func#355;ionale motorii.
b) Afect#259;ri ale structurii #351;i func#355;iilor mu#351;chilor
Afec#355;iuni musculare:
- anomalii #351;i malforma#355;ii congenitale, dac#259; împiedic#259; statica #351;i locomo#355;ia (de exemplu: hipertrofii congenitale, redori #351;i retrac#355;ii musculare);
- boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu: distrofia Duchenne, miopatii în centur#259;, distrofia muscular#259; progresiv#259; congenital#259;, distrofii miotonice Thomsen-Becher);
- miastenia ce determin#259; fatigabilitatea rapid#259;, cu tulbur#259;ri de locomo#355;ie, manipula#355;ie, fona#355;ie, respira#355;ie;
- glicogenoze (de exemplu: tip II - boala Pompe).
Pentru asimilare pe grade de handicap se evalueaz#259;:
a) implica#355;iile lor asupra realiz#259;rii posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale: în cazul afect#259;rii coloanei vertebrale #351;i membrelor pelvine;
b) idem, asupra gestualit#259;#355;ii de prehensiune, asupra amplitudinii deplas#259;rilor gestuale, posibilit#259;#355;ii realiz#259;rii gesturilor fine #351;i precise în afec#355;iunile membrelor toracale;
c) caracterul evolutiv sau regresiv al afec#355;iunii;
d) posibilit#259;#355;ile terapeutice, inclusiv ortezare #351;i protezare;
e) asocieri cu afec#355;iuni neurologice osteoarticulare sau somatice;
f) prezen#355;a tulbur#259;rilor circulatorii loco-regionale;
g) prezen#355;a sau absen#355;a fenomenelor sfincteriene;
h) prezen#355;a tulbur#259;rilor de mastica#355;ie, degluti#355;ie, fona#355;ie #351;i respira#355;ie.

VIII. Afect#259;ri ale structurii pielii, anexelor #351;i func#355;iilor tegumentului
Afec#355;iuni dermatologice:
- afec#355;iuni cronice ale pielii, cu caracter de boli generale sau fiind expresia unei boli sistemice ori care, prin efectul lor, limiteaz#259; semnificativ postura #351;i gestualitatea (de exemplu: epidermoliza buloas#259;, diskeratoza anhidrotic#259; primar#259;; cicatrici postarsur#259; mutilante #351;i invalidante).
Pentru aceste afec#355;iuni, avându-se în vedere #351;i cele enun#355;ate, se poate face asimilarea cu gradul accentuat de handicap.

IX. Afect#259;ri legate de boala canceroas#259;
Boala canceroas#259;:
• afec#355;iunea într-un stadiu curabil - poate orienta spre asimilare temporar#259; cu gradul accentuat de handicap;
• stadiul avansat/inoperabil, cu tulbur#259;ri func#355;ionale majore determinate de boal#259; - poate orienta spre gradul grav de handicap; în cursul tratamentului intensiv, conform recomand#259;rilor medicului curant, se poate aprecia gradul grav de handicap pe o perioad#259; de 12 luni, apoi în func#355;ie de evolu#355;ie;
• postterapeutic, la 2 ani de la întreruperea tratamentului, se poate face încadrarea în gradul mediu de handicap, dac#259; nu sunt semne de recidiv#259; local#259; sau regional#259; ori tulbur#259;ri func#355;ionale postterapeutice.

X. Afect#259;ri multiple ale organismului legate de boli genetice invalidante
Boli genetice invalidante:
- abera#355;ii cromozomiale - trisomia 18, trisomia 21, trisomia 13 - în raport cu afectarea capacit#259;#355;ii intelectuale, de comunicare, prezen#355;a comorbidit#259;#355;ii #351;i a restric#355;iilor de participare; pot fi încadrate în grade diferite de handicap.

XI. Afect#259;ri ale organismului legate de transplantul de organe
St#259;rile posttransplant
Se apreciaz#259; handicap grav în primele 12 luni de la transplant, ulterior gradul de handicap se stabile#351;te în func#355;ie de evolu#355;ie #351;i de recomand#259;rile medicale.

dali73 spune:

Nu stiu de ce a aparut scris asa si nu ma pricep sa repar . Va rog mult daca stiti vreuna din voi sa il reparati . Multumesc.

paula2003 spune:

Legea nr. 448 din 18 decembrie 2006
privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap


Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1006 din 18/12/2006

Actul a intrat in vigoare la data de 21 decembrie 2006

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.



CAPITOLUL I
Dispozitii generale, definitii si principii

Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza drepturile si obligatiile persoanelor cu handicap acordate in scopul integrarii si incluziunii sociale a acestora.


Art. 2. - (1) Persoanele cu handicap, in intelesul prezentei legi, sunt acele persoane carora, datorita unor afectiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitatile de a desfasura in mod normal activitati cotidiene, necesitand masuri de protectie in sprijinul recuperarii, integrarii si incluziunii sociale.
(2) De dispozitiile prezentei legi beneficiaza copiii si adultii cu handicap, cetateni romani, cetateni ai altor state sau apatrizi, pe perioada in care au, conform legii, domiciliul ori resedinta in Romania.


Art. 3. - Protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap au la baza urmatoarele principii:
a) respectarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale omului;
b) prevenirea si combaterea discriminarii;
c) egalizarea sanselor;
d) egalitatea de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca;
e) solidaritatea sociala;
f) responsabilizarea comunitatii;
g) subsidiaritatea;
h) adaptarea societatii la persoana cu handicap;
i) interesul persoanei cu handicap;
j) abordarea integrata;
k) parteneriatul;
l) libertatea optiunii si controlul sau decizia asupra propriei vieti, a serviciilor si formelor de suport de care beneficiaza;
m) abordarea centrata pe persoana in furnizarea de servicii;
n) protectie impotriva neglijarii si abuzului;
o) alegerea alternativei celei mai putin restrictive in determinarea sprijinului si asistentei necesare;
p) integrarea si incluziunea sociala a persoanelor cu handicap, cu drepturi si obligatii egale ca toti ceilalti membri ai societatii.


Art. 4. - Autoritatile publice, furnizorii de servicii sociale, reprezentantii societatii civile, precum si persoanele fizice si juridice responsabile de aplicarea prezentei legi au obligatia sa promoveze, sa respecte si sa garanteze drepturile persoanei cu handicap, stabilite in concordanta cu prevederile Cartei sociale europene revizuite, adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificata prin Legea nr. 74/1999, precum si cu celelalte acte interne si internationale in materie la care Romania este parte.


Art. 5. - In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile folosite au urmatoarele semnificatii:
1. acces neingradit al persoanei cu handicap - accesul fara limitari sau restrictii la mediul fizic, informational si comunicational;
2. accesibilitate - ansamblul de masuri si lucrari de adaptare a mediului fizic, precum si a mediului informational si comunicational conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esential de exercitare a drepturilor si de indeplinire a obligatiilor persoanelor cu handicap in societate;
3. adaptare - procesul de transformare a mediului fizic si informational, a produselor sau sistemelor, pentru a le face disponibile si persoanelor cu handicap;
4. adaptare rezonabila la locul de munca - totalitatea modificarilor facute de angajator pentru a facilita exercitarea dreptului la munca al persoanei cu handicap; presupune modificarea programului de lucru, achizitionarea de echipament, dispozitive si tehnologii asistive si alte masuri asemenea;
5. angajare asistata - optiunea de angajare care faciliteaza munca in locuri de munca obisnuite de pe piata competitiva a muncii si care presupune oferirea de sprijin in cautarea locului de munca si la locul de munca, transport, tehnologii ajutatoare, instruire, specializare;
6. asistent personal al persoanei cu handicap grav - persoana care supravegheaza, acorda asistenta si ingrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap;
7. asistent personal profesionist - persoana fizica atestata care asigura la domiciliul sau ingrijirea si protectia adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat in conditiile precizate de lege;
8. asistenta vie - include asistenta animala, ca de exemplu, cainele-ghid;
9. atelier protejat - spatiul adaptat nevoilor persoanelor cu handicap, unde acestea desfasoara activitati de formare, dezvoltare si perfectionare a abilitatilor; poate functiona in locatii din comunitate, in centre de zi, in centre rezidentiale si in unitati de invatamant speciale;
10. bugetul personal complementar - stabileste limitele cheltuielilor personale din cursul unei luni, in functie de gradul de handicap, pentru plata taxei de abonament radio/TV, a abonamentului telefonic cu impulsuri incluse si a taxei pentru abonamentul la curentul electric;
11. cai si mijloace de acces - elementele prin care se asigura accesul in cladirile publice si care asigura posibilitatea deplasarii persoanelor cu handicap in interiorul cladirii;
12. cerinte educative speciale - necesitatile educationale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educatiei adaptate particularitatilor individuale si celor caracteristice unei anumite deficiente sau tulburari/dificultati de invatare, precum si o asistenta complexa de tip medical, social etc.;
13. cladiri de utilitate publica - cladirile apartinand institutiilor publice si private care ofera populatiei diferite tipuri de servicii;
14. comisie de evaluare a persoanelor adulte cu handicap - organul de specialitate fara personalitate juridica in subordinea consiliilor judetene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, ale carei atributii principale sunt stabilite prin prezenta lege;
15. contractare - procedura de finantare/cofinantare de catre autoritatile administratiei publice locale a serviciilor sociale publice realizate de furnizorii privati de servicii sociale, acreditati in conditiile legii;
16. dizabilitate - termenul generic pentru afectari/deficiente, limitari de activitate si restrictii de participare, definite conform Clasificarii internationale a functionarii, dizabilitatii si sanatatii, adoptata si aprobata de Organizatia Mondiala a Sanatatii, si care releva aspectul negativ al interactiunii individ-context;
17. egalizarea sanselor - procesul prin care diferitele structuri sociale si de mediu, infrastructura, serviciile, activitatile informative sau documentare devin disponibile si persoanelor cu handicap;
18. incluziune sociala - setul de masuri si actiuni multidimensionale din domeniile protectiei sociale, ocuparii fortei de munca, locuirii, educatiei, sanatatii, informarii si comunicarii, mobilitatii, securitatii, justitiei si culturii, destinate combaterii excluziunii sociale;
19. indemnizatie lunara - prestatia sociala lunara reprezentand sume de bani acordate persoanelor cu handicap de natura sa faciliteze egalizarea de sanse, asigurarea unei vieti autonome si favorizarea incluziunii lor sociale;
20. integrare sociala - procesul de interactiune dintre individ sau grup si mediul social, prin intermediul caruia se realizeaza un echilibru functional al partilor;
21. insotitor - persoana care acompaniaza persoana cu handicap si care beneficiaza de drepturi in conditiile prevazute de lege;
22. loc de munca protejat - spatiul aferent activitatii persoanei cu handicap, adaptat nevoilor acesteia, care include cel putin locul de munca, echipamentul, toaleta si caile de acces;
23. manager de caz - membrul echipei pluridisciplinare care coordoneaza, monitorizeaza si evalueaza indeplinirea planului individual de servicii, precum si masurile luate in legatura cu adultul cu handicap;
24. plan individual de servicii - documentul care fixeaza obiective pe termen scurt, mediu si lung, precizand modalitatile de interventie si sprijin pentru adultii cu handicap, prin care se realizeaza activitatile si serviciile precizate in programul individual de reabilitare si integrare sociala;
25. program individual de reabilitare si integrare sociala - documentul elaborat de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, in care sunt precizate activitatile si serviciile de care adultul cu handicap are nevoie in procesul de integrare sociala;
26. reprezentant legal - parintele sau persoana desemnata, potrivit legii, sa exercite drepturile si sa indeplineasca obligatiile fata de persoana cu handicap;
27. sanse egale - rezultatul procesului de egalizare a sanselor, prin care diferitele structuri ale societatii si mediului sunt accesibile tuturor, inclusiv persoanelor cu handicap;
28. tehnologie asistiva si de acces - tehnologia care asigura accesul cu sanse egale al persoanelor cu handicap la mediul fizic, informational si comunicational;
29. unitate protejata autorizata - operatorul economic de drept public sau privat, cu gestiune proprie, in cadrul caruia cel putin 30% din numarul total de angajati cu contract individual de munca sunt persoane cu handicap.



CAPITOLUL II
Drepturile persoanelor cu handicap

Art. 6. - Persoanele cu handicap beneficiaza de drepturi la:
a) ocrotirea sanatatii - prevenire, tratament si recuperare;
b) educatie si formare profesionala;
c) ocuparea si adaptarea locului de munca, orientare si reconversie profesionala;
d) asistenta sociala, respectiv servicii sociale si prestatii sociale;
e) locuinta, amenajarea mediului de viata personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, informational si comunicational;
f) petrecerea timpului liber, acces la cultura, sport, turism;
g) asistenta juridica;
h) facilitati fiscale;
i) evaluare si reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de catre membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.


Art. 7. - (1) Promovarea si respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin, in principal, autoritatilor administratiei publice locale unde isi are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap si, in subsidiar, respectiv complementar, autoritatilor administratiei publice centrale, societatii civile si familiei sau reprezentantului legal al persoanei cu handicap.
(2) In baza principiului egalizarii sanselor, autoritatile publice competente au obligatia sa asigure resursele financiare necesare si sa ia masuri specifice pentru ca persoanele cu handicap sa aiba acces nemijlocit si neingradit la servicii.


Art. 8. - (1) Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap si celelalte autoritati publice centrale si locale au obligatia sa asigure, potrivit prezentei legi, conditiile necesare pentru integrarea si incluziunea sociala a persoanelor cu handicap.
(2) Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap elaboreaza politici si asigura monitorizarea si controlul respectarii drepturilor persoanelor cu handicap.
(3) In vederea realizarii dispozitiilor prevazute la alin. (2), Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap poate incheia parteneriate cu organizatii neguvernamentale ale persoanelor cu handicap, care reprezinta interesele acestora sau care desfasoara activitati in domeniul promovarii si apararii drepturilor omului.



SECTIUNEA 1
Sanatate si recuperare


Art. 9. - (1) Pentru protectia sanatatii fizice si mentale a persoanelor cu handicap, autoritatile publice au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice:
a) sa includa nevoile persoanelor cu handicap si ale familiilor acestora in toate politicile, strategiile si programele de dezvoltare regionala, judeteana sau locala, precum si in programele guvernamentale de ocrotire a sanatatii;
b) sa creeze conditii de disponibilitate, respectiv de transport, infrastructura, retele de comunicare, a serviciilor medicale si sociomedicale;
c) sa infiinteze si sa sustina centre de reabilitare specializate pe tipuri de handicap;
d) sa creeze conditii pentru asigurarea tehnologiei asistive si de acces;
e) sa dezvolte programe de prevenire a aparitiei handicapului;
f) sa sprijine accesul la tratamentul balnear si de recuperare;
g) sa includa si sa recunoasca sportul ca mijloc de recuperare, dezvoltand programe specifice.
(2) Persoanele cu handicap, familiile acestora sau reprezentantii lor legali au dreptul la toate informatiile referitoare la diagnosticul medical si de recuperare/reabilitare, la serviciile si programele disponibile, in toate stadiile acestora, precum si la drepturile si obligatiile in domeniu.


Art. 10. - Persoanele cu handicap beneficiaza de asistenta medicala in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, potrivit legii.


Art. 11. - (1) In vederea asigurarii asistentei de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul la:
a) dispozitive de protezare in domeniul ORL, dispozitive pentru protezare stomii, dispozitive pentru incontinenta urinara, proteze pentru membrul inferior, proteze pentru membrul superior, dispozitive de mers/deplasare, carucioare, cadre de mers, triciclete de mers, trepiede, carje, cotiere, bastane, orteze, incaltaminte ortopedica, dispozitive pentru handicap vizual, implanturi cardiace, dispozitive de adaptare a autovehiculelor si materiale igienico-sanitare pentru persoanele cu incontinenta urinara - cateter lubrifiat, absorbante, conform Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate;
b) servicii gratuite de cazare si masa si pentru insotitorul copilului cu handicap grav sau accentuat ori al adultului cu handicap grav sau accentuat in unitatile sanitare cu paturi, sanatorii si statiuni balneare, la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist, asigurate de la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, conform Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate;
c) un bilet gratuit de tratament balnear, in cursul unui an, pe baza programului individual de reabilitare si integrare sociala si a recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist.
(2) In termen de maximum 30 de zile de la data depunerii documentatiei de catre persoana cu handicap sau reprezentantul legal al acesteia, casele de asigurari de sanatate au obligatia sa emita decizia ori aprobarea de plata pentru fiecare dispozitiv medical sau tip de dispozitiv medical acordat persoanelor cu handicap.
(3) Contravaloarea pretului de referinta pentru produsele prevazute la alin. (1) lit. a) se suporta integral din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, prin casa de asigurari de sanatate de care apartine asiguratul.
(4) Numarul biletelor de tratament balnear gratuit care se acorda adultilor cu handicap se stabileste proportional cu numarul potentialilor beneficiari fata de numarul total al biletelor de tratament balnear gratuit stabilite prin legea anuala a bugetului asigurarilor sociale de stat.


Art. 12. - (1) Persoana care are in ingrijire, supraveghere si intretinere un copil cu handicap beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a) concediu platit pentru cresterea copilului cu handicap pana la implinirea de catre acesta a varstei de 7 ani si program de lucru redus la 4 ore pentru parintele care are in ingrijire copilul cu handicap care necesita tratament pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea de catre copil a varstei de 18 ani;
b) concedii medicale pentru ingrijirea copilului cu handicap care necesita internare, tratament ambulatoriu sau la domiciliu pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea de catre copil a varstei de 18 ani;
c) indemnizatie, prin Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, pentru cresterea copilului cu handicap, acordata femeii mama detinatoare de certificat de persoana cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 7 ani;
d) alocatie de intretinere pentru copiii cu handicap, aflati in plasament familial sau incredintati, potrivit legii, unei familii ori persoane sau unui organism privat autorizat potrivit legii, in cuantumul prevazut de lege, majorat cu 50%.
(2) De drepturile prevazute la alin. (1) beneficiaza, la cerere, unul dintre parinti, tutorele, persoanele care au adoptat un copil cu handicap sau carora li s-au incredintat copii cu handicap spre crestere si educare ori in plasament familial, daca sunt asigurati pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate.
(3) Persoanele prevazute la alin. (2) beneficiaza de drepturile prevazute la alin. (1) in situatia in care nu au in acelasi timp si calitatea de asistent personal.
(4) Sumele cuvenite drepturilor prevazute la alin. (1) se suporta din bugetul de stat, respectiv din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, potrivit legii.




SECTIUNEA a 2-a
Educatie

Art. 13. - (1) Persoanele cu handicap au acces liber si egal la orice forma de educatie, indiferent de varsta, in conformitate cu tipul, gradul de handicap si nevoile educationale ale acestora.
(2) Persoanelor cu handicap li se asigura educatia permanenta si formarea profesionala de-a lungul intregii vieti.
(3) Persoana cu handicap sau, dupa caz, familia ori reprezentantul legal constituie principalul factor de decizie in alegerea formei si tipului de scolarizare, precum si a unitatii de invatamant.


Art. 14. - (1) Educatia persoanelor cu handicap este parte integranta a sistemului national de educatie, coordonat de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
(2) Educatia persoanelor cu handicap se realizeaza prin:
a) unitati de invatamant special;
b) integrarea individuala in unitati de invatamant de masa, inclusiv in unitati cu predare in limbile minoritatilor nationale;
c) grupe sau clase speciale compacte, integrate in unitati prescolare si scolare de masa;
d) servicii educationale prin cadrele didactice itinerante/de sprijin;
e) scolarizare la domiciliu pana la absolvirea studiilor liceale, dar nu mai tarziu de implinirea varstei de 26 de ani, prin grija Ministerului Educatiei si Cercetarii;
f) educatia "la patul de spital", pe durata spitalizarii;
g) alternative educationale.
(3) Formele de invatamant enumerate la alin. (2) se pot desfasura si in limbile minoritatilor nationale.
(4) Accesul in unitatile de invatamant al copiilor cu dizabilitati, inclusiv al celor cu handicap, precum si al celor cu dificultati de adaptare scolara se realizeaza prin hotarare a comisiei pentru protectia copilului, care elibereaza certificatul de orientare scolara si/sau profesionala, pe baza raportului de evaluare complexa intocmit de serviciul de evaluare complexa din cadrul directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale, ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
(5) Pentru formele de educatie prevazute la alin. (2) lit. d)-f) sunt necesare recomandarea comisiei interne de evaluare continua si cererea parintilor.
(6) Unitatile de invatamant special sunt formate din: scoala speciala, cantina si, dupa caz, internat scolar, in conditiile legii.
(7) Elevii cu handicap beneficiaza gratuit de masa si cazare in internatele scolare.
(8) Studentii cu handicap grav si accentuat beneficiaza, la cerere, de reducere cu 50% a taxelor pentru cazare si masa la cantinele si caminele studentesti.
(9) Valoarea reducerii prevazute la alin. (8) se asigura din bugetul institutiilor de invatamant publice sau private.


Art. 15. - Finantarea invatamantului special si special integrat se face din bugetele judetelor, respectiv bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, unde functioneaza unitatea de invatamant special, indiferent de domiciliul copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinte educative speciale.


Art. 16. - (1) In cadrul procesului de invatamant, indiferent de nivelul acestuia, persoanele cu handicap au dreptul la:
a) servicii educationale de sprijin;
b) dotarea cu echipament tehnic adaptat tipului si gradului de handicap si utilizarea acestuia;
c) adaptarea mobilierului din salile de curs;
d) manuale scolare si cursuri in format accesibil pentru elevii si studentii cu deficiente de vedere;
e) utilizarea echipamentelor si softurilor asistive in sustinerea examenelor de orice tip si nivel.
(2) Prescolarii, elevii si studentii cu handicap, impreuna cu asistentii personali si asistentii personali profesionisti, dupa caz, au dreptul la locuri gratuite in tabere de odihna, o data pe an, indiferent de forma de invatamant.
(3) Sumele aferente dreptului prevazut la alin. (2) se asigura de la bugetul de stat prin bugetul Autoritatii Nationale pentru Tineret.


Art. 17. - In vederea asigurarii accesului persoanelor cu handicap in unitatile si institutiile de invatamant, autoritatile publice au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice:
a) sa promoveze si sa garanteze accesul la educatie si formare profesionala al persoanelor cu handicap;
b) sa asigure scolarizarea la domiciliu a persoanelor cu handicap nedeplasabile pe durata perioadei de scolarizare obligatorie, precum si pregatirea scolara, indiferent de locul in care persoana cu handicap se afla, inclusiv prin cadrele didactice de sprijin/itinerante;
c) sa asigure accesul la formele de educatie permanenta, adaptandu-le nevoilor educationale ale persoanelor cu handicap;
d) sa sprijine cooperarea dintre unitatile de invatamant special sau de masa cu familia si comunitatea, in vederea asigurarii unei oferte educationale care raspunde nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap;
e) sa sprijine pregatirea cadrelor didactice in vederea adaptarii practicilor educationale pentru elevii cu handicap din grupe sau clase de invatamant obisnuit;
f) sa asigure posibilitatea practicarii unui sport de catre orice persoana cu handicap, precum si pregatirea cadrelor didactice in vederea insusirii de catre acestea a unor notiuni medicale si tehnice specifice;
g) sa asigure servicii educationale de sprijin pentru persoanele cu handicap si familiile acestora, prin specialisti in domeniul psihopedagogiei speciale;
h) sa asigure accesul in unitatile si institutiile de invatamant.



SECTIUNEA a 3-a
Locuinta

Art. 18. - (1) In vederea asigurarii accesului persoanelor cu handicap la obtinerea unei locuinte, autoritatile publice au obligatia sa ia masuri pentru introducerea unui criteriu de prioritate pentru inchirierea, la nivelurile inferioare, a locuintelor care apartin domeniului public al statului ori unitatilor administrativ-teritoriale ale acestuia.
(2) Persoanele cu handicap grav beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a) acordarea unei camere de locuit, suplimentar fata de normele minimale de locuit prevazute de lege, pe baza contractelor de inchiriere pentru locuintele care apartin domeniului public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale ale acestuia;
b) stabilirea chiriei, in conditiile legii, pe baza contractelor de inchiriere pentru suprafetele locative cu destinatie de locuinte, detinute de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale ale acestuia, la tariful minim prevazut de lege.
(3) Beneficiaza de prevederile alin. (2) si familia sau reprezentantul legal pe perioada in care are in ingrijire un copil ori un adult cu handicap grav.
(4) Beneficiaza de prevederile alin. (2) lit. b) si adultul cu handicap accentuat.




SECTIUNEA a 4-a
Cultura, sport, turism

Art. 19. - (1) Autoritatile competente ale administratiei publice au obligatia sa faciliteze accesul persoanelor cu handicap la valorile culturii, la obiectivele de patrimoniu, turistice, sportive si de petrecere a timpului liber.
(2) In vederea asigurarii accesului persoanelor cu handicap la cultura, sport si turism, autoritatile administratiei publice au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice:
a) sa sprijine participarea persoanelor cu handicap si a familiilor acestora la manifestari culturale, sportive si turistice;
b) sa organizeze, in colaborare sau parteneriat cu persoane juridice, publice ori private, manifestari si activitati culturale, sportive, de petrecere a timpului liber;
c) sa asigure conditii pentru practicarea sportului de catre persoanele cu handicap;
d) sa sprijine activitatea organizatiilor sportive ale persoanelor cu handicap.
(3) Copilul cu handicap, precum si persoana care il insoteste beneficiaza de gratuitate la bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestari artistice si sportive.
(4) Adultii cu handicap beneficiaza de bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestari artistice si sportive, astfel:
a) adultul cu handicap grav sau accentuat, precum si persoana care il insoteste beneficiaza de gratuitate;
b) adultul cu handicap mediu si usor beneficiaza de bilete de intrare in aceleasi conditii ca pentru elevi si studenti.
(5) Sumele aferente drepturilor prevazute la alin. (3) si (4) se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii si Cultelor, al Agentiei Nationale pentru Sport, din bugetele locale sau, dupa caz, din bugetul organizatorilor publici ori privati.



SECTIUNEA a 5-a
Transport

Art. 20. - Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice in vederea asigurarii transportului in comun al persoanelor cu handicap:
a) sa achizitioneze mijloace de transport in comun adaptate;
b) sa adapteze mijloacele de transport in comun aflate in circulatie in limitele tehnice posibile, conform reglementarilor in vigoare;
c) sa realizeze, in colaborare ori in parteneriat cu persoanele juridice, publice sau private, programe de transport al persoanelor cu handicap.


Art. 21. - (1) Persoanele cu handicap grav si accentuat beneficiaza de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport in comun de suprafata si cu metroul.
(2) Beneficiaza de prevederile alin. (1) si urmatoarele persoane:
a) insotitorii persoanelor cu handicap grav, in prezenta acestora;
b) insotitorii copiilor cu handicap accentuat, in prezenta acestora;
c) insotitorii adultilor cu handicap auditiv si mintal accentuat, in prezenta acestora, pe baza anchetei sociale realizate de catre asistentul social din cadrul compartimentului specializat al primariei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap;
d) asistentii personali ai persoanelor cu handicap grav;
e) asistentii personali profesionisti ai persoanelor cu handicap grav sau accentuat.
(3) Legitimatia pentru transportul urban cu mijloace de transport in comun de suprafata este valabila pe intregul teritoriu al tarii, fiind recunoscuta de toate regiile de transport local.
(4) Sumele aferente dreptului prevazut la alin. (1) si (2) se asigura din bugetele locale.
(5) Modalitatea de acordare a gratuitatii si cuantumul acesteia se stabilesc prin hotarare a consiliilor locale.


Art. 22. - (1) Persoanele cu handicap grav beneficiaza de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, in limita a 12 calatorii dus-intors pe an calendaristic.
(2) Beneficiaza de prevederile alin. (1) si urmatoarele persoane:
a) insotitorii persoanelor cu handicap grav, numai in prezenta acestora;
b) asistentii personali ai persoanelor cu handicap grav.
(3) Persoanele cu handicap accentuat beneficiaza de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu tren clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, in limita a 6 calatorii dus-intors pe an calendaristic.
(4) Beneficiaza de prevederile alin. (3) si insotitorii copiilor cu handicap accentuat, numai in prezenta acestora.
(5) Persoanele cu afectiuni renale care necesita hemodializa in alte localitati decat cele de domiciliu beneficiaza de gratuitatea transportului interurban si peste limita prevazuta, la alegere, cu tren clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, in functie de recomandarea centrului de dializa.
(6) Beneficiaza de prevederile alin. (5) si asistentii personali sau insotitorii persoanelor cu handicap care necesita hemodializa.
(7) Sumele aferente drepturilor prevazute la alin. (1)-(6) se asigura din bugetul de stat prin bugetul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.
(8) Modalitatea de acordare a gratuitatii si cuantumul acesteia se stabilesc prin hotarare a Guvernului.



SECTIUNEA a 6-a
Asistenta juridica

Art. 23. - (1) Persoanele cu handicap beneficiaza de protectie impotriva neglijarii si abuzului, indiferent de locul unde acestea se afla.
(2) In cazul in care persoana cu handicap, indiferent de varsta, este in imposibilitate totala sau partiala de a-si administra bunurile personale, aceasta beneficiaza de protectie juridica sub forma curatelei sau tutelei si de asistenta juridica.
(3) Odata cu preluarea tutelei, tutorele are obligatia de a face un inventar al tuturor bunurilor mobile si imobile ale persoanei cu handicap si prezinta anual un raport de gestiune autoritatii tutelare din unitatea administrativ-teritoriala in care persoana cu handicap are domiciliul sau resedinta.
(4) In cazul in care persoana cu handicap nu are rude ori persoane care sa accepte tutela, instanta judecatoreasca va putea numi ca tutore autoritatea administratiei publice locale sau, dupa caz, persoana juridica privata care asigura protectia si ingrijirea persoanei cu handicap.
(5) Monitorizarea respectarii obligatiilor care revin tutorelui persoanei cu handicap este asigurata de autoritatea tutelara din unitatea administrativ-teritoriala in a carei raza isi are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap.
(6) Parintele, reprezentantul legal, tutorele, precum si organizatia neguvernamentala al carei membru este persoana cu handicap o poate asista pe aceasta in fata instantelor judecatoresti competente.
(7) Judecarea cauzelor care au ca obiect obtinerea de catre persoanele cu handicap a drepturilor prevazute de prezenta lege se face cu celeritate.



SECTIUNEA a 7-a
Facilitati

Art. 24. - Persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiaza de urmatoarele facilitati fiscale:
a) scutire de impozit pe veniturile din salarii;
b) scutire de la plata impozitului pe cladire si teren;
c) scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu atas si mototriciclurilor, adaptate handicapului;
d) scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizatiei de functionare pentru activitati economice si viza anuala a acestora;
e) scutire de la plata taxei hoteliere.


Art. 25. - (1) Persoanele adulte cu handicap grav si accentuat pot beneficia de credit a carui dobanda se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, pentru achizitionarea unui singur mijloc de transport si pentru adaptarea unei locuinte conform nevoilor individuale de acces, cu conditia platii la scadenta a ratelor creditului.
(2) Beneficiaza de prevederile alin. (1) si familia sau persoana care are in ingrijire cel putin un copil cu handicap grav ori accentuat.


Art. 26. - Persoanele cu handicap fizic grav si accentuat beneficiaza de scutire de la plata taxelor vamale si a accizelor, dupa caz, pentru introducerea in tara, o data la 5 ani, la alegere, de motociclete, motorete sau autoturisme, adaptate special pentru transportul persoanelor cu handicap, pentru folosinta proprie.


Art. 27. - Persoanele cu handicap, detinatoare de autoturisme adaptate handicapului, precum si persoanele care le au in ingrijire beneficiaza de scutire de la plata tarifului de utilizare a retelelor de drumuri nationale, prevazut in Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 424/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.


Art. 28. - Sumele aferente dreptului prevazut la art. 27 se suporta de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.




SECTIUNEA a 8-a
Asigurarea continuitatii in masurile de protectie

Art. 29. - In vederea asigurarii corelarii serviciilor din sistemul de protectie a copilului cu handicap cu serviciile din sistemul de protectie a persoanelor adulte cu handicap, autoritatile responsabile ale administratiei publice au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice:
a) sa planifice si sa asigure tranzitia tanarului cu handicap din sistemul de protectie a copilului in sistemul de protectie a persoanei adulte cu handicap, in baza nevoilor individuale identificate ale acestuia;
b) sa asigure continuitatea serviciilor acordate persoanelor cu handicap;
c) sa instituie masuri menite sa asigure pregatirea tanarului pentru viata adulta si pentru viata independenta;
d) sa desfasoare, in colaborare sau in parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private, programe de pregatire pentru viata de adult;
e) sa desfasoare activitati de informare a tanarului cu handicap in ceea ce priveste oportunitatile de educatie, angajare, acces la viata familiala si viata sociala, la diferite mijloace de petrecere a timpului liber;
f) sa evalueze, la cerere, elevii din unitatile de invatamant speciale.





CAPITOLUL III
Servicii si prestatii sociale

SECTIUNEA 1
Servicii sociale

Art. 30. - (1) Dreptul la asistenta sociala sub forma de servicii sociale se acorda la cerere sau din oficiu, dupa caz, pe baza actelor doveditoare, in conditiile prevazute de lege.
(2) Cererea pentru acordarea dreptului la servicii sociale se inregistreaza la autoritatea administratiei publice locale in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap.
(3) Cererea si actele doveditoare se depun spre inregistrare de persoana cu handicap, familia sa, reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul personal profesionist sau organizatia neguvernamentala al carei membru este persoana cu handicap.
(4) In vederea asigurarii serviciilor sociale necesare persoanelor cu handicap, autoritatile publice au obligatia sa ia urmatoarele masuri speciale:
a) sa creeze conditii de acces pentru toate tipurile de servicii corespunzatoare nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap;
b) sa initieze, sa sustina si sa dezvolte servicii sociale centrate pe persoana cu handicap, in colaborare sau in parteneriat cu persoane juridice, publice ori private;
c) sa asigure ponderea personalului de specialitate angajat in sistemul de protectie a persoanelor cu handicap in raport cu tipurile de servicii sociale: asistenti sociali, psihologi, instructori de ergoterapie, kinetoterapeuti, pedagogi de recuperare, logopezi, psihopedagogi, cadre didactice de sprijin, educatori specializati, medici psihiatri, medici dentisti, infirmieri;
d) sa implice in activitatile de ingrijire, reabilitare si integrare a persoanei cu handicap familia acesteia;
e) sa asigure instruirea in problematica specifica a persoanei cu handicap a personalului care isi desfasoara activitatea in sistemul de protectie a persoanelor cu handicap, inclusiv a asistentilor personali si a asistentilor personali profesionisti;
f) sa dezvolte si sa sprijine programe de colaborare intre parinti si specialisti in domeniul handicapului, in colaborare sau in parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private;
g) sa infiinteze si sa sustina sistemul bazat pe managementul de caz in protectia persoanei cu handicap;
h) sa incurajeze si sa sustina activitatile de voluntariat;
i) sa asigure asistenta si ingrijire sociomedicala la domiciliul persoanei cu handicap.


Art. 31. - (1) Persoanele cu handicap beneficiaza de servicii sociale acordate:
a) la domiciliu;
b) in comunitate;
c) in centre de zi si centre rezidentiale, publice sau private.
(2) Serviciile sociale destinate persoanelor cu handicap sunt proiectate si adaptate conform nevoilor individuale ale persoanei.


Art. 32. - (1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a organiza, administra si finanta servicii sociale destinate persoanelor cu handicap, in conditiile legii.
(2) Autoritatile administratiei publice locale pot contracta servicii sociale cu furnizori de servicii sociale de drept privat, acreditati, in conditiile legii.
(3) Costul serviciului social contractat nu poate depasi costul avut de serviciul respectiv la data contractarii sau costul mediu al functionarii serviciului la data infiintarii, in cazul unui serviciu nou.
(4) Modalitatea de contractare va fi stabilita prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.


Art. 33. - (1) Serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu handicap se afla in coordonarea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.
(2) Monitorizarea implementarii standardelor specifice de calitate si controlul respectarii lor sunt in competenta Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap si se aplica de catre personalul cu atributii in domeniu, conform unei metodologii aprobate prin ordin al presedintelui acesteia.
(3) In realizarea activitatii prevazute la alin. (1) personalul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap are acces in spatiile care au legatura cu furnizarea de servicii sociale, la date si informatii legate de persoanele cu handicap beneficiare ale serviciului respectiv.



SECTIUNEA a 2-a
Asistentul personal

Art. 34. - Persoana cu handicap grav are dreptul, in baza evaluarii sociopsihomedicale, la un asistent personal.


Art. 35. - (1) Poate fi incadrata cu contract individual de munca in functia de asistent personal persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
a) are varsta minima de 18 ani impliniti;
b) nu a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni care ar face-o incompatibila cu exercitarea ocupatiei de asistent personal;
c) are capacitate deplina de exercitiu;
d) are o stare de sanatate corespunzatoare, atestata de medicul de familie sau pe baza unui examen medical de specialitate;
e) a absolvit cel putin cursurile invatamantului general obligatoriu, cu exceptia rudelor si afinilor pana la gradul al IV-lea inclusiv, ale persoanei cu handicap grav, precum si cu exceptia sotului sau sotiei, dupa caz; in situatii exceptionale, la propunerea asistentului social din cadrul aparatului propriu al consiliului local in a carui raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta persoana care urmeaza sa indeplineasca functia de asistent personal, Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap poate aproba derogarea de la indeplinirea conditiilor de studii si in cazul altor persoane.
(2) Nu pot detine calitatea de asistent personal persoanele care beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 7 ani.


Art. 36. - (1) Pe perioada ingrijirii si protectiei persoanei cu handicap grav, pe baza contractului individual de munca, asistentul personal are urmatoarele drepturi:
a) salariu de baza stabilit potrivit dispozitiilor legale privind salarizarea asistentului social cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele decat cele cu paturi, precum si spor de vechime si alte sporuri aferente acordate in conditiile legii;
b) program de lucru care sa nu depaseasca in medie 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana;
c) concediu anual de odihna, potrivit dispozitiilor legale aplicabile personalului incadrat in institutii publice;
d) transport urban gratuit, in conditiile prevazute la art. 21;
e) transport interurban, in conditiile prevazute la art. 22.
(2) Pe perioada concediului de odihna, angajatorul are obligatia de a asigura persoanei cu handicap grav un inlocuitor al asistentului personal, inclusiv in cazul in care asistentul personal este ruda pana la gradul al IV-lea inclusiv a acesteia.
(3) In situatia in care angajatorul nu poate asigura un inlocuitor al asistentului personal, persoanei cu handicap grav i se acorda o indemnizatie echivalenta cu salariul net al asistentului personal sau gazduirea intr-un centru de tip respiro.


Art. 37. - Asistentul personal are urmatoarele obligatii principale:
a) sa participe, o data la 2 ani, la instruirea organizata de angajator;
b) sa semneze un angajament, ca act aditional la contractul individual de munca, prin care isi asuma raspunderea de a realiza integral planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
c) sa presteze pentru persoana cu handicap grav toate activitatile si serviciile prevazute in contractul individual de munca, in fisa postului si in planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv in planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
d) sa trateze cu respect, buna-credinta si intelegere persoana cu handicap grav si sa nu abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia;
e) sa comunice directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in termen de 48 de ore de la luarea la cunostinta, orice modificare survenita in starea fizica, psihica sau sociala a persoanei cu handicap grav si alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor prevazute de lege.


Art. 38. - (1) Contractul individual de munca al asistentului personal se incheie cu primaria localitatii de domiciliu sau resedinta a persoanei cu handicap grav, dupa caz, in termen de maximum 30 de zile de la data inregistrarii cererii.
(2) Contractul individual de munca se intocmeste in 3 exemplare, cate unul pentru fiecare parte contractanta, iar cel de-al treilea exemplar se transmite directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in termen de 5 zile de la incheierea acestuia.
(3) Modalitatile si conditiile de incheiere, modificare si incetare a contractului individual de munca al asistentului personal se completeaza cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.


Art. 39. - (1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa prevada si sa garanteze in bugetul local sumele necesare din care se suporta salarizarea, precum si celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit legii.
(2) Serviciul public de asistenta sociala dispune efectuarea de controale periodice asupra activitatii asistentilor personali si prezinta semestrial un raport consiliului local.


Art. 40. - Neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre asistentul personal a obligatiilor prevazute de dispozitiile legale in sarcina lui, precum si a celor prevazute in contractul individual de munca atrage raspunderea disciplinara, civila sau, dupa caz, penala a acestuia, in conditiile legii.


Art. 41. - (1) Adultul cu handicap vizual grav poate opta pentru asistent personal sau indemnizatie de insotitor.
(2) Persoanele cu handicap grav care au si calitatea de pensionari de invaliditate gradul I pot opta pentru indemnizatia pentru insotitor prevazuta la art. 61 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, sau pentru asistent personal. Dreptul de optiune se mentine si in cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru limita de varsta.
(3) Parintii sau reprezentantii legali ai copilului cu handicap grav, adultii cu handicap grav ori reprezentantii legali ai acestora, cu exceptia celor cu handicap vizual grav, pot opta intre asistent personal si primirea unei indemnizatii lunare.
(4) Optiunea se exprima prin cerere adresata in scris directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, si devine valabila numai pe baza acordului exprimat in scris al acestora.
(5) Directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, vor comunica angajatorului, in termen de 5 zile, acordul pentru optiunea exprimata in conditiile prevazute la alin. (4).


Art. 42. - (1) Indemnizatia lunara prevazuta la art. 41 alin. (3) este in cuantum egal cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele decat cele cu paturi.
(2) Plata indemnizatiei lunare se asigura de primariile in a caror raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap grav.
(3) Plata indemnizatiei se face pe perioada valabilitatii certificatului de incadrare in grad de handicap, emis de comisiile de protectie a copiilor sau de comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, dupa caz.
(4) Nu pot beneficia de indemnizatia lunara:
a) parintii sau reprezentantii legali ai copilului cu handicap grav care se afla in internate ori in centre de plasament aferente unitatilor sau institutiilor de invatamant special;
b) adultii cu handicap grav sau reprezentantii lor legali pe perioada in care adultii cu handicap grav se afla in centre rezidentiale publice, cu exceptia centrului de tip respiro, ori in alte tipuri de institutii publice cu caracter social in care se asigura intretinere completa din partea autoritatii administratiei publice;
c) persoanele cu handicap grav care sunt retinute sau condamnate definitiv la o pedeapsa privativa de libertate, pe perioada retinerii ori a detentiei.


Art. 43. - Autoritatile administratiei publice locale prevazute la art. 42 alin. (2) au obligatia:
a) de a angaja si salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav, in conditiile legii;
b) de a asigura si garanta plata indemnizatiei lunare, in cazul in care persoana cu handicap grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta.



SECTIUNEA a 3-a
Asistentul personal profesionist

Art. 44. - (1) Adultul cu handicap grav sau accentuat care nu dispune de spatiu de locuit, nu realizeaza venituri ori realizeaza venituri de pana la nivelul salariului mediu pe economie poate beneficia de ingrijirea si protectia unui asistent personal profesionist.
(2) Ingrijirea si protectia adultilor cu handicap grav sau accentuat de catre asistentul personal profesionist se fac pe baza deciziei comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
(3) Opinia adultului cu handicap grav sau accentuat se va lua in considerare la luarea deciziei referitoare la stabilirea asistentului personal profesionist.
(4) Contractul de munca al asistentului personal profesionist se incheie de catre directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, sau de catre furnizorii de servicii sociale privati, acreditati in conditiile legii.
(5) Monitorizarea si controlul activitatii de ingrijire si protectie a adultilor cu handicap grav si accentuat de catre asistentul personal profesionist se fac de directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
(6) Asistentul maternal care ingrijeste copilul cu handicap grav sau accentuat pana la varsta majoratului poate opta sa devina asistent personal profesionist.


Art. 45. - (1) Pentru fiecare adult cu handicap grav sau accentuat aflat in ingrijirea si protectia asistentului personal profesionist se acorda sumele necesare acoperirii cheltuielilor lunare de hrana, echipament, cazarmament, materiale igienico-sanitare, precum si sumele aferente acoperirii cheltuielilor de locuit.
(2) Sumele prevazute la alin. (1) se suporta din bugetul propriu al judetului, respectiv al sectorului municipiului Bucuresti, pe a carui raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta asistentul personal profesionist.
(3) Cuantumul sumelor acordate in conditiile alin. (1) se stabileste prin hotarare a consiliului judetean, respectiv local al sectorului municipiului Bucuresti, si nu poate depasi cuantumul cheltuielilor efectuate pentru adultii cu handicap asistati in centrele rezidentiale publice.
(4) Sumele necesare acoperirii cheltuielilor prevazute la alin. (1), suportate de furnizorii de servicii sociale privati acreditati, se restituie acestora la cerere, de catre directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, pe baza documentelor justificative, in termen de 15 zile de la data depunerii cererii.
(5) Modalitatea de decontare a cheltuielilor prevazute la alin. (1) se aproba prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.


Art. 46. - (1) Pe perioada ingrijirii si protectiei adultilor cu handicap grav sau accentuat, asistentul personal profesionist beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a) salariul de baza stabilit potrivit dispozitiilor legale privind salarizarea asistentului social cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele decat cele cu paturi, precum si spor de vechime si alte sporuri aferente acordate in conditiile legii;
b) un spor de 15% calculat la salariul de baza, pentru suprasolicitare neuropsihica si conditii de munca deosebite in care isi desfasoara activitatea;
c) un spor de 15% calculat la salariul de baza, pe perioada in care are in ingrijire si protectie cel putin doua persoane adulte cu handicap grav sau accentuat;
d) un spor de 25% calculat la salariul de baza, pe perioada in care are in ingrijire si protectie o persoana adulta cu handicap grav sau accentuat, infectat cu HIV ori bolnav de SIDA.
(2) Asistentul personal profesionist beneficiaza si de alte drepturi, dupa cum urmeaza:
a) consiliere si sprijin din partea specialistilor de la directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, ori a furnizorilor de servicii sociale, in vederea indeplinirii obligatiilor ce ii revin cu privire la ingrijirea si protectia persoanei adulte cu handicap grav sau accentuat;
b) decontarea cheltuielilor de transport interurban, cazare si masa, in cazul in care deplasarea se face in interesul adultului cu handicap grav sau accentuat, in conditiile stabilite pentru personalul din sectorul bugetar;
c) transport urban gratuit, in conditiile prevazute la art. 21.
(3) Pe perioada concediului de odihna, angajatorul are obligatia de a asigura persoanei cu handicap grav sau accentuat un inlocuitor al asistentului personal profesionist ori gazduirea intr-un centru de tip respiro.


Art. 47. - (1) Conditiile de obtinere a atestatului, procedurile de atestare si statutul asistentului personal profesionist se reglementeaza prin hotarare a Guvernului, la propunerea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.
(2) Standardele minime obligatorii pentru asigurarea ingrijirii si protectiei adultilor cu handicap grav sau accentuat la asistentul personal profesionist se elaboreaza de Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap si se aproba prin ordin al presedintelui acesteia.


Art. 48. - Asistentul personal profesionist are urmatoarele obligatii principale:
a) sa participe anual la instruirea organizata de angajator;
b) sa semneze un angajament, ca act aditional la contractul individual de munca, prin care isi asuma raspunderea de a realiza integral planul individual de servicii al adultului cu handicap grav sau accentuat;
c) sa presteze pentru adultul cu handicap grav sau accentuat toate activitatile si serviciile prevazute in contractul individual de munca, in fisa postului si in planul individual de servicii;
d) sa trateze cu respect, buna-credinta si intelegere adultul cu handicap grav sau accentuat si sa nu abuzeze fizic, psihic ori moral de starea acestuia;
e) sa comunice directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in termen de 48 de ore de la luarea la cunostinta, orice modificare survenita in starea fizica, psihica ori sociala a adultului cu handicap grav sau accentuat si alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor prevazute de lege.


Art. 49. - Neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre asistentul personal profesionist a obligatiilor prevazute de dispozitiile legale in sarcina acestuia, precum si a celor prevazute in contractul individual de munca atrage raspunderea disciplinara, civila, ori, dupa caz, penala a asistentului personal profesionist, in conditiile legii.



SECTIUNEA a 4-a
Centre pentru persoanele cu handicap

Art. 50. - (1) Persoana cu handicap poate beneficia de servicii sociale acordate in centre de zi si centre rezidentiale de diferite tipuri, publice, public-private sau private.
(2) Centrele de zi si centrele rezidentiale reprezinta locatii in care serviciile sociale sunt acordate de personal calificat si care dispun de infrastructura adecvata furnizarii acestora; centrele rezidentiale sunt locatii in care persoana cu handicap este gazduita cel putin 24 de ore.
(3) In sensul prezentei legi, tipurile de centre rezidentiale pentru persoane cu handicap sunt:
a) centre de ingrijire si asistenta;
b) centre de recuperare si reabilitare;
c) centre de integrare prin terapie ocupationala;
d) centre de pregatire pentru o viata independenta;
e) centre respiro/centre de criza;
f) centre de servicii comunitare si formare;
g) locuinte protejate;
h) altele.
(4) Admiterea unei persoane cu handicap intr-un centru rezidential, cu exceptia celor prevazute la alin. (3) lit. e) si g), se face in cazul in care acesteia nu i se pot asigura protectia si ingrijirea la domiciliu sau in cadrul altor servicii din comunitate.
(5) Centrele pentru persoane cu handicap se infiinteaza ca structuri cu sau fara personalitate juridica, in subordinea consiliilor judetene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, cu avizul si in coordonarea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.


Art. 51. - (1) In vederea desfasurarii unui tip de activitati cu caracter inovator in domeniul protectiei persoanelor cu handicap, furnizorii de servicii sociale acreditati pot infiinta, administra si finanta centre-pilot, pentru o durata de maximum 2 ani.
(2) Evaluarea activitatilor cu caracter inovator se face de serviciul public descentralizat competent teritorial al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, in colaborare cu Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap.


Art. 52. - (1) Intr-un centru de zi sau rezidential serviciile sociale pot fi furnizate in sistem integrat cu serviciile medicale, de educatie, de locuire, de ocupare a fortei de munca si altele asemenea.
(2) Persoanele cu handicap din centrele de zi sau rezidentiale beneficiaza de servicii medicale din cadrul pachetului de servicii medicale de baza care se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, conform Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate.
(3) Coordonarea serviciilor sociale furnizate in sistem integrat se face de autoritatea administratiei publice locale sau de furnizorul de servicii sociale care infiinteaza, administreaza si finanteaza centrul.
(4) Ministerul Educatiei si Cercetarii aloca fonduri de la buget pentru finantarea cheltuielilor aferente:
a) activitatilor de educatie desfasurate in centrele pentru persoanele cu handicap;
b) perfectionarii pregatirii profesionale a cadrelor didactice;
c) altor actiuni si activitati, in conditiile legii.


Art. 53. - (1) Persoana cu handicap are dreptul sa fie ingrijita si protejata intr-un centru din localitatea/judetul in a carei/carui raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta.
(2) Finantarea centrelor de zi si rezidentiale publice se face din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul carora functioneaza acestea.
(3) In cazul in care nevoile individuale ale persoanei cu handicap nu pot fi asigurate in conditiile prevazute la alin. (1), persoana cu handicap poate fi ingrijita si protejata intr-un centru aflat in alta unitate administrativ-teritoriala.
(4) Decontarea cheltuielilor dintre autoritatile administratiei publice locale se face in baza costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate in luna anterioara de centrul in care persoana cu handicap este ingrijita si protejata.
(5) Modalitatea de decontare va fi stabilita prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.


Art. 54. - (1) Furnizorul de servicii sociale are obligatia de a promova, facilita si asigura personalului programe de formare profesionala, precum si programe de instruire specifica cu privire la problematica handicapului si legislatia in domeniu.
(2) Personalul din cadrul centrelor prevazute la art. 50 alin. (1) are obligatia respectarii standardelor specifice de calitate, precum si a prevederilor legale privind drepturile persoanelor cu handicap.
(3) Nerespectarea prevederilor alin. (2) atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, contraventionala sau penala, conform prevederilor legale.


Art. 55. - (1) Personalul de specialitate care isi desfasoara activitatea in centrele publice din mediul rural, de zi si rezidentiale pentru copiii si adultii cu handicap, beneficiaza de decontarea cheltuielilor de transport dus-intors de la domiciliu, in conditiile legii.
(2) Sumele necesare acordarii drepturilor prevazute la alin. (1) se asigura din bugetele locale ale autoritatilor administratiei teritoriale pe a carei raza functioneaza centrul.



SECTIUNEA a 5-a
Prestatii sociale pentru persoanele cu handicap

Art. 56. - (1) Dreptul la asistenta sociala sub forma de prestatii sociale se acorda la cerere sau din oficiu, dupa caz, pe baza actelor doveditoare, in conditiile prevazute de lege.
(2) Cererea pentru plata prestatiilor sociale se inregistreaza la autoritatea administratiei publice locale competente in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap.
(3) Cererea si actele doveditoare pot fi depuse in conditiile prevazute la art. 30 alin. (3).
(4) Plata prestatiei sociale se face incepand cu luna urmatoare depunerii cererii si inceteaza cu luna urmatoare incetarii dreptului la prestatia sociala respectiva.
Art. 57. - (1) Copiii cu handicap, inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, beneficiaza de alocatie de stat in conditiile si in cuantumul prevazut de lege, majorat cu 100%.
(2) Copiii cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiaza de o alocatie lunara de hrana, calculata pe baza alocatiei zilnice de hrana stabilite pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice.
(3) Adultul cu handicap vizual grav primeste pentru plata insotitorului o indemnizatie echivalenta cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele decat cele cu paturi.
(4) Adultul cu handicap beneficiaza, in conditiile prezentei legi, de urmatoarele prestatii sociale:
a) indemnizatie lunara, indiferent de venituri:
1. in cuantum de 179 lei, pentru adultul cu handicap grav;
2. in cuantum de 147 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:
1. in cuantum de 80 lei, pentru adultul cu handicap grav;
2. in cuantum de 60 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
3. in cuantum de 30 lei, pentru adultul cu handicap mediu.
(5) Beneficiaza de prestatia sociala prevazuta la alin.(4) lit. b) si familia sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav, accentuat ori mediu pe perioada in care il are in ingrijire, supraveghere si intretinere.
(6) Nu pot beneficia de prevederile alin. (4):
a) adultii cu handicap ingrijiti si protejati in centre rezidentiale publice, cu exceptia centrului de tip respiro;
b) adultii cu handicap care sunt retinuti sau condamnati definitiv la o pedeapsa privativa de libertate, pe perioada retinerii ori detentiei;
c) adultii cu handicap grav sau accentuat care realizeaza venituri, aflati in ingrijirea si protectia asistentului personal profesionist.
(7) Nu pot beneficia de prevederile alin. (4) lit. a) adultii cu handicap grav sau accentuat care nu realizeaza venituri, aflati in ingrijirea si protectia asistentului personal profesionist.
(8) Nu pot beneficia de dreptul prevazut la alin. (1) copiii cu handicap care se afla in internate sau centre de plasament aferente unitatilor ori institutiilor de invatamant special sau in alte tipuri de institutii publice cu caracter social, cu exceptia centrului de tip respiro, in care se asigura intretinere completa din partea autoritatii administratiei publice.
(9) De dreptul prevazut la alin. (2) poate beneficia copilul bolnav de SIDA numai pe perioada in care este ingrijit in familie.
(10) Sumele aferente drepturilor prevazute la alin. (1)-(5) si a cheltuielilor de administrare se vor asigura prin bugetele proprii ale judetelor/sectoarelor municipiului Bucuresti din transferuri de la bugetul de stat catre bugetele locale, prevazute cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
(11) Cuantumul drepturilor se actualizeaza cu indicele cresterii preturilor de consum, prin hotarare a Guvernului.



SECTIUNEA a 6-a
Obligatiile persoanelor cu handicap, ale familiei
sau reprezentantilor legali


Art. 58. - Persoanele cu handicap au urmatoarele obligatii:
a) sa se prezinte, din oficiu sau la solicitare, pentru evaluare si reevaluare, la comisiile cu competenta in domeniu;
b) sa depuna diligentele necesare pentru a beneficia de drepturile prevazute de lege;
c) sa urmeze activitatile si serviciile prevazute in planul de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv in planul individual de servicii al adultului cu handicap;
d) sa depuna diligente pentru incadrarea in munca, in conditiile legii, in raport cu pregatirea, posibilitatile fizice si psihice, pe baza recomandarilor comisiei cu competenta in domeniu;
e) sa colaboreze cu asistentii sociali si specialistii care au ca scop recuperarea, reabilitarea, orientarea profesionala si integrarea sociala;
f) sa aduca la cunostinta directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in termen de 48 de ore de la luarea la cunostinta, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau resedinta, starea materiala si alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor prevazute de lege.
Art. 59. - Persoana care are in ingrijire, supraveghere si intretinere un copil sau adult cu handicap are urmatoarele obligatii principale:
a) sa asigure cresterea si ingrijirea corespunzatoare a persoanei cu handicap;
b) sa respecte si/sau sa urmeze activitatile si serviciile prevazute in planul de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv in planul individual de servicii al adultului cu handicap;
c) sa insoteasca persoana cu handicap, la termenul necesar sau la solicitare, pentru evaluare si reevaluare, la comisiile cu competenta in domeniu;
d) sa se prezinte la solicitarea directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti;
e) sa colaboreze cu asistentii sociali si specialistii care au ca scop recuperarea, reabilitarea, orientarea profesionala si integrarea sociala;
f) sa comunice directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in termen de 48 de ore de la luarea la cunostinta, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau resedinta, starea materiala, precum si alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor prevazute de lege.




CAPITOLUL IV
Accesibilitate

Art. 60. - In vederea asigurarii accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic, informational si comunicational, autoritatile publice au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice:
a) sa promoveze si sa implementeze conceptul Acces pentru toti, pentru a impiedica crearea de noi bariere si aparitia unor noi surse de discriminare;
b) sa sprijine cercetarea, dezvoltarea si productia de noi tehnologii de informare si comunicare si tehnologii asistive;
c) sa recomande si sa sustina introducerea in pregatirea initiala a elevilor si studentilor a unor cursuri referitoare la problematica handicapului si a nevoilor acestora, precum si la diversificarea modalitatilor de realizare a accesibilitatii;
d) sa faciliteze accesul persoanelor cu handicap la noile tehnologii;
e) sa asigure accesul la informatiile publice pentru persoanele cu handicap;
f) sa asigure interpreti autorizati ai limbajului mimico-gestual si ai limbajului specific persoanelor cu surdocecitate;
g) sa proiecteze si sa deruleze, in colaborare sau in parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private, programe de accesibilitate sau de constientizare asupra importantei acesteia.


Art. 61. - (1) Cladirile de utilitate publica, caile de acces, cladirile de locuit construite din fonduri publice, mijloacele de transport in comun si statiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru calatori si peroanele principalelor statii, spatiile de parcare, strazile si drumurile publice, telefoanele publice, mediul informational si comunicational vor fi adaptate conform prevederilor legale in domeniu, astfel incat sa permita accesul neingradit al persoanelor cu handicap.
(2) Cladirile de patrimoniu si cele istorice se vor adapta, cu respectarea caracteristicilor arhitectonice, conform prevederilor legale in domeniu.
(3) Costurile lucrarilor necesare pentru realizarea adaptarilor prevazute la alin. (1) si (2) se suporta din bugetele autoritatilor administratiei publice centrale sau locale si din sursele proprii ale persoanelor juridice cu capital privat, dupa caz.
(4) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa includa reprezentanti ai Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap sau ai organizatiilor neguvernamentale ale persoanelor cu handicap in comisiile de receptie a lucrarilor de constructie ori de adaptare a obiectivelor prevazute la alin. (1) si (2).


Art. 62. - (1) Autoritatile prevazute de lege au obligatia sa elibereze autorizatia de constructie pentru cladirile de utilitate publica numai in conditiile respectarii prevederilor legale in domeniu, astfel incat sa fie permis accesul neingradit al persoanelor cu handicap.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si pentru cladirile de locuit care se construiesc ori pentru care se realizeaza lucrari de consolidare, de reabilitare, de extindere si/sau de modernizare, cu finantare din fonduri publice.
(3) Adaptarea accesului in cladirile aflate in patrimoniul public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale se face si in conditiile cand nu se realizeaza lucrarile prevazute la alin. (2), la solicitarea persoanelor cu handicap grav, locatari ai acestora.


Art. 63. - (1) Pentru a facilita accesul neingradit al persoanelor cu handicap la transport si calatorie, pana la 31 decembrie 2010, autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa ia masuri pentru:
a) adaptarea tuturor mijloacelor de transport in comun aflate in circulatie;
b) adaptarea tuturor statiilor mijloacelor de transport in comun conform prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil a spatiilor de acces spre usa de intrare in mijlocul de transport;
c) montarea panourilor de afisaj corespunzatoare nevoilor persoanelor cu handicap vizual si auditiv in mijloacele de transport public;
d) imprimarea cu caractere mari si in culori contrastante a rutelor si a indicativelor mijloacelor de transport in comun.
(2) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, toti operatorii de taxi au obligatia sa asigure cel putin o masina adaptata transportului persoanelor cu handicap care utilizeaza fotoliul rulant.
(3) Constituie discriminare refuzul conducatorului de taxi de a asigura transportul persoanei cu handicap si a dispozitivului de mers.
(4) Pana la data de 31 decembrie 2007, autoritatile administratiei publice locale competente au obligatia sa ia masuri pentru:
a) adaptarea trecerilor de pietoni de pe strazile si drumurile publice conform prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil;
b) montarea sistemelor de semnalizare sonora si vizuala la intersectiile cu trafic intens.
(5) Cainele ghid care insoteste persoana cu handicap grav are acces liber si gratuit in toate locurile publice si in mijloacele de transport.
(6) Pana la data de 31 decembrie 2010, administratorii infrastructurii feroviare si operatorii de transport feroviar au urmatoarele obligatii:
a) sa adapteze cel putin un vagon si statiile principale de tren, pentru a permite accesul persoanelor cu handicap care utilizeaza fotoliul rulant;
b) sa marcheze prin pavaj tactil contrastant caile spre peroanele de imbarcare, ghise sau alte utilitati.


Art. 64. - (1) In spatiile de parcare de pe langa cladirile de utilitate publica, precum si in cele organizate vor fi adaptate, rezervate si semnalizate prin semn international cel putin 4% din numarul total al locurilor de parcare, dar nu mai putin de doua locuri, pentru parcarea gratuita a mijloacelor de transport pentru persoane cu handicap.
(2) Persoanele cu handicap sau reprezentantii legali ai acestora, la cerere, pot beneficia de un card-legitimatie pentru locurile gratuite de parcare. Autovehiculul care transporta o persoana cu handicap posesoare de card-legitimatie beneficiaza de parcare gratuita.
(3) Modelul cardului-legitimatie va fi stabilit in normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi. Eliberarea cardurilor se face de catre autoritatile administratiei publice locale.
(4) Costurile aferente dreptului prevazut la alin. (2) se suporta din bugetele locale.
(5) In spatiile de parcare ale domeniului public si cat mai aproape de domiciliu administratorul acestora repartizeaza locuri de parcare gratuita persoanelor cu handicap care au solicitat si au nevoie de astfel de parcare.


Art. 65. - (1) Editurile au obligatia sa puna matritele electronice utilizate pentru tiparirea cartilor si revistelor la dispozitia persoanelor juridice autorizate care le solicita pentru a le transforma in format accesibil persoanelor cu deficiente de vedere sau de citire, in conditiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Bibliotecile publice au obligatia sa infiinteze sectii cu carte in formate accesibile persoanelor cu deficiente de vedere sau de citire.


Art. 66. - (1) Pana la data de 31 martie 2007, operatorii de telefonie au urmatoarele obligatii:
a) sa adapteze cel putin o cabina la o baterie de telefoane publice in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
b) sa furnizeze informatii despre costurile serviciilor in forme accesibile persoanelor cu handicap.
(2) Operatorii de servicii bancare au obligatia sa puna la dispozitia persoanelor cu handicap, la solicitarea acestora, extrase de cont si alte informatii in formate accesibile.
(3) Angajatii operatorilor de servicii bancare si postale au obligatia de a acorda asistenta in completarea formularelor, la solicitarea persoanelor cu handicap.


Art. 67. - Pana la data de 31 decembrie 2007, proprietarii de spatii hoteliere au urmatoarele obligatii:
a) sa adapteze cel putin o camera pentru gazduirea persoanei cu handicap care utilizeaza fotoliul rulant;
b) sa marcheze prin pavaj sau covoare tactile intrarea, receptia si sa detina harta tactila a cladirii;
c) sa monteze lifturi cu insemne tactile.


Art. 68. - (1) Autoritatile si institutiile centrale si locale, publice sau private asigura, pentru relatiile directe cu persoanele cu handicap auditiv ori cu surdocecitate, interpreti autorizati ai limbajului mimico-gestual sau ai limbajului specific al persoanei cu surdocecitate.
(2) Metodologia de autorizare a interpretilor va fi aprobata prin ordin comun al ministrului educatiei si cercetarii si al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, la propunerea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, cu consultarea Asociatiei Nationale a Surzilor din Romania, precum si a organizatiilor neguvernamentale din domeniul surdocecitatii.


Art. 69. - (1) Autoritatile centrale si locale publice, precum si institutiile centrale si locale, publice sau de drept privat, au obligatia de a asigura servicii de informare si documentare accesibile persoanelor cu handicap.
(2) In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, serviciile de relatii cu publicul vor afisa si vor dispune de informatii accesibile persoanelor cu handicap vizual, auditiv si mental.


Art. 70. - (1) Pana la data de 31 decembrie 2007, autoritatile publice au obligatia sa ia masuri pentru:
a) accesibilizarea paginilor de internet proprii, in vederea imbunatatirii accesarii documentelor electronice de catre persoanele cu handicap vizual si mental;
b) utilizarea pictogramelor in toate serviciile publice;
c) adaptarea telefoanelor cu telefax si teletext pentru persoanele cu handicap auditiv.
(2) In achizitia de echipamente si softuri, institutiile publice vor avea in vedere respectarea criteriului de accesibilitate.



CAPITOLUL V
Orientare, formare profesionala, ocupare si angajare in munca

Art. 71. - (1) Orice persoana cu handicap care doreste sa se integreze sau sa se reintegreze in munca are acces gratuit la evaluare si orientare profesionala, indiferent de varsta, tipul si gradul de handicap.
(2) Persoana cu handicap participa activ in procesul evaluarii si orientarii profesionale, are acces la informare si la alegerea activitatii, conform dorintelor si aptitudinilor sale.
(3) Datele si informatiile personale colectate in cursul procesului de evaluare si orientare profesionala sunt confidentiale si pot fi utilizate numai in interesul si cu acordul persoanei cu handicap in cauza.


Art. 72. - (1) Beneficiaza de orientare profesionala, dupa caz, persoana cu handicap care este scolarizata si are varsta corespunzatoare in vederea integrarii profesionale, persoana care nu are un loc de munca, cea care nu are experienta profesionala sau cea care, desi incadrata in munca, doreste reconversie profesionala.
(2) Persoana cu handicap sau, dupa caz, familia ori reprezentantul legal al acesteia este principalul factor de decizie cu privire la orientarea profesionala.
(3) Formarea profesionala a persoanelor cu handicap se organizeaza, conform legii, prin programe de initiere, calificare, recalificare, perfectionare si specializare.


Art. 73. - (1) In vederea asigurarii evaluarii, orientarii, formarii si reconversiei profesionale a persoanelor cu handicap, autoritatile publice au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice:
a) sa realizeze/diversifice/sustina financiar programe privind orientarea profesionala a persoanelor cu handicap;
b) sa asigure pregatirea si formarea pentru ocupatii necesare in domeniul handicapului;
c) sa coreleze pregatirea profesionala a persoanelor cu handicap cu cerintele pietei muncii;
d) sa creeze cadrul necesar pentru accesul la evaluare si orientare profesionala in orice meserie, in functie de abilitatile persoanelor cu handicap.
(2) Evaluarea si orientarea profesionala a adultilor cu handicap se realizeaza de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, in conditiile legii.


Art. 74. - (1) Persoanele cu handicap au dreptul sa li se creeze toate conditiile pentru a-si alege si exercita profesia, meseria sau ocupatia, pentru a dobandi si mentine un loc de munca, precum si pentru a promova profesional.
(2) In realizarea drepturilor prevazute la alin. (1), autoritatile publice au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice:
a) sa promoveze conceptul potrivit caruia persoana cu handicap incadrata in munca reprezinta o valoare adaugata pentru societate si, in special, pentru comunitatea careia apartine;
b) sa promoveze un mediu de munca deschis, inclusiv si accesibil persoanelor cu handicap;
c) sa creeze conditiile si serviciile necesare pentru ca persoana cu handicap sa poata alege forma de conversie/reconversie profesionala si locul de munca, in conformitate cu potentialul ei functional;
d) sa infiinteze si sa sustina complexe de servicii, formate din unitati protejate autorizate si locuinte protejate;
e) sa initieze si sa dezvolte forme de stimulare a angajatorilor, in vederea angajarii si pastrarii in munca a persoanelor cu handicap;
f) sa acorde sprijin pentru organizarea unei piete de desfacere pentru produsul muncii persoanei cu handicap;
g) sa diversifice si sa sustina diferite servicii sociale, respectiv consiliere pentru persoana cu handicap si familia acesteia, informare pentru angajatori, angajare asistata si altele asemenea;
h) sa promoveze serviciile de mediere pe piata muncii a persoanelor cu handicap;
i) sa realizeze/actualizeze permanent baza de date, pentru evidentierea ofertei de munca din randul persoanelor cu handicap;
j) sa dezvolte colaborari cu mass-media, in vederea cresterii gradului de constientizare/sensibilizare a comunitatii cu privire la potentialul, abilitatile si contributia persoanelor cu handicap la piata muncii;
k) sa realizeze, in colaborare sau parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private, programe si proiecte avand ca obiectiv cresterea gradului de ocupare;
l) sa initieze si sa sustina campanii de sensibilizare si constientizare a angajatorilor asupra abilitatilor persoanelor cu handicap;
m) sa initieze programe specifice care stimuleaza cresterea participarii pe piata muncii a fortei de munca din randul grupurilor supuse riscului major de excluziune sociala.


Art. 75. - Ministerul Educatiei si Cercetarii stabileste masuri privind egalitatea de sanse pentru persoanele cu handicap, asigurand, acolo unde este necesar, suport aditional adaptat nevoilor adultilor cu handicap, sprijinind accesul acestora in unitatile si institutiile de invatamant superior. Ministerul Educatiei si Cercetarii initiaza programe de educatie permanenta a adultilor cu handicap si asigura sprijin privind implementarea lor.


Art. 76. - (1) Persoanele cu handicap au dreptul de a munci si de a realiza venituri in conformitate cu prevederile legislatiei muncii, precum si cu dispozitiile speciale din prezenta lege.
(2) In sensul prezentei legi si numai in contextul incadrarii in munca, prin persoana cu handicap se intelege si persoana invalida gradul III.


Art. 77. - (1) Persoanele cu handicap pot fi incadrate in munca conform pregatirii lor profesionale si capacitatii de munca, atestate prin certificatul de incadrare in grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judetean sau al sectoarelor municipiului Bucuresti.
(2) Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati.
(3) Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajeaza persoane cu handicap in conditiile prevazute la alin. (2), pot opta pentru indeplinirea uneia dintre urmatoarele obligatii:
a) sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap;
b) sa achizitioneze produse sau servicii de la unitati protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat in conditiile prevazute la lit. a).
(4) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala.
(5) Monitorizarea si controlul respectarii prevederilor alin. (2) si (3) se fac de catre Inspectia Muncii.


Art. 78. - (1) Angajarea persoanei cu handicap in munca se realizeaza in urmatoarele forme:
a) pe piata libera a muncii;
b) la domiciliu;
c) in forme protejate.
(2) Formele protejate de angajare in munca sunt:
a) loc de munca protejat;
b) unitate protejata autorizata.


Art. 79. - Persoanele cu handicap angajate la domiciliu beneficiaza din partea angajatorului de transportul la si de la domiciliu al materiilor prime si materialelor necesare in activitate, precum si al produselor finite realizate.


Art. 80. - (1) Unitatile protejate pot fi infiintate de orice persoana fizica sau juridica, de drept public sau privat, care angajeaza persoane cu handicap.
(2) Unitatile protejate pot fi:
a) cu personalitate juridica;
b) fara personalitate juridica, cu gestiune proprie, sub forma de sectii, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, institutiilor publice ori din cadrul organizatiilor neguvernamentale, precum si cele organizate de persoana cu handicap autorizata, in conditiile legii, sa desfasoare activitati economice independente.
(3) Procedura de autorizare a unitatilor protejate se stabileste prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.


Art. 81. - (1) Unitatile protejate autorizate beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a) scutire de plata taxelor de autorizare la infiintare si de reautorizare;
b) scutire de plata a impozitului pe profit, cu conditia ca cel putin 75% din fondul obtinut prin scutire sa fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achizitionarea de echipamente tehnologice, masini, utilaje, instalatii de lucru si/sau amenajarea locurilor de munca protejate, in conditiile prevazute de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) alte drepturi acordate de autoritatile administratiei publice locale finantate din fondurile proprii.
(2) La inceputul fiecarui an, unitatile protejate autorizate au obligatia sa prezinte raportul de activitate pentru anul precedent Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.
(3) Nerespectarea obligatiei prevazute la alin. (2) se sanctioneaza cu suspendarea autorizatiei de functionare ca unitate protejata sau, dupa caz, cu retragerea acesteia si cu obligatia rambursarii integrale a facilitatilor de care a beneficiat pe durata functionarii ca unitate protejata autorizata.
(4) Procedura de suspendare sau retragere a autorizatiei unitatilor protejate se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.


Art. 82. - (1) Persoanele cu handicap aflate in cautarea unui loc de munca sau incadrate in munca beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a) cursuri de formare profesionala;
b) adaptare rezonabila la locul de munca;
c) consiliere in perioada prealabila angajarii si pe parcursul angajarii, precum si in perioada de proba, din partea unui consilier specializat in medierea muncii;
d) o perioada de proba la angajare, platita, de cel putin 45 de zile lucratoare;
e) un preaviz platit, de minimum 30 de zile lucratoare, acordat la desfacerea contractului individual de munca din initiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia;
f) posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi, in conditiile legii, in cazul in care beneficiaza de recomandarea comisiei de evaluare in acest sens;
g) scutirea de plata impozitului pe salariu.
(2) Finantarea drepturilor prevazute la alin. (1) lit. a) si c) pentru persoanele cu handicap aflate in cautarea unui loc de munca se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii.


Art. 83. - Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a) deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptarii locurilor de munca protejate si achizitionarii utilajelor si echipamentelor utilizate in procesul de productie de catre persoana cu handicap;
b) deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de munca, precum si a cheltuielilor cu transportul materiilor prime si al produselor finite la si de la domiciliul persoanei cu handicap, angajata pentru munca la domiciliu;
c) decontarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a cheltuielilor specifice de pregatire, formare si orientare profesionala si de incadrare in munca a persoanelor cu handicap;
d) o subventie de la stat, in conditiile prevazute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.




CAPITOLUL VI
Incadrarea in grad de handicap

Art. 84. - (1) Persoanele cu handicap beneficiaza de drepturile prevazute la art. 6 pe baza incadrarii in grad de handicap, in raport cu gradul de handicap.
(2) Incadrarea in grad si tip de handicap a copiilor cu handicap se face de comisia pentru protectia copilului.
(3) Incadrarea in grad si tip de handicap a adultilor cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
(4) Comisiile prevazute la alin. (2) si (3) sunt organe de specialitate ale consiliilor judetene, dupa caz, ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
(5) Criteriile medico-psihosociale pe baza carora se stabileste incadrarea in grad de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului sanatatii publice si al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.


Art. 85. - (1) Gradele de handicap sunt: usor, mediu, accentuat si grav.
(2) Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.


Art. 86. - (1) Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumita in continuare comisia de evaluare, are urmatoarele atributii principale:
a) stabileste incadrarea in grad de handicap si, dupa caz, orientarea profesionala a adultului cu handicap, capacitatea de munca;
b) stabileste masurile de protectie a adultului cu handicap, in conditiile legii;
c) reevalueaza periodic sau la sesizarea directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, incadrarea in grad de handicap, orientarea profesionala, precum si celelalte masuri de protectie a adultilor cu handicap;
d) revoca sau inlocuieste masura de protectie stabilita, in conditiile legii, daca imprejurarile care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat;
e) solutioneaza cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist;
f) informeaza adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la masurile de protectie stabilite;
g) promoveaza drepturile persoanelor cu handicap in toate activitatile pe care le intreprinde.
(2) Comisia de evaluare indeplineste orice alte atributii prevazute de lege.
(3) Organizarea si metodologia de functionare a comisiei de evaluare se reglementeaza prin hotarare a Guvernului.


Art. 87. - In vederea exercitarii atributiilor ce revin comisiei de evaluare, se infiinteaza serviciul de evaluare complexa a persoanelor adulte cu handicap, in cadrul directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.


Art. 88. - (1) Odata cu emiterea certificatului de incadrare in grad si tip de handicap, comisia de evaluare are obligatia de a elabora programul individual de reabilitare si integrare sociala a adultului cu handicap.
(2) Pentru elaborarea programului individual de reabilitare si integrare sociala, comisia de evaluare va colabora cu persoana cu handicap sau cu reprezentantul legal al acesteia.
(3) Certificatul prevazut la alin. (1) da dreptul adultului cu handicap de a beneficia de dispozitiile prevazute de lege pentru gradul de handicap respectiv.
(4) Programul individual de reabilitare si integrare sociala prevazut la alin. (1) se intocmeste si se revizuieste in conformitate cu normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.


Art. 89. - Lucrarile de secretariat ale comisiei de evaluare sunt asigurate de un secretariat, care functioneaza in cadrul directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.



CAPITOLUL VII
Parteneriate

Art. 90 - In activitatea de protectie si promovare a drepturilor persoanelor cu handicap, Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap si autoritatile administratiei publice centrale si locale intretin relatii de dialog, colaborare si parteneriat cu organizatiile neguvernamentale ale persoanelor cu handicap sau care reprezinta interesele acestora, precum si cu institutiile de cult recunoscute de lege cu activitate in domeniu.


Art. 91. - (1) Se infiinteaza, pe langa Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap, Consiliul de analiza a problemelor persoanelor cu handicap, denumit in continuare Consiliul, cu rol consultativ, in urmatoarea componenta:
a) presedintele Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap;
b) presedintele Consiliului National al Dizabilitatii din Romania;
c) un reprezentant al Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului;
d) un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei;
e) un reprezentant al Ministerului Sanatatii Publice;
f) un reprezentant al unei organizatii neguvernamentale pentru protectia drepturilor omului;
g) cate un reprezentant al organismelor administratiei publice centrale si/sau locale, precum si al altor organisme de drept public sau privat din domeniu, cu statut de membri nepermanenti, in functie de problemele ce urmeaza a fi solutionate.
(2) Consiliul are urmatoarele atributii:
a) emite avize consultative cu privire la proiectele de acte normative care au ca obiect protectia persoanelor cu handicap, initiate de Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap sau de alte autoritati competente;
b) analizeaza problematica protectiei persoanelor cu handicap si propune masuri privind imbunatatirea conditiilor de viata ale acestora;
c) sesizeaza organele competente cu privire la incalcarea drepturilor persoanelor cu handicap.
(3) Consiliul se intruneste in sedinte ordinare trimestriale, precum si in sedinte extraordinare ori de cate ori este necesar.
(4) Convocarea membrilor se realizeaza de catre Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap.
(5) Sedintele se desfasoara la sediul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap sau in orice alt loc pe care aceasta il propune.
(6) Secretariatul Consiliului se asigura de Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap.
(7) Modul de organizare si functionare a Consiliului se aproba prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.


Art. 92. - (1) La nivelul judetelor si sectoarelor municipiului Bucuresti se vor infiinta, pe langa directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, comitete de analiza a problemelor persoanelor cu handicap.
(2) Infiintarea, precum si modul de organizare si functionare se aproba prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.




CAPITOLUL VIII
Finantarea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap



Art. 93. - (1) Protectia persoanelor cu handicap se finanteaza din urmatoarele surse:
a) bugetul local al comunelor, oraselor si municipiilor;
b) bugetele locale ale judetelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti;
c) bugetul de stat;
d) contributii lunare de intretinere a persoanelor cu handicap care beneficiaza de servicii sociale in centre;
e) donatii, sponsorizari si alte surse, in conditiile legii.
(2) Pentru a garanta primirea de catre persoanele cu handicap a sumelor reprezentand prestatii sociale, acestea vor fi constituite numai din sume provenind de la bugetul de stat si vor fi gestionate de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei prin directiile teritoriale de munca si solidaritate sociala si familie.
(3) Costul mediu lunar de intretinere in centrele rezidentiale pentru persoane cu handicap, precum si nivelul contributiei lunare de intretinere datorate de adultii cu handicap asistati in centre sau de sustinatorii acestora se stabilesc prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.
(4) Pentru anumite servicii sociale furnizate persoanelor cu handicap se pot percepe taxe, in conditiile stabilite de furnizorii de servicii sociale publici sau privati acreditati, cu avizul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.


Art. 94. - (1) Produsele si serviciile realizate de centrele pentru persoanele cu handicap, aflate in coordonarea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, pot fi valorificate catre persoane fizice si juridice.
(2) Sumele obtinute in conditiile prevazute la alin. (1) se fac venit la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in subordinea careia functioneaza centrul respectiv.


Art. 95. - (1) Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap poate finanta sau, dupa caz, cofinanta programe de interes national care au ca scop integrarea, incluziunea sociala si profesionala a persoanelor adulte cu handicap, precum si cresterea calitatii vietii acestora.
(2) Programele de interes national prevazute la alin. (1), complementare actiunilor finantate la nivel local, pot avea urmatoarele obiective generale:
a) realizarea investitiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea si buna functionare a serviciilor si centrelor care asigura ingrijirea adultilor cu handicap;
b) realizarea de studii, cercetari si publicatii in cadrul domeniului sau de activitate;
c) instruirea personalului care isi desfasoara activitatea in cadrul serviciilor si centrelor pentru persoanele cu handicap;
d) informarea opiniei publice despre drepturile adultilor cu handicap prin campanii de mediatizare;
e) transcrierea sau traducerea materialelor informative si culturale in sistemele de acces la informatie, specifice persoanelor incadrate in anumite categorii de handicap: alfabet Braille, inregistrari audio, scriere vizuala cu litere marite, limbaj mimico-gestual, pictograme;
f) orice alte obiective corespunzatoare domeniului de activitate al Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.
(3) Programele de interes national prevazute la alin. (1) se aproba ca anexa la bugetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, pe baza fundamentarilor elaborate de Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap.
(4) Metodologia de selectare si finantare a programelor de interes national se aproba prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.


Art. 96. - (1) Finantarea sau, dupa caz, cofinantarea programelor de interes national prevazute la art. 95 alin. (1) se asigura din urmatoarele surse:
a) bugetul de stat;
b) fonduri externe rambursabile si nerambursabile;
c) donatii, sponsorizari si alte surse, in conditiile legii.
(2) Sumele alocate din sursele prevazute la alin. (1) vor fi cuprinse in bugetul propriu al Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.
(3) In scopul finantarii programelor de interes national prevazute la art. 95 alin. (1), Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap poate aloca fonduri din bugetul propriu:
a) serviciilor publice de asistenta sociala din subordinea consiliilor judetene si a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti;
b) organismelor private autorizate, potrivit legii.
(4) Alocarea fondurilor potrivit prevederilor alin. (3) se face pe baza de conventii incheiate cu consiliile judetene si cu consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, respectiv cu organismele private autorizate potrivit legii.
(5) Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap poate finanta proiecte din cadrul programelor de interes national ce urmeaza sa fie realizate, pe baza de conventie, in colaborare cu ministere, cu alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si cu alte autoritati sau institutii publice si organisme private autorizate, potrivit legii.


Art. 97. - Asociatia Nevazatorilor din Romania, Asociatia Invalizilor de Razboi Nevazatori din Romania, Asociatia Nationala a Surzilor din Romania, Liga Nationala a Organizatiilor cu Personal Handicapat din Cooperatia Mestesugareasca, Consiliul National al Dizabilitatii din Romania pot primi, in conditiile legii, subventii de la bugetul de stat prin bugetul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, exclusiv in completarea veniturilor proprii.


Art. 98. - (1) Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap finanteaza proiecte proprii, proiecte ale organizatiilor neguvernamentale cu activitate in domeniul protectiei persoanelor cu handicap, precum si proiecte ale unitatilor protejate autorizate.
(2) Metodologia de selectare si finantare a proiectelor se aproba prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.



CAPITOLUL IX
Raspunderea juridica

Art. 99. - (1) Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) nerespectarea dispozitiilor art. 13 alin. (1), art. 16-18, art. 19 alin. (3) si (4), art. 20, art. 21 alin. (1) si (2), art. 22, 29, 30, art. 33 alin. (3), art. 50 alin. (4), art. 54 alin. (1), art. 61-67, art. 68 alin. (1), art. 69-70, art. 71 alin. (3), art. 77 si art. 81, cu amenda de la 3.000 lei la 9.000 lei;
b) parcarea altor mijloace de transport pe locurile de parcare adaptate, rezervate si semnalizate prin semn international pentru persoane cu handicap, cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei si ridicarea mijlocului de transport de pe locul de parcare respectiv;
c) eliberarea de certificate de incadrare in grad de handicap cu incalcarea criteriilor prevazute la art. 84 alin. (5), cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor contraventionale prevazute la alin. (1) lit. a) si c) se fac de catre personalul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, imputernicit prin ordin al presedintelui acesteia.
(3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii contraventionale prevazute la alin. (1) lit. b) se fac de catre agentii de circulatie sau de catre personalul de control cu atributii in acest sens.
(4) Sumele obtinute din aplicarea amenzilor se fac venit la bugetul de stat.
(5) Prevederile prezentului articol se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
(6) Prevederile prezentului articol se aplica incepand cu data intrarii in vigoare a normelor metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.


Art. 100. - (1) Sumele incasate necuvenit cu titlu de prestatii sociale de catre persoana cu handicap sau familia acesteia se recupereaza de la aceasta, inclusiv dobanzile aferente.
(2) Sumele stabilite in conformitate cu prevederile alin. (1), nerecuperate din cauza decesului persoanei cu handicap, se recupereaza, dupa caz, de la mostenitori, familie sau reprezentanti legali, in conditiile dreptului comun.




CAPITOLUL X
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 101. - Prevederile art. 42 alin. (1) si ale art. 57 alin. (4) si (5) intra in vigoare la 1 ianuarie 2007.


Art. 102. - La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 310 din 30 iunie 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia prevederilor art. 18 alin. (2) lit. d) si e) si alin. (5) si ale art. 19 alin. (1) lit. a)-c), e), f), q) si r), care se abroga incepand cu data de 1 ianuarie 2007, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.


Art. 103. - In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap va elabora normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi si le va supune spre aprobare prin hotarare a Guvernului.



Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU



PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU


Bucuresti, 6 decembrie 2006.
Nr. 448.


Paula & Alexa(13.12.2003) & Paul(03.01.2006)

paula2003 spune:

Ordin nr. 725 din 1 octombrie 2002
privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora



ORD nr. 725 publicat in M.Of. nr. 781 din data: 28/10/2002


Ordin nr. 725 din 1 octombrie 2002

privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora


Nr. 725/12.709

Ministerul Sanatatii si Familiei
Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie

in temeiul prevederilor art. 1 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata si modificata prin Legea nr. 519/2002, ale art. 4 alin. (6) din Hotararea Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 12/2001 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, aprobata si modificata prin Legea nr. 252/2001, si ale art. 9 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 216/2001 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, ministrul sanatatii si familiei si secretarul de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie emit urmatorul ordin:

Art. 1. - Se aproba criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora, prevazute in anexele nr. 1-4 care fac parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. - Comisiile pentru protectia copilului din cadrul consiliilor judetene si locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si serviciile de evaluare complexa din cadrul serviciilor publice specializate pentru protectia copilului din subordinea consiliilor judetene si locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul sanatatii si familiei, Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie
Daniela Bartos Gabriela Coman,
secretar de stat

ANEXA Nr. 1

CRITERII GENERALE
medico-psihosociale de identificare si incadrare a copiilor
(0-18 ani) cu deficiente si handicap (dizabilitati)


Conventia cu privire la drepturile copilului si Regulile standard privind egalizarea sanselor pentru persoanele cu handicap (Rezolutia ONU din 1993), precum si alte documente internationale mentioneaza cu claritate nevoia de participare sociala si de egalizare a sanselor pentru copiii si persoanele cu handicap, ca mijloace de promovare a drepturilor umane. O conditie importanta in acest sens, pentru care militeaza comunitatea internationala, este depasirea modelului predominant medical in conceptia si practica cu privire la acesti copii si acceptarea complementara a modelului social.
in prezentul ordin al ministrului sanatatii si familiei si al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie se determina criteriile medico-psihosociale de identificare si de incadrare intr-o categorie de handicap, pentru copii, pe baza carora se stabilesc masurile de protectie speciala, serviciile de interventie (reabilitare-recuperare) si sprijin necesare, pentru asigurarea conditiilor de dezvoltare optima (bio-psihosociala) in raport cu nevoile individuale si particularitatile contextuale, pentru fiecare copil.
Identificarea si aprecierea gradului de handicap se fac prin raportare la Clasificarea internationala a functionarii, dizabilitatilor si sanatatii, ICF 2001, adoptata de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Aceasta ia in considerare deficienta (afectarea), limitarea activitatii si restrictiile de participare sociala ale persoanei respective.
Prezenta unei conditii de sanatate (boli, afectiuni etc.) este o premisa, dar aceasta nu conduce obligatoriu la handicap (dizabilitate). Diagnosticul medical in sine nu este ca atare suficient pentru a fundamenta incadrarea intr-o categorie de handicap, el trebuie corelat cu evaluarea psihosociala. La evaluarea eventualului handicap sau dizabilitati, alaturi de stabilirea gradului de disfunctionalitate a organismului, se vor lua in considerare si factorii de mediu, inclusiv cei familiali, calitatea educatiei, masurile luate de familie, posibila neglijare, precum si factorii personali. in absenta familiei se evalueaza particularitatile mediului substitutiv. Ponderea acestor factori in constituirea handicapului va fi evaluata prin criterii de facilitare si/sau bariere, identificate prin raportul de ancheta psihosociala.
Atat in procesul evaluarii medico-psihosociale, cat si in luarea deciziilor privitoare la copil trebuie sa se respecte principiile parteneriatului cu familia si cu copilul, in raport cu varsta si gradul sau de dezvoltare.
Evaluarea si incadrarea intr-un grad de handicap nu este un scop in sine, ele trebuie sa duca la cresterea calitatii vietii copilului, prin imbunatatirea ingrijirii si interventii personalizate cu scop recuperator si de facilitare a integrarii sociale.
Ele se vor concretiza in planul de servicii personalizat, elaborat pe baza raportului de evaluare complexa, validat pe baze contractuale ferme, ceea ce va asigura o conduita activa, pozitiva a comunitatii fata de persoana cu handicap sau dizabilitate. Planul de servicii personalizat va fi pus in practica de familie si de institutiile competente, furnizoare de servicii, cu implicarea activa a copilului. Serviciile sunt asigurate sau facilitate de autoritatile locale, iar planul personalizat va fi monitorizat de institutia abilitata.
Pentru realizarea obiectivelor propuse, dosarul copilului cu handicap sau dizabilitati este unic si cuprinde urmatoarele sectiuni: fisa personala, fisa medicala, ancheta sociala, fisa psihologica, fisa educationala, raportul de evaluare complexa, certificatul de incadrare intr-un grad de handicap, certificatul de orientare scolara, hotararea privind masurile de protectie a copilului, planul de servicii personalizat, contractele cu familia si cu institutiile furnizoare de servicii si documente privind monitorizarea evolutiei cazului.
Pentru aplicarea instrumentelor precizate in acest ordin, in termen de 60 de zile de la publicarea acestuia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, va fi pus la dispozitie un ghid metodologic aprobat prin ordin comun al ministrului sanatatii si familiei, al secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie si al ministrului educatiei si cercetarii.
Masurile si serviciile de protectie speciala, de interventie si sprijin sunt variate si au ca finalitate:
a) supravietuirea copilului;
b) reducerea sau minimalizarea unor consecinte invalidante ale afectiunilor sau bolilor;
c) ameliorarea conditiilor de viata individuala si sociala pentru a asigura si a sprijini dezvoltarea maximala a potentialului copilului.
La baza aprecierii severitatii handicapului (dizabilitatii) stau, in principal, urmatoarele criterii generale:
a) gradul, stadiul, eventualele complicatii si posibila asociere de afectiuni derivate din afectari/deficiente structurale sau functionale, stabilite pe baza explorarilor corespunzatoare;
b) raspunsul la tratament si efectul masurilor recuperatorii (protezare, reeducare functionala etc.) si serviciilor de interventie si sprijin;
c) posibile limitari in activitate si restrictii in participarea sociala, ca efecte ale afectarii sau deficientei;
d) influenta pozitiva, de facilitare sau negativa, de bariere, exercitata de factorii de mediu;
e) influenta pozitiva sau negativa a criteriilor susmentionale cu factorii personali.
Aplicarea combinata a criteriilor medicale si psihosociale se face diferentiat si adaptat particularitatilor de varsta ale copiilor in cauza.
Copiii din grupa de varsta 0-3 ani ridica probleme speciale si necesita o atentie speciala in identificarea si determinarea gradului de handicap. Acesti copii sunt, pe de o parte, dependenti de ingrijirea si supravegherea permanenta din partea adultului. Pentru aprecierea severitatii handicapului trebuie avute in vedere nu numai efectul tulburarilor structurale si functionale, ci si implicarea si conditiile asigurate de mediul familial apropiat. Pe de alta parte, la aceasta varsta dezvoltarea bio-psihosociala a copiilor este foarte complexa, ceea ce impune o analiza foarte serioasa si circumspectie in decizia de incadrare.
Grade de handicap (dizabilitate)
incadrarea in grade de handicap se face in raport cu intensitatea deficitului functional individual si prin corelare cu functionarea psihosociala corespunzatoare varstei.
Pentru a se realiza asimilarea pe grade de handicap in cazul diverselor entitati nozologice se va tine seama ca nu boala in sine determina severitatea handicapului, ci gradul tulburarilor functionale determinate de acestea, in raport cu stadiul de evolutie, de complicatii in activitatea si participarea sociala, de factori personali etc. Deci, pentru aceeasi boala - ca premisa a identificarii si incadrarii - incadrarea in grade de handicap poate merge de la gradul usor la gradul grav.
Masurile de protectie speciala si serviciile de interventie si sprijin sunt, in cadrul legal existent, foarte variate; pentru viitor, in functie de nevoile individuale si disponibilitatile comunitatii, ele vor fi dezvoltate in mod corespunzator.
Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, in raport cu varsta, capacitatea de autoservire inca neformata sau pierduta, respectiv au un grad de dependenta ridicat fizic si psihic. in aceasta situatie autonomia persoanei este foarte scazuta din cauza limitarii severe in activitate, ceea ce conduce la restrictii multiple in participarea sociala a copilului. Drept urmare, copilul necesita ingrijire speciala si supraveghere permanenta din partea altei persoane.
Gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfasura activitatea potrivit rolului social corespunzator dezvoltarii si varstei se datoreaza unor limitari functionale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afectiuni severe, in stadii inaintate, cu complicatii ale unor aparate si sisteme. in aceasta situatie participarea sociala a copilului este substantial restrictionata.
Gradul mediu de handicap se poate acorda copiilor care au capacitate de prestatie fizica (motorie, metabolica) sau intelectuala redusa, corespunzand unei deficiente functionale scazute, ceea ce duce la limitari in activitate, in raport cu asteptarile corespunzatoare varstei. in aceasta situatie ele se reflecta in restrictii relativ semnificative ale participarii sociale a copilului.
Gradul usor de handicap se poate acorda pentru cazurile in care impactul afectarii asupra organismului este minim, cu limitare nesemnificativa a activitatii, si nu necesita masuri de protectie speciala, participarea sociala fiind in limite rezonabile. Aceste cazuri vor fi raportate si inregistrate statistic.

ANEXA Nr. 2

CATEGORII DE AFECTaRI (DEFICIENtE)
structurale si functionale ale organismului, care pot determina
starea de handicap (dizabilitate)


I. Afectari (deficiente) ale sistemului nervos si functiilor mentale globale
Afectiuni neurologice:
- malformatii congenitale invalidante (de exemplu: mielomeningocel, porencefalia, hidrocefalia, microcefalia vera, craniostenoza);
- facomatoze (Bourneville, Sturge-Weber-Krabe);
- boli demielinizante (de exemplu: leuconevraxita cu tulburari motorii si senzoriale in evolutie sau cu recaderi frecvente);
- boli heredo-degenerative (ataxiile, coreea cronica);
- leziuni traumatice ale sistemului nervos central si/sau periferic cu sechele tip pareza sau plegie mono-, hemi-, para-, tetra- paralizii de plex, leziuni radiculare, de nervi periferici in stadiu sechelar, producand tulburari de tonus si motricitate, afectand deplasarea si gestualitatea, tulburari de tip epileptic sau alte tulburari de focar;
- sechele dupa un sindrom ischemic medular sau accident vascular cerebral cu consecinte invalidante;
- sechele postencefalitice, meningitice si mielitice (de exemplu: poliomielita anterioara cu tulburari de gestualitate cronice severe, tulburari piramidale);
- tumori cerebrale benigne - cu leziuni sechelare postoperatorii;
- paralizii cerebrale congenitale si dobandite (de exemplu: Boala Little, ataxia congenitala coreo-atetozica etc.).
a) Deficiente functionale medii: se apreciaza in functie de prezenta obligatorie a uneia sau mai multor categorii (1, 2, 3, 5) si facultativa (4, 6):
1. deficiente posturale, de statica si coordonare unilaterala, in care forta, precizia, viteza miscarilor de statica si mers sunt in permanenta scazute;
2. deficienta de manipulatie unilaterala permanenta sau bilaterala usoara ori intermitenta, cu realizarea dificila a gestualitatii ca forta, precizie, viteza;
3. deficienta de fonatie, deglutitie, masticatie, asociate cu deficiente usoare ale altor functii neurologice;
4. deficiente cronice ale controlului sfincterian de tipul mictiunilor imperioase, incontinenta de efort, asociate cu alte semne neurologice;
5. crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice si de alte tipuri cu frecventa mai mare de 1 pana la 3 pe luna, cu/fara tulburari psihice intercritice sub tratament antiepileptic;
6. dureri continue sau crize, cu frecventa medie, hiperkinezia, cauzalgia, dureri fulgurante, dureri talamice, rezistente la tratament.
Copiii cu aceste deficiente se pot incadra in gradul mediu de handicap, dar corelat si cu evaluarea psihosociala.
b) Deficiente functionale accentuate:
7. deficiente in statica si mers care fac ca bolnavul sa se poata deplasa cu mare dificultate prin forta proprie, nesprijinit sau cu baston ori carje;
8. deficiente de manipulatie bilaterala, cu imposibilitatea efectuarii eficiente a gestualitatii;
9. deficiente de masticatie, deglutitie, fonatie si/sau respiratie, cu realizarea cu mare dificultate a alimentatiei, vorbirii sau respiratiei in context neurologic;
10. deficiente cronice ale controlului sfincterian care impiedica incadrarea intr-un mediu social;
11. deficiente ale limbajului care fac imposibila stabilirea relatiilor interumane;
12. tulburari trofice cronice sau recidivante musculare cutanate sau/si osteoarticulare, asociate cu deficite motorii medii;
13. crize epileptice convulsive generalizate tonico-clonice si alte tipuri de crize epileptice grave, ca sindromul West, sindromul Lennox-Gastaut, de cel putin una pe saptamana sub tratament, cu/fara tulburari psihice intercritice.
Aceste deficiente sunt asimilabile gradului accentuat de handicap, dar prin corelare cu evaluarea psihosociala.
c) Deficiente functionale grave:
14. deficienta locomotorie de statica si mers care face bolnavul nedeplasabil prin forta proprie, mobilizarea fiind posibila numai cu ajutorul altei persoane;
15. deficiente de manipulatie bilaterala totala;
16. deficiente de limbaj cu/fara tulburari expresive, care fac imposibila stabilirea relatiilor cu mediul inconjurator, in context neurologic, obiectivate clinic si paraclinic;
17. deficiente de deglutitie si respiratie care necesita asistenta din partea altei persoane.
Copiii care prezinta asemenea deficiente au nevoie, de regula, de ingrijire si/sau supraveghere permanenta din partea altei persoane, ca atare se recomanda incadrarea in gradul grav de handicap.
Tulburari psihice:
a) intarzierile (dizabilitatile) mintale, certificate prin incadrarea in criteriile clasificarilor internationale (ICD 10):
1. intarziere mintala usoara cu QI - 50-65 daca este asociata cu o alta deficienta: senzoriala, somatica, psihica (de limbaj si comunicare, hiperactivitate, emotional, conduita); poate fi asimilata gradului mediu de handicap;
2. intarziere mintala cu QI - 35-49 fara alta asociere - se poate asimila gradului accentuat de handicap;
3. intarziere mintala severa si profunda (QI sub 35) - poate fi asimilata cu gradul grav de handicap;
b) tulburarile pervazive de dezvoltare: autism, sindromul Rett, sindromul Asperger, in raport cu gradul de afectare a intelectului, afectivitatii si activitatii, pot fi incadrate in diferite grade de handicap;
c) starile dementiale de diferite etiologii, in raport cu severitatea afectarii, pot fi incadrate in diferite grade de handicap;
d) psihozele cu evolutie cronica defectuala (schizofrenia, boala afectiva primara) sunt incadrabile in gradul grav de handicap.

II. Afectari ale structurilor si functiilor senzoriale
a) Afectari ale structurii ochiului si ale functiilor vizuale si functiilor anexelor ochiului
Afectiuni oculare
I. Conform orientarilor E.M.R.C.M. in vigoare, prin notiunea de nevazator se intelege acea categorie de deficienti vizuali care au capacitatea de autoservire pierduta si dreptul la insotitor permanent.
in cadrul acestei categorii se disting:
A. cecitate absoluta, in care valorile acuitatii vizuale la AO sunt cuprinse intre urmatoarele limite:
1. VAO = zero = p.m.m. (percepe miscarea mainii) - n.c. (nu corecteaza);
2. VAO = zero = p.l. (percepe lumina);
3. VAO = zero = f.p.l. (fara perceptie luminoasa);
4. anoftalmie bilaterala congenitala; operatorie;
B. cecitate relativa (practica sau sociala) in care valorile acuitatii vizuale la AO sunt cuprinse intre limitele urmatoare: VAO = 1/200 (n.d. la 25 cm - numara degetele) si la 1/25 (n.d. la 2 m - numara degetele).
II. Deficientii vizuali care au valorile acuitatii vizuale la AO cuprinse intre 0,04 (n.d. 1/25 la 2 m - numara degetele) - 0,1 (1/10 n.d. la 5 m - numara degetele) se incadreaza in grupa ambliopilor (ambliopii mari sau forte) si nu sunt incadrabili in gradul grav de handicap.
III. Aceste categorii se pot incadra in gradul accentuat de handicap, cu valori ale acuitatii vizuale intre 0,04-0,1 la AO.
IV. Pentru gradul mediu de handicap se pot lua in discutie valorile:
a) VAO = 1/3-1/8 inclusiv;
b) vedere la un ochi = 1;
vedere la celalalt ochi 1/2 - zero f.p.
b) Afectari ale structurii si functiilor auzului
Afectiuni ORL:
- hipoacuzie congenitala sau dobandita precoce cu demutizare slaba sau nula (poate fi asimilata gradului mediu de handicap);
- tulburari de auz bilateral cu pierdere peste 70 db, calculata pe audiograma, ce se protezeaza greu, sau asociate cu tulburari psihice si de limbaj (se poate acorda gradul mediu de handicap).

III. Afectari ale structurii laringelui si functiilor sale:
- laringectomizare partiala, cu tulburari de fonatie si deglutitie sau cu gastrostoma permanenta, care reprezinta o infirmitate mare ce marcheaza psihicul bolnavului (se poate asimila cu gradul accentuat de handicap);
- laringectomizare totala sau cu traheostoma permanenta (se va aprecia in functie de recomandarea medicului de specialitate).
La aceasta categorie de afectare se iau in considerare si malformatiile congenitale ale gurii (keilo-palato-skizis etc.).

IV. a) Afectari ale structurii sistemului cardiovascular si ale functiilor sale
Afectiuni cardiovasculare:
- cardiopatii cu insuficienta cardiaca cronica clinic manifesta (de exemplu: tetrada Fallot, transpozitia de vase mari, stenoza de artera pulmonara asociata cu DSV, atrezia de tricuspida, maladia Ebstein, defect septal ventricular, persistenta canalului arterial, coarctatie de aorta);
- miocardiopatii primitive (de exemplu: fibroelastoza endomiocardica);
- HTA stadiul II, III cu complicatii;
- pericardite cronice cu semne de insuficienta cardiaca;
- cordul pulmonar cronic cu semne importante de hipertensiune in mica circulatie;
- tulburarile de ritm si conducere severe (de exemplu: extrasistole ventriculare, fibrilatie, flutter atrial, tahicardia paroxistica repetitiva, bloc major de ramura stanga, blocurile AV - gradele II si III si blocurile bi- si trifasciculare);
- polimalformatii cardiovasculare sau/si ale altor organe;
- afectiuni vasculare periferice (arteriale, venoase, limfatice) care determina impotenta functionala a segmentelor subiacente, tulburari trofice marcate la doua sau mai multe membre;
- purtatori de pacemaker si protezati valvulari;
- valvulopatii reumatismale cu insuficienta cardiaca.
Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua in considerare:
- natura afectiunii si stadiul ei evolutiv;
- raspunsurile la demersurile terapeutice;
- rasunetul afectiunii cardiovasculare asupra altor organe si sisteme;
- asocieri patologice;
- existenta insuficientei cardiace exprimate in grade NYHA.
Pot fi incadrati in categoria de persoane cu handicap prin afectiuni cardiovasculare exprimate in grade NYHA dupa cum urmeaza:
a) gradul II (bolnavi care nu prezinta tulburari functionale la eforturi mici, dar prezinta astfel de tulburari la eforturi de o intensitate sau durata mare, aparand, de asemenea, o limitare a capacitatii de efort) - este asimilat cu gradul mediu de handicap;
b) gradul III (bolnavi fara simptome in repaus, dar cu tulburari functionale chiar la eforturi mici; de asemenea, apare si o limitare a capacitatii de efort) - poate fi asimilat cu gradul accentuat de handicap;
c) gradul IV (bolnavi cu dispnee chiar in repaus, tulburarile functionale accentuandu-se la orice efort). Se pot lua in considerare, dupa caz, si valorile gazometriei sanguine, si anume:
- hipoxemie usoara PaO2 60-70 mmHg;
- hipoxemie medie PaO2 50-60 mmHg;
- hipoxemie accentuata PaO2 sub 50 mmHg.
Pentru grupele de varsta pentru care nu se pot evalua gradele NYHA se va lua in considerare gradul de deficienta functionala.
in cazul interventiilor chirurgicale din sfera cardiaca gradul de handicap se apreciaza in functie de amploarea interventiei si de rezultatul postoperator. Gradul grav se acorda pe o perioada de 6-12 luni. Ulterior aprecierea se face in functie de evolutie si de recomandarile medicale.
b) Afectari ale structurii aparatului respirator si ale functiilor sale
Afectiuni respiratorii:
a) afectiuni pulmonare cronice evolutive:
- tuberculoza bronhopulmonara si pleurala activa sau activ regresiva;
- supuratie bronhopulmonara permanenta sau cu pusee frecvente (bronsectazii cu pusee supurative si tulburari de nutritie, pleurezie purulenta).
in aceste cazuri se apreciaza o deficienta functionala respiratorie ce afecteaza semnificativ activitatea si participarea, care poate fi asimilata cu gradul accentuat de handicap.
Formele severe cu casexie, deperditie proteica, cord pulmonar cronic decompensat se apreciaza ca fiind o deficienta functionala respiratorie grava, care poate fi asimilata cu gradul grav de handicap, necesitand ingrijire din partea altei persoane;
b) afectiuni bronhopulmonare cronice, cu tulburari functionale intermitente sau permanente (astm bronsic infantil, bronsita obstructiva cronica):
- forma clinica moderata (o criza de astm/saptamana sau fenomene bronsitice relativ rare, cu pusee la 2-3 luni) se apreciaza ca este o deficienta functionala medie (disfunctie ventilatorie decelata spirografic, cu intensitate medie) si poate fi asimilata cu incadrarea in gradul mediu de handicap;
- forma clinica severa (o criza de astm/zi sau mai frecvente, rebela la tratament bronhodilatator si/sau corticodependenta sau forme de bronsita cronica cu acutizari frecvente, semne clinice severe, cu disfunctie ventilatorie accentuata si/sau semne de insuficienta pulmonara manifesta si/sau cord pulmonar cronic compensat) se apreciaza ca deficienta functionala accentuata si poate fi asimilata cu gradul accentuat de handicap;
- formele clinico-functionale grave, cu insuficienta cardiorespiratorie severa ireductibila - casexie, deperditie proteica - se apreciaza ca au deficienta functionala grava si pot fi asimilate cu gradul grav de handicap, necesitand ingrijire din partea altei persoane;
c) sechelele dupa tuberculoza pulmonara sau dupa interventii chirurgicale ori traumatism toracic; la acesti bolnavi handicapul, deci deficienta functionala respiratorie, se apreciaza in functie de aspectul functional detectat prin teste spirografice sau gazometrie sanguina;
d) anomaliile congenitale (agenezie pulmonara, fibroza pulmonara idiopatica) cu tulburari functionale si/sau insuficienta respiratorie cronica si efectele lor asupra activitatii si participarii pot conduce la un handicap ce este apreciat in baza testelor spirografice sau gazometriei sanguine.
c) Afectari ale structurii sistemului imunitar si ale functiilor sale:
- boli cu deficit imunitar cronic: boala SIDA, hipogamaglobulinemia, agranulocitoza - asimilabile cu gradul grav de handicap.
Pentru aprecierea severitatii afectarii HIV-SIDA se vor avea in vedere stadiile clinico-imunologice, conform clasificarii infectiei HIV pediatrice CDC - Atlanta 1994, dupa cum urmeaza:
- handicap accentuat - stadiile clinico-imunologice N2, A1, A2, B1;
- handicap grav - stadiile clinico-imunologice N3, A3, B2, B3, C1, C2, C3;
- anemii hemolitice cronice necompensate;
- afectiuni hematologice:
• anemii cronice (de exemplu: talasemie majora, sferomicrocitoza necompensata, poliglobulia cronica, siclemia, methemoglobinemia cronica);
• afectiuni hematologice (de exemplu: leucemiile, limfom malign nehodgkinian stadiile I si II, boala Hodgkin, mielom multiplu);
• macroglobulinemia Waldestrom cu alterarea progresiva a starii generale, hepatosplenomegalie si tumori micro- sau macronodulare in amigdale, plamani, tub digestiv.
Pentru asimilare si evaluare se vor avea in vedere:
- caracterul evolutiv, progresiv al afectiunii;
- alterarea progresiva a starii generale;
- semne de hipogenezie sau agenezie medulara;
- prezenta si frecventa fenomenelor hemoragipare;
- prezenta complicatiilor (hepato-splenice, neurologice, renale, cardiovasculare etc.);
- prezenta sindromului de imunodeficienta;
- hemofilia cu manifestari hemoragice frecvente, tulburari articulare posthemoragice, paralizii nervoase periferice;
- anemiile persistente, sub 8 gr%.
Prezinta deficienta functionala medie:
- leucemia acuta in remisiune completa mentinuta cel putin un an de la incheierea tratamentului;
- leucemia cronica cu numarul de leucocite sub 50.000/mm3, cu adenomegalie sau/si splenomegalie;
- trombocitemiile persistente peste 500.000/mm3, fara complicatii tromboembolice sau hemoragice;
- anemiile intre 7-8 gr%, rezistente la tratament;
- hemofilia cu manifestari hemoragice fara gravitate si fara modificari de dinamica articulara;
- boala Hodgkin in stadiile I si II.
Deficienta functionala accentuata se manifesta in:
- leucemia acuta;
- leucemiile cronice cu leucocitoza marcata peste 100.000/mm3, rezistenta la tratament, cu insuficienta medulara (anemie, granulopenie sau/si trombopenie), adenomegalii si splenomegalii tumorale si infectii cronice;
- leucemiile cronice trecute in stadiul de metamorfozare blastica;
- policitemiile complicate cu hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca, mieloscleroza, tromboembolii, transformare in leucemie acuta;
- trombocitemiile hemoragice insotite de complicatii tromboembolice;
- anemiile sub 7 gr%, rezistente la tratament, care necesita perfuzii de sange, precum si cele cu complicatii, respectiv: tromboze, hemoragii repetate, semne de insuficienta medulara, hemocromatoza, transformare in leucemii acute;
- boala Hodgkin in stadiile III si IV;
- mielomul multiplu cu fracturi multiple, cu anemie moderata sau severa, sindrom hemoragic, insuficienta renala;
- trombocitopeniile cu hemoragii frecvente si severe, cu anemie hipocroma medie sau severa.
Deficienta functionala grava apare in:
- formele cu deficiente motorii importante, sechele ale unor complicatii neurologice ca urmare a afectiunilor hemoragice;
- anemiile severe rebele la tratament;
- boala Hodgkin in stadiul IV, cu complicatii severe.

V. Afectari ale structurii si functiilor sistemelor digestiv, metabolic si endocrin
a) Afectari ale structurii sistemului digestiv si ale functiilor sale
Afectiuni digestive:
- afectiuni de diverse tipuri, cu tulburari importante de nutritie (deficit ponderal peste 20% la adolescenti si 25% la sugari) (de exemplu: diaree cronica cu sindrom de malabsorbtie, celiakie etc.);
- insuficienta hepatica cronica medie si severa (probata prin teste de laborator);
- hepatita cronica activa (hepatita agresiva);
- ciroza hepatica;
- insuficienta pancreatica cronica exocrina; fibroza chistica de pancreas.
Pentru asimilare se vor avea in vedere: afectarea starii de nutritie si a functiilor vitale, precum si testele de laborator.
Pentru insuficienta hepatica cronica forma medie se poate acorda gradul mediu de handicap. Pentru forma severa se poate aprecia gradul accentuat de handicap.
Pentru ciroza se poate aprecia gradul grav de handicap.
b) Afectari ale structurii glandelor endocrine si ale functiilor specifice
Afectiuni endocrine:
- insuficienta hipofizara accentuata grava, tulburari grave de nutritie, insuficienta corticosuprarenala si tulburari psihice;
- diabet insipid rezistent la tratament;
- hipertiroidism cu visceralizari (cardiace) si tulburari de nutritie;
- hiperparatiroidismul si hipoparatiroidismul documentate;
- mixedemul;
- hiperaldosteronismul primar de evolutie, cu sechele cardiovasculare si renale relativ echilibrate sub tratament.
Pentru asimilare pe grade se vor avea in vedere: stadiul afectiunii si eventuale complicatii, raspunsul terapeutic, eventuale asocieri posibile.
Pentru insuficienta hipofizara accentuata sau grava se poate asimila gradul grav de handicap.
Pentru mixedem cu raspuns terapeutic se poate asimila gradul accentuat de handicap.
Intoleranta la lactoza - gluten se poate asimila cu gradul accentuat de handicap.
c) Afectari ale structurii si functiilor sistemului metabolic
Tulburari cronice de metabolism si nutritie:
a) acidoza metabolica cronica, fenilcetonurie, glicogenoze, porfirie cu tulburari polinevritice si tulburari psihice severe si semne importante de hepatita cronica (se poate acorda gradul accentuat de handicap);
b) degenerescenta hepatolenticulara (Wilson) - se poate acorda gradul accentuat de handicap;
c) diabet zaharat juvenil cu formele urmatoare:
- diabet zaharat insulinodependent echilibrat, compensat, necomplicat; se apreciaza ca deficienta functionala de nutritie medie si poate fi incadrat in gradul mediu de handicap;
- diabet zaharat insulinodependent dezechilibrat, necomplicat, care necesita tratament strict supravegheat ca si formele insulinorezistente; se apreciaza ca prezinta o deficienta functionala si de nutritie accentuata si poate fi incadrat in gradul accentuat de handicap;
- diabet zaharat decompensat cu coma acidocetozica, hiperosmotica repetata si complicat cu polineuropatie, retinopatie si metropatie; se apreciaza ca determina o deficienta functionala de nutritie accentuata si poate fi asimilata cu incadrarea in gradul accentuat de handicap;
- formele grave de diabet zaharat cu casexie grava, cu complicatii de tip cecitate si polineuropatii grave, se apreciaza ca determina o deficienta functionala de nutritie grava si pot fi asimilate cu incadrarea in gradul grav de handicap, necesitand ingrijire din partea altei persoane. Copiii cu diabet din grupa de varsta 0-7 ani care prezinta probleme deosebite de alimentatie si administrare a tratamentului se pot incadra in gradul de handicap grav in baza recomandarii medicale;
d) intoleranta la gluten, lactoza (documentate clinic, plus biopsie intestinala) - se poate incadra in gradul accentuat de handicap;
e) formele de rahitism vitaminorezistent confirmate prin repetate internari in spital se apreciaza ca determina o deficienta de nutritie accentuata care poate fi asimilata cu incadrarea in gradul accentuat de handicap;
f) starile de casexie grava si deperditie proteica de diverse etiologii se apreciaza ca determina o deficienta de nutritie grava cand depasesc un deficit ponderal de 25% si pot fi asimilate cu incadrarea in gradul grav de handicap, necesitand ingrijiri din partea altei persoane.

VI. Afectari ale structurii functiilor aparatului urinar
Afectiuni renale cu insuficienta renala cronica documentata, indiferent de cauza:
- cauze malformative (de exemplu: agenezia renala unilaterala, hipoplazia renala, rinichi polichistic, rinichi in potcoava, duplicare ureterala, reflux vezico-ureteral, displazie reno-faciala Potter 1);
- cauze tumorale (de exemplu: tumora Wilms);
- hidronefroza de gradul III;
- hipertensiune reno-vasculara severa sau maligna;
- litiaza renala sau ureterala aseptica pe rinichi unic, unilaterala daca rinichiul controlateral este pielonefritic sau bilaterala, complicatii, indiferent daca complicatia este uni sau bilaterala;
- nefrocalcinoza unilaterala cu rinichi controlateral afectat;
- rinichi unic chirurgical, cu afectarea functiei renale a rinichiului restant (creatinemie peste 2 mg%).
Pentru incadrarea in grade de handicap se evalueaza stadiul evolutiv al bolii si posibilitatile terapeutice, corelat cu evaluarea psihosociala.
Pentru tumora Wilms in stadiu inoperabil se poate acorda gradul grav de handicap, pentru hipertensiune renovasculara severa sau maligna se poate acorda gradul accentuat de handicap, la fel si pentru rinichi unic chirurgical cu afectarea functiei renale. Hidronefroza de gradul III se poate aprecia ca handicap accentuat.

VII. a) Afectari ale structurii si functiilor aparatului locomotor si corespunzatoare miscarii
Afectiuni osteoarticulare:
- boli constitutionale ale oaselor (de exemplu: osteopsatiroza, acondroplazia si osteopetroza);
- malformatii [de exemplu: amielia unui membru, totala sau partiala (toracal sau pelvin), de coaste, stern, clavicula, coasta supranumerara cu torticolis permanent]; sindactilie inca doua luni dupa operatie;
- redori si anchiloze; redori stranse mono- sau bilaterale de sold, genunchi sau combinate controlaterale in pozitii vicioase, asociate sau nu cu paralizii nervoase; asocierea lipsei policelui sau a patru degete bilateral cu anchiloze de degete, cot, umar, in pozitii nefunctionale; anchiloze bilaterale ale coatelor si umerilor, anchiloze ale pumnului, cotului, umarului, bilateral, in pozitie functionala; pierderea gestualitatii unui membru toracal asociata cu reducerea prehensiunii;
- amputatii (de exemplu: amputatiile bilaterale, neprotezabile sau greu protezabile de membre inferioare cu articulatiile supraiacente in redoare sau anchiloze; amputatii unilaterale, indiferent de nivel, cu exceptia celor de degete; amputatia bilaterala a membrelor toracale, indiferent de nivel; amputatia unilaterala, indiferent de nivel, in raport si cu gestualitatea si deservirea necesara; dezarticularea membrului toracal);
- pseudoartroze (de exemplu: gamba, coapsa, antebrat si brat neoperabile);
- proteza totala de sold cu tulburari de statica si mers;
- infectii cronice invalidante (de exemplu: osteomielita cronica, morbul Pott, fistule osoase in evolutie);
- osteonecroze cronice invalidante, indiferent de etiologie (de exemplu: osteonecroza de cap femural);
- leziuni de corpuri vertebrale cu modificari ale articulatiilor intervertebrale, cu modificari de statica si mobilitate a coloanei (ortostatism si deplasari dificile); cifoscolioze si scolioze deformante ce impiedica capacitatea respiratorie normala (de exemplu: maladia Scheuerman);
- deformari rahitice grave cu tulburari de postura, locomotie sau respiratie;
- luxatia congenitala de sold (pe perioada imobilizarii in aparat gipsat).
Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua in considerare, in plus fata de evaluarea psihosociala:
a) implicatiile asupra realizarii posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale - in cazul afectarii coloanei vertebrale si membrelor pelvine;
b) idem, asupra gestualitatii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasarilor gestuale, posibilitatii realizarii gesturilor fine si precise - in afectiunile membrelor toracale;
c) caracterul evolutiv sau regresiv al afectiunii;
d) posibilitatile terapeutice, inclusiv ortezare si protezare;
e) asocieri cu afectiuni musculare, neurologice, somatice;
f) asocieri cu tulburari circulatorii loco-regionale;
g) prezenta unor procese supurative acute sau cronice.
Pentru afectiunile locomotorii osteoarticulare:
• deficienta functionala medie - reducerea posibilitatii de realizare si mentinere a ortostatismului, mersului, prin pozitii vicioase ale trunchiului si membrelor, prin limitarea variantelor posturale sau a deplasarilor gestuale;
• deficienta functionala accentuata - reducerea marcata sau pierderea posibilitatilor de realizare si mentinere a ortostatismului, mersului, a gestualitatii de prehensiune la un membru, asociata cu reducerea acestor posibilitati la membrul controlateral; prin caracterul evolutiv al afectiunii ori complicatii sau asocieri morbide;
• deficienta functionala grava - pierderea gestualitatii ambelor membre toracale sau a posibilitatilor de mers si ortostatism; prin caracterul diseminat al afectiunii (neoplasme); prin evolutie ireversibila spre exitus;
• colagenoze:
- boala lupica (LED);
- sclerodermia cu tulburari cutanate specifice, reducand gestualitatea, cu fenomene pulmonare (fibroza pulmonara);
- periarterita nodoasa cu tulburari oculare (hemoragii retiniene), polimiozita, cu manifestari digestive pulmonare, simptome renale, HTA;
- dermatomiozita (polimiozita in evolutie, cu atrofii musculare sau cu modificari ale staticii coloanei si slabirea fortei musculare a membrelor toracale, cand deplasarea devine dificila);
- poliartrita reumatoida in evolutie sau cu sechele la nivelul articulatiilor pumnului si degetelor, determinand limitarea gestualitatii.
in cazul acestui capitol se vor avea in vedere implicatiile asupra functiilor vitale si posibilitatile de realizare a gestualitatii, limitarile functionale motorii.
b) Afectari ale structurii si functiilor muschilor
Afectiuni musculare:
- anomalii si malformatii congenitale, daca impiedica statica si locomotia (de exemplu: hipertrofii congenitale, redori si retractii musculare);
- boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu: distrofia Duchenne, miopatii in centura, distrofia musculara progresiva congenitala, distrofii miotonice Thomsen-Becher);
- miastenia ce determina fatigabilitatea rapida, cu tulburari de locomotie, manipulatie, fonatie, respiratie;
- glicogenoze (de exemplu: tip II - boala Pompe).
Pentru asimilare pe grade de handicap se evalueaza:
a) implicatiile lor asupra realizarii posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale: in cazul afectarii coloanei vertebrale si membrelor pelvine;
b) idem, asupra gestualitatii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasarilor gestuale, posibilitatii realizarii gesturilor fine si precise in afectiunile membrelor toracale;
c) caracterul evolutiv sau regresiv al afectiunii;
d) posibilitatile terapeutice, inclusiv ortezare si protezare;
e) asocieri cu afectiuni neurologice osteoarticulare sau somatice;
f) prezenta tulburarilor circulatorii loco-regionale;
g) prezenta sau absenta fenomenelor sfincteriene;
h) prezenta tulburarilor de masticatie, deglutitie, fonatie si respiratie.

VIII. Afectari ale structurii pielii, anexelor si functiilor tegumentului
Afectiuni dermatologice:
- afectiuni cronice ale pielii, cu caracter de boli generale sau fiind expresia unei boli sistemice ori care, prin efectul lor, limiteaza semnificativ postura si gestualitatea (de exemplu: epidermoliza buloasa, diskeratoza anhidrotica primara; cicatrici postarsura mutilante si invalidante).
Pentru aceste afectiuni, avandu-se in vedere si cele enuntate, se poate face asimilarea cu gradul accentuat de handicap.

IX. Afectari legate de boala canceroasa
Boala canceroasa:
• afectiunea intr-un stadiu curabil - poate orienta spre asimilare temporara cu gradul accentuat de handicap;
• stadiul avansat/inoperabil, cu tulburari functionale majore determinate de boala - poate orienta spre gradul grav de handicap; in cursul tratamentului intensiv, conform recomandarilor medicului curant, se poate aprecia gradul grav de handicap pe o perioada de 12 luni, apoi in functie de evolutie;
• postterapeutic, la 2 ani de la intreruperea tratamentului, se poate face incadrarea in gradul mediu de handicap, daca nu sunt semne de recidiva locala sau regionala ori tulburari functionale postterapeutice.

X. Afectari multiple ale organismului legate de boli genetice invalidante
Boli genetice invalidante:
- aberatii cromozomiale - trisomia 18, trisomia 21, trisomia 13 - in raport cu afectarea capacitatii intelectuale, de comunicare, prezenta comorbiditatii si a restrictiilor de participare; pot fi incadrate in grade diferite de handicap.

XI. Afectari ale organismului legate de transplantul de organe
Starile posttransplant
Se apreciaza handicap grav in primele 12 luni de la transplant, ulterior gradul de handicap se stabileste in functie de evolutie si de recomandarile medicale.

ANEXA Nr. 3*)

_
*) Anexa nr. 3 este reprodusa in facsimil.

ACTIVITatI sI PARTICIPARE - FACTORI DE MEDIU

Toate componentele mentionate in subsidiar vor fi cuantificate pe aceeasi scara generica si se vor alege calificativele adecvate, in functie de domeniul evaluat.
Exemplificare (xxx reprezinta domeniul):


xxx.0 Nu sunt probleme (lipsa, absenta, neglijabila etc.) 0-4%
xxx.1 Probleme usoare (scazuta, redusa etc.) 5-24%
xxx.2 Problema moderata (medie, temperata etc.) 25-49%
xxx.3 Problema severa (grava, ridicata, extrema etc.) 50-95%
xxx.4 Problema totala (generalizata, completa etc.) 96-100%
xxx.8 Nu se specifica
xxx.9 Nu se aplica


Am mai gasit si educatia pe varste. Daca vreti o pun si pe aceasta.




Paula & Alexa(13.12.2003) & Paul(03.01.2006)

paula2003 spune:

ACTIVITatI sI PARTICIPARE


Activitatea este executarea unei sarcini sau a unei actiuni de catre individ.
Participarea este implicarea intr-o situatie de viata.

1. iNVatAREA sI APLICAREA CUNOsTINtELOR
Acest capitol se refera la invatarea, aplicarea cunostintelor invatate, gandire, rezolvare de probleme si luarea deciziilor

---------------------------------------------------------------------------------------------
| |Grupe de varsta la care se|
| iNVatAREA sI APLICAREA CUNOsTINtELOR |realizeaza obisnuit (ani) |
| |--------------------------|
| | 0-3 | 4-6 | 7-11 | 12-18 |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|a. Experiente senzoriale cu scop | | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- urmarirea cu privirea | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- ascultarea | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- alte experiente senzoriale cu scop (simtul tactil, olfactiv) | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|b. invatarea de baza | | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- imitarea | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- repetarea | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- invatarea - cititului | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- invatarea - scrisului | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- invatarea - calculului | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- achizitia deprinderilor de baza (manipularea obiectelor in joc) | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- alte elemente de invatare de baza specificate si nespecificate | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|c. Aplicarea cunostintelor | | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- focalizarea atentiei | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- gandirea | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- cititul | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- scrisul, inclusiv scrisul Braille | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- calculatul | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- rezolvarea de probleme | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- capacitatea de atentie | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- aplicarea cunostintelor, unele specificate, altele nespecificate| | x | | |
---------------------------------------------------------------------------------------------

2. CERINtE sI SARCINI GENERALE
Acest capitol se refera la sarcini generale de indeplinit, prin una sau mai multe sarcini, organizarea sarcinilor zilnice si rezistenta la stress.

---------------------------------------------------------------------------------------------
| |Grupe de varsta la care se|
| CERINtE sI SARCINI GENERALE |realizeaza obisnuit (ani) |
| |--------------------------|
| | 0-3 | 4-6 | 7-11 | 12-18 |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- indeplinirea unei singure sarcini | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- indeplinirea mai multor sarcini | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- realizarea sarcinilor zilnice | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- rezistenta la stress si la alte solicitari | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- cerinte si sarcini specificate | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- cerinte si sarcini nespecificate | | | x | |
---------------------------------------------------------------------------------------------

3. COMUNICAREA
Acest capitol se refera la aspecte generale si specifice ale comunicarii prin limbaj, semne si simboluri, incluzand primirea si producerea mesajelor, purtarea, unei conversatii si folosirea aparatelor si tehnicilor de comunicare.

---------------------------------------------------------------------------------------------
| |Grupe de varsta la care se|
| COMUNICAREA |realizeaza obisnuit (ani) |
| |--------------------------|
| | 0-3 | 4-6 | 7-11 | 12-18 |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|a. Comunicare - receptiva | | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- comunicare verbala | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- comunicare nonverbala | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- comunicare prin semne convetionale | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- comunicare - mesaje scrise | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- comunicare prin mijloace specificate si nespecificate include | | | x | |
|si limbajul mimico-gestual | | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|b. Comunicare - producerea mesajelor | | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- vorbitul | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- producerea mesajelor non-verbal | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- producerea mesajelor din limbajul semnelor conventionale | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- scrierea mesajelor | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- altele, specificate si nespecificate | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|c. Conversatia si folosirea aparatelor si tehnicilor de | | | | |
|comunicare | | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- conversatia (discutia, dialogul) | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- dezbaterea | | | | x |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- folosirea aparatelor si tehnicilor de comunicare | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- altele, specificate si nespecificate | | | x | |
---------------------------------------------------------------------------------------------

4. MOBILITATE
Acest capitol se refera la miscare prin schimbarea pozitiei corpului sau localizare, ori prin transferarea de la un loc la altul prin utilizarea, miscarea sau manipularea obiectelor, prin mers, alergare sau catarare si prin folosirea unor forme variate de transport.

---------------------------------------------------------------------------------------------
| |Grupe de varsta la care se|
| MOBILITATEA |realizeaza obisnuit (ani) |
| |--------------------------|
| | 0-3 | 4-6 | 7-11 | 12-18 |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|a. Schimbarea si mentinerea pozitiei corpului | | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- schimbarea pozitiei de baza a corpului | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- mentinerea pozitiei corpului | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- mutatul corpului dintr-un loc in altul, fara ajutor | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- altele, specificate si nespecificate | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|b. Manipularea, miscarea si transportul obiectelor | | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- ridicatul si purtatul obiectelor | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- mutarea obiectelor cu ajutorul extremitatilor distale | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- motricitatea fina a mainii | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- folosirea, mainii si a bratului | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- altele, specificate si nespecificate | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|c. Mersul si miscarea | | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- mersul | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- deplasarea | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- deplasarea in interiorul casei | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- deplasarea in jurul (in afara) casei | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- deplasarea, pe strada | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- deplasarea cu utilizarea de echipamente | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- altele, specificate si nespecificate | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|d. Deplasarea folosind mijloacele de transport | | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- deplasarea autonoma folosind mijloacele de transport | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- calaritul animalelor pentru transport | | | | x |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- deplasarea folosind mijloacele de transport, specificate si | | | | x |
|nespecificate | | | | |
---------------------------------------------------------------------------------------------

5. AUTOiNGRIJIREA
Acest capitol se refera la autoingrijire, spalare si uscare, grija fata de propriul corp si parti ale corpului, imbracare, hranire, bautul si ingrijirea sanatatii.

---------------------------------------------------------------------------------------------
| |Grupe de varsta la care se|
| AUTOiNGRIJIREA |realizeaza obisnuit (ani) |
| |--------------------------|
| | 0-3 | 4-6 | 7-11 | 12-18 |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- spalarea | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- ingrijirea diverselor parti ale corpului | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- folosirea toaletei | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- imbracarea | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- hranirea | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- bautul | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- preocuparea fata de propria sanatate | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- altele, specificate si nespecificate | | | x | |
---------------------------------------------------------------------------------------------

6. VIAtA CASNICa (importanta la copii, deoarece pregateste viata autonoma de adult)
Acest capitol se refera la indeplinirea unor actiuni si sarcini ale vietii casnice. Ariile vietii casnice includ: achizitionarea de hrana, imbracaminte si alte necesitati, curatenie si reparatii curente in casa, grija fata de obiectele din jur si cele personale, grija fata de ceilalti

---------------------------------------------------------------------------------------------
| |Grupe de varsta la care se|
| VIAtA CASNICa |realizeaza obisnuit (ani) |
| |--------------------------|
| | 0-3 | 4-6 | 7-11 | 12-18 |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|a. Achizitionarea celor necesare | | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- procurarea unor bunuri si servicii | | | | x |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- altele, specificate si nespecificate | | | | x |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|b. Sarcini gospodaresti | | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- pregatirea si prepararea mesei | | | | x |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- indeplinirea sarcinilor gospodaresti | | | | x |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- altele, specificate si nespecificate | | | | x |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|c. ingrijirea si intretinerea obiectelor casnice si a altor | | | | x |
|obiecte de ajutor | | | | |
---------------------------------------------------------------------------------------------

7. RELAtIILE SOCIO AFECTIVE INTERPERSONALE
Acest capitol se refera la formarea actiunilor si sarcinilor cerute de interactiunile de baza si complexe cu ceilalti (persoane necunoscute, prieteni, rude, membrii familiei, persoane indragite) intr-o maniera adecvata contextual si social.

---------------------------------------------------------------------------------------------
| RELAtIILE SOCIO AFECTIVE INTERPERSONALE |Grupe de varsta la care se|
| |realizeaza obisnuit (ani) |
| |--------------------------|
| | 0-3 | 4-6 | 7-11 | 12-18 |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|a. Interactiuni interpersonale generale | | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- interactiuni interpersonale de baza | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- interactiuni interpersonale complexe | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- altele, specificate si nespecificate | | | | x |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|b. Relatii interpersonale particulare | | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- relationarea cu strainii | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- relatii formale | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- relatii sociale informate | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- relatii de familie | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- relatii intime | | | | x |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- altele, specificate si nespecificate | | | | x |
---------------------------------------------------------------------------------------------

8. ARIILE MAJORE ALE VIEtII
Acest capitol se refera la indeplinirea sarcinilor si actiunilor necesare integrarii scolare, pregatirii pentru un loc de munca, muncii propriu-zise si realizarii tranzactiilor economice.

---------------------------------------------------------------------------------------------
| |Grupe de varsta la care se|
| ARIILE MAJORE ALE VIEtII |realizeaza obisnuit (ani) |
| |--------------------------|
| | 0-3 | 4-6 | 7-11 | 12-18 |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|a. Educatia | | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- educatia informala | x | | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- educatia prescolara | | x | | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- educatia scolara - scoala obligatorie (6-15 ani) | | | x | |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- instruirea vocationala (profesionala) | | | | x |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- altele, specificate si nespecificate | | | | x |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|b. Pregatirea pentru profesie | | | | x |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|c. Viata economica | | | | x |
---------------------------------------------------------------------------------------------

9. VIAtA COMUNITARa sI SOCIALa
Acest capitol se refera la actiuni si sarcini cerute de implicarea in viata, sociala organizata in afara familiei, in comunitate arii sociale si civice ale vietii.

---------------------------------------------------------------------------------------------
| |Grupe de varsta la care se|
| VIAtA COMUNITARa sI SOCIALa |realizeaza obisnuit (ani) |
| |--------------------------|
| | 0-3 | 4-6 | 7-11 | 12-18 |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- viata comunitara | | | | x |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- recreere si timp liber | | | | x |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- religie si spiritualitate | | | | x |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- drepturile copilului | | | | x |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- viata politica si educatia civica | | | | x |
|------------------------------------------------------------------+-----+-----+------+-------|
|- altele, specificate si nespecificate | | | | x |
---------------------------------------------------------------------------------------------

FACTORI DE MEDIU


Factorii de mediu se refera la toate aspectele lumii externe sau extrinseci care formeaza contextul existentei unui individ si care au ca atare un impact asupra functionarii persoanei respective (prin factori de facilitare sau prin bariere).
Printre factorii de mediu se numara lumea fizica si trasaturile sale, lumea fizica construita de oameni, alte persoane aflate in diferite relatii si roluri, atitudini si valori, sisteme si servicii sociale, precum si politici, reglementari si legi.

1. PRODUSE sI ECHIPAMENTE
Acest capitol se refera la medicamente, alimente, proteze, orteze, ochelari, mijloace de locomotie, adaptare arhitecturala, adaptarea locurilor de munca si a institutiilor de invatamant
- Produse si substante pentru consumul personal
- Produse si tehnologii pentru consumul personal in viata de zi cu zi
- Produse pentru mobilitatea personala si transportul personal
- Produse pentru comunicare
- Produse pentru educatie
- Produse pentru locul de munca
- Produse pentru cultura, recreere si sport
- Produse pentru practica religiei si spiritualitate
- Proiectarea, construirea si tehnologia cladirilor publice
- Proiectarea, construirea si tehnologia cladirilor private
- Produse si tehnologii pentru spatiul public si teritoriu
- Proprietati
- Altele, specificate si nespecificate

2. SERVICII, SISTEME sI POLITICI
Acest capitol se refera la:
• politicile sociale constituite din regulamente, reguli, conventii si standarde stabilite de guvern la nivel local, regional, national;
• serviciile existente pentru protectia copilului cu handicap: sanatate, educatie, juridice, cultura si recreere, economice, comunicatii si de protectie civila;
• apartenenta la asociatii si organizatii, sisteme de securitate sociala.
- producerea bunurilor de consum
- arhitectura si constructiile
- planificarea spatiilor deschise
- gospodaria
- utilitare
- de comunicare
- de transport
- de protectie civila
- juridice
- integrarea in asociatii si organizatii
- economice
- media
- securitatea sociala
- pentru sprijinul social general
- medicale
- educational si de instruire
- locul de munca
- politice
- altele, specificate si nespecificate

3. MEDIUL NATURAL sI AMBIANtA CREATa DE OM
Acest capitol se refera la mediul natural si la schimbarile mediului produse de catre om.
- geografia fizica
- populatia
- flora si fauna
- clima
- evenimente naturale
- evenimente cauzate de factori umani
- lumina
- schimbari legate de timp
- sunet
- vibratii
- calitatea aerului
- altele
4. SPRIJIN, RELAtII, ATITUDINI
Acest capitol se refera la:
• Persoane si animale care ofera sprijin fizic si emotional, hrana, protectie, asistenta si relatii cu alte persoane, la domiciliu, la scoala sau la locul de munca, la locul de joaca sau in alte situatii ale vietii sociale;
• Atitudinile care sunt consecinte observabile ale obiceiurilor, practicilor, valorilor, normelor si credintelor religioase care influenteaza comportamentul si viata sociala la toate nivelele
- familia naturala/de plasament/grup de referinta
- familia extinsa
- prieteni
- cunoscuti, colegi, vecini, membri ai comunitatii
- profesionisti
- persoane in pozitii de autoritate
- personal de ingrijire si asistenti personali
- animale domestice
- altele, specificate si nespecificate
- atitudini individuale ale membrilor familiei naturale/de plasament/grup de referinta
- atitudini individuale ale membrilor familiei extinse
- atitudini individuale ale prietenilor
- atitudini individuale ale cunostintelor, colegilor, vecinilor si membrilor comunitatii, profesionistilor
- atitudini individuale ale persoanelor in pozitii de autoritate
- atitudini individuale ale personalului de ingrijire si asistenti personali
- atitudini la nivel de societate
- altele, specificate si nespecificate

Factori facilitatori (Exemplificari)
Existenta ambilor parinti
Familie nucleara, familie largita
Familie organizata (casatorie)
Relatii intrafamiliale armonioase
Familie perceputa ca mediu, securizant de catre copil
Stare de sanatate buna a familiei (copil si familie)
Conditii materiale suficiente care asigura minimul de calitate a vietii
Mediul educational favorizant
Apartenenta la o minoritate
Participare si integrare in viata comunitara
Accesul la servicii (de sanatate, educationale, sociale, speciale) in functie de nevoi
Existenta resurselor comunitare si sociale si managementul eficient al acestora
Politici coerente integrative de protectie a copilului si a familiei
Politici internationale

Bariere (Exemplificari)
Lipsa parintilor
Familie monoparentala
Familie dezorganizata concubinaj/separare/divort
Decesul unui parinte
Relatii conflictuale
Abandonul copilului
Abuz si neglijarea copilului
Violenta domestica
Probleme de sanatate fizica, psihica, boli cronice, existenta unei persoane cu handicap
Saracie, somaj, izolare, marginalizare
Nivel educational scazut
Apartenenta la o minoritate (etnica, religioasa etc)
Izolare si marginalizare comunitara
Lipsa serviciilor sau dificultati in accesul la servicii (sanatate, educationale, sociale, specifice etc)
Lipsa resurselor comunitare - management deficitar

ANEXA Nr. 4

GLOSAR


Potrivit clasificarii OMS 2001, in identificarea si incadrarea copiilor cu handicap se recomanda utilizarea urmatorilor termeni de baza:

conditie de sanatate - termen generic pentru boli (acute sau cronice), dezordini/tulburari, raniri sau traume;
functionare - termen generic care se refera la functiile corpului, structurile corpului, activitati si participare; releva aspectul pozitiv al interactiunii dintre individ si factorii contextuali;
dizabilitate (handicap) - termen generic pentru deficiente (afectari), limitari de activitate si restrictii de participare; releva aspectul negativ al interactiunii individ-context;
functiunile corpului - functiile fiziologice ale corpului ca sistem/organism uman (inclusiv creierul);
structurile corpului - partile anatomice, structurale: organe, membre si partile lor;
deficienta (afectare) - pierdere sau anormalitate in structurile corpului, functiile fiziologice (inclusiv psihice);
activitate - executarea unei sarcini sau actiuni de catre un individ; reprezinta perspectiva individuala a functionarii;
limitari de activitate - dificultatile pe care un individ le poate avea in executarea activitatilor; pot varia de la usoare la severe in ceea ce priveste calitatea, cantitatea si maniera de executie;
participare - implicarea unei persoane in situatii de viata; semnifica perspectiva societala a functionarii;
restrictii de participare - probleme pe care un individ le poate avea in implicarea in situatii de viata;
factori contextuali - factori care impreuna (mediul si factorii personali) constituie contextul complet al vietii unui individ;
factori de mediu - toate aspectele externe sau intrinseci ale lumii, care formeaza contextul vietii unui individ; ei includ: lumea fizica naturala, lumea fizica artificiala (facuta de om), ceilalti oameni, in diferite relatii si roluri, atitudini si valori, sisteme si servicii sociale, politici, legi si reguli;
factori personali - factorii contextuali legati de individ, cum ar fi: varsta, sexul, statutul social, experienta de viata etc.;
facilitatori - factori din mediul unei persoane, care, prin absenta sau prezenta lor, amelioreaza functionarea si reduc dizabilitatea;
bariere - factori din mediul unei persoane, care, prin absenta sau prezenta lor, limiteaza functionarea si creeaza dizabilitatea;
capacitate - construct care indica nivelul cel mai inalt probabil pe care o persoana l-ar putea atinge intr-un domeniu de activitate si participare, la un moment dat. Capacitatea se masoara intr-un mediu uniform sau standardizat, deci reflecta abilitatea individului adaptata la mediu;
performanta - descrie ce fac indivizii in mediul lor curent, deci se refera la aspectul implicarii persoanei in situatii de viata.



Paula & Alexa(13.12.2003) & Paul(03.01.2006)

ana_podz spune:

as avea o intrebare foarte importanta. am vazut ca atzi postat criteriile de stabilire a gradului de handicap la copii-mai exact ordinul 725. eu tocmai caut pe net si numai nu gasesc criteriile de stabilire a gradului de handicap la adulti.am nevoie de acestea cat de curand....daca ma poate ajuta cineva va rog frumos fie scrieti-mi pe forum fie pe adresa : ana_podz@yahoo.com .Va multumesc anticipat

ana_podz spune:

as avea o intrebare foarte importanta. am vazut ca atzi postat criteriile de stabilire a gradului de handicap la copii-mai exact ordinul 725. eu tocmai caut pe net si numai nu gasesc criteriile de stabilire a gradului de handicap la adulti.am nevoie de acestea cat de curand....daca ma poate ajuta cineva va rog frumos fie scrieti-mi pe forum fie pe adresa : ana_podz@yahoo.com .Va multumesc anticipat

paula2003 spune:

Gasesti pe pagina la www.anph.ro tot ce vrei si poti sa si intrebi ce nu gasesti.



Paula & Alexa(13.12.2003) & Paul(03.01.2006)

palantonela spune:

buna
am o cunostinta cu o fetita diagnosticata acum 4 ani cu sindrom lennox gastout.a trecut prin toate etapele terapeutice de la taloxa 15 mg,Keppra,Humazolamide tratament stabilit in Ungaria pana la Depekline,Lamictal si Nitrazepam dat de medicii de la Cluj.Intrebarea mea este urmatoarea:daca s-a stabilit un plan de recuperare a copilului cu dizabilitati si un anumit asistent social ar trebui sa-l vada de ce oare nu a fost nimeni pana la acea micuta?in planul de recuperare pe care mama l-a semnat sunt cuprinse atatea *prestatii*pe hartie ca m-am gandit ca am intrat in UE.dar numai pe hartie.sunt atat de suparata pe acest sistem ca nici nu va puteti inchipui.eu nu o cunosc de mult,mamica nu-si cunoaste drepturile,ea merge in fiecare luna la medicul de familie pentru reteta compensata de medicamente si am ramas stupefiata cand am aflat ce i-a raspuns doctorita care a semnat juramantul lui Hiprocrat la rugamintile mamicii de a vedea fetita:"daca ar veni toti cu ei aici am innebuni"si aici inchei citatul.e strigator la cer asa ceva.la aceasta doamna care se numeste doctor ma voi duce eu personal sa-i duc fetita.dar sa stiti dragi mamici ca acest copilas de la 180 de crize pe zi cu ajutorul reflexo terapiei a ajuns sa faca maxim 4 crize pe zi.ceea ce asistentul social habar nu are,ca doar a semnat niste hartii cu valabilitate de 12 luni fara nici o obligatie.pot eu s-o oblig sa-si respecte acel plan semnat cu parintele?si mai am o intrebare la voi,cele care sunteti in tema:care e suma platita pentru insotitor permanent deoarece eu nu cred (sau poate sunt eu mai credula)ca statul asta crede ca din 4 milioane ajutor pentru insotitor al copilului cu handicap poti intretine acel copil.alte sporuri nu mai sunt?

bb_roberta spune:

Buna tuturor mamicilor. Am si eu o problema, destul de complicata zic eu. Baietelul meu in varsta de 7 ani si jum are certificat de handicap de anul trecut din sept, iar eu sunt asistent personal la el tot de atunci, deci am cartea de munca "bagata" la ei la primarie. Problema este ca vreau sa incep lucrul si imi trebuie neaparat cartea de munca pentru a-mi elibera avizul de libera practica(sunt as. med.)si as dori sa stiu daca ma puteti ajuta in privinta felului cum se poate schimba asistentul personal...caci as vrea sa fie mama mea.
Multumesc tare mult si sper ca se intelege ceva din ce am scris.

babette spune:

Draga palantonela,
Mamica respectiva poate a dat dovada de prea mult bun simt! Sti, eu cred ca trebuia sa se impuna si sa spuna frumos dar ferm tot ce are nevoie! Asa, "doctora" a mizat pe bunul simt al mamei si a scapat de efortul de a mai controla copilasul. Am patit-o si eu si altii! Dar i-am explicat ca asa prevede legea, ba am mai adaugat ca legea prevede si deplasarea la domiciliu si cum eu trebuie sa respect legea, n-am incotro si astept ca si dansa s-o faca.Apoi am depus cerere pt control medical in care am mentionat legea,articolul de lege,si chiar l-am reprodus. Am inregistrat-o si apoi am cerut programare pt domiciliu. De atunci e perfect. O mama documentata isi ajuta mult mai mult copilasul.
Cu banii cuveniti pt handicap grav, sunt doua variante: indemnizatia care este fixa si o poate incasa parintele chiar daca lucreaza, SAU salariul de asistent personal care este purtator de sporuri de vechime in functie de anii lucrati ai celei care s-a angajat. Cu cit are vechime mai mare, cu atat salariul este mai mare. Pe langa asta mai are alocatia dubla (84 lei) si bugetul familial (parca 92 lei).
In alta ordine de idei, spune-mi te rog cum a reusit sa reduca nr de crize caci si eu sunt extrem de interesata pt nepotelul meu. Da-mi te rog si mie detalii eventual pe privat. Te rog mult.
Multumesc