Eu sau casnicia mea?
Raspunsuri - Pagina 10
hanna10 spune:
Maru, multumesc mult pt urari si incurajari.
Da, situatia este incredibil de dificila si pot spune ca din punctul meu de vedere sunt probabil 1% sanse sa ne salvam relatia. Asta nu pt ca nu vreau eu, ci pt ca sotul meu nu mai vrea/ poate. Cum spune coraly aici cred mai devreme, daca m-ar iubi intra-adevar asa cum zice, nu i-ar trebui zece ani sa stea sa se gandeasca. El spune ca ma iubeste dar ca nu poate suporta caracterul meu vulcanic. Sa-ti spun sincer, sunt satula pana peste cap sa tot aud ce fac eu rau din gura lui.
De duminica trecuta acu 9 zile practic se gandeste, l-am lasat absolut in pace, nu i-am zis nimic, nu l-am cautat, nimic...ca sa ii dau liniste si pace. Pe joia trecuta m-a pornit el la o discutie cand m-a intrebat daca stiu exact la ce se gandeste si i-am zis ca da. Am avut o discutie foarte amiabila chiar care nu s-a concluzionat in nimic deoarece mi-a zis ca in continuare nu stie ce vrea sa faca. A zis ca vom relua discutia ieri sau azi.
Ieri l-am intrebat daca vrea sa discute, eu sunt disponibila. A zis ca iarasi nu stie ce vrea si care nevoie sa se gandeasca, ca stie ca nu mi-a dat atentie de ceva vreme si ca eforturi minime din partea lui. Macar a recunoscut. I-am zis ca eu sunt disponibila sa lupt dar ca nu o voi face singura ca sigur nu va merge (am tot incercat de ceva ani).
I-am zis ca nu vreau sa pun presiune pe capul lui (desi mi-a zis ca se simte presionat!!!!!!!) dar ca eu nu mai astept inca 3 sapt cand el imi va zice iarasi ca NU STIU. Nu mai astept pentru ca psihic nu mai sunt in stare si iarasi din cauza situatiei cu casa. Mi-a zis ca intr-adevar nu e corect fata de mine sa ma tina in suspans!!! si ca sambata vom discuta. Daca se termina, duminica imi fac bagajele si plec pt totdeauna.
In sufletul meu eu stiu ca se va termina pt ca el nu va fi destul de barbat sa spuna ca trebuie sa lupte si el. El e fixat pe ideea ca nu suporta voci ridicate (desi aseara numai asta a facut el). Cred sincer ca asta e un pretext. Cred ca isi cauta scuze sa iasa din relatie. Cred ca vrea de asemenea sa ma aduca pe mine in pragul disperarii si sa plec ca atunci sa fie el cel parasit. Initial i-am zis ca eu nu mai astept 3 sapt pt ca nu mai pot si nu am nici o garantie ca voi avea un raspuns nici atunci iar el mi-a zis ca daca decid sa plec, e decizia mea si atunci el isi va da seama de cat de mult vreau eu sa lupt!!!! Deci prin plecarea mea, el va intelege ca eu sunt cea care nu vreau sa lupt. Am luptat destul!! Am pus totul in aceasta relatie si cu tot ce am ramas este parerea sotului meu ca sunt nebuna.
Nu cred ca mai vreao sansa deloc.
Miramar spune:
Hanna eu te rog sa fii calma si rabdatoare. Imi pare rau ca treci prin toate astea dar trebuie sa-ti spun, yet din nou, ca din toate postarile tale iese la iveala ca esti o fire mandra si orgolioasa si nu-ti place sa fii ranita si/sau sa te simti cumva umilita. Semeni foarte mult cu mine. Din pacate mie viata mi-a aratat ca uneori e bine sa pui de o parte orgoliul pentru a-ti fi bine.
Iti doresc succes sambata!
hanna10 spune:
Multumesc Miramar. Crede-ma ca de acum nu mai e vorba de orgoliu. Crede-ma ca daca as fi pastrat orgoliul, nu as mai fi cu el acum. Pot fi rabdatoare daca as sti ca peste 2 saptamani de rabdare, sotul meu ar ajunge la o concluzie. Dar nu am nici o indicatie de acest gen. O prietena mi-a zis ca ea in locul meu ar fi plecat o sapt sau cat e nevoie sa ii dea tot spatiul de care are nevoie. Imi pare rau ca nu am facut-o dar cred ca acum e prea tarziu. Deja am stabilit ca vom vorbi sambata.
hanna10 spune:
Si inca ceva Miramar - chiar crezi ca daca iubesti pe cineva asa mult, ai nevoie de luni de zile de gandire daca mai vrei sa fii cu cineva sau nu???
Nora spune:
Hanna, am si eu o intrebare: tu il iubesti cu adevarat? Tare-tare de tot de sa te doara sufletul?
Nora
hanna10 spune:
Nora, sigur ca il iubesc dar in ultima vreme (de vreun an incoace)mi-am pastrat aceasta dragoste tot zicandu-mi ca tare bine mai era la inceput. Asa cum a recunoscut si el ieri, nu mi-a mai dat atentie de multisor. Dragostea trebuie mentinuta si eu mi-am mentinut-o singura fara prea mult ajutor deloc.
notquiteso spune:
Crede-ma draga mea, ca oricat de confuz ar fi el in privinta sanselor voastre impreuna, el stie foarte bine ce vrea. Asa cum stii si tu. Tu stii ca vrei sa lupti, insa nu de una singura. Faptul ca nu iti spune nimic de atata timp nu inseamna ca face grafice mentale in care sa previzioneze relatia voastra viitoare. E altceva la mijloc. Nu este numai frica lui de a nu fi ranit. Daca ar fi fost doar asta, s-ar fi vazut in raspunsurile lui. N-ar mai fi fost "nu stiu", ci orice altceva.
Parerea mea este ca el vrea sa pozeze in victima, si asteapta sa il parasesti tu. Este o chestie pe care o fac barbatii, nu inteleg de ce. Dar crede-ma ca am vazut multe exemple in sensul asta, asa ca stiu despre ce vorbesc.
Eu iti tin pumnii totusi. Poate ca in urma discutiei veti reusi sa puneti punctul pe I. Daca nu, vezi-ti de viata si lasa-l in pace. De iubit sigur vei mai iubi, asta e ca mersul pe bicicleta :) Nu se uita niciodata cum se face
zenon spune:
quote:
Originally posted by hanna10
Miramar,
sincer am fost parca stupid surprisa ca si alte cupluri sunt in situatii atat de similare si ca sunt si alte femei colerice. Crede-ma ca parca uneori traiesc intr-o colivie in care sotul meu imi spune ce vrea el de mine: ca nu e normal ca un om sa ridice vocea sau sa se enerveze din orice. Pe cand nu e frumos sau placut deloc, e chira un lucru comun si oarecum normal sa existe. Asta ma bucura sincer, ca nu sunt numai eu nebuna. Poate ca intr-adevar lucrurile negative din relatia noastra sunt distructive!
Hanna, nu e deloc normal, sa stii. Nu as suporta sa stau cu cineva atit de volatil emotional, acum sa vorbim normal si in secunda doi sa fie un vulcan in eruptie din te mici ce. Asta sapa puternic o relatie, sa stii. Si daca amindoi sinteti asa, trebuie sa va controlati amindoi. Sint de acord ca e obositor sa lasi mereu de la tine, schimba-te tu si pretinde-i lui sa se schimbe, nu accepta vesnice reprosuri, dar nu considera caracterul tau o fatalitate (uita de zodie, nu stiu de ce o bagi atita la inaintare, n-are nici o legatura, e doar o imensa prostie). Totul se educa. Daca vrei, daca vreti.Si daca asta e de fapt problema.
Miramar spune:
Hanna eu nu stiu decat ce scrii tu aici si prin urmare nu comentez decat aceste aspecte. In orice caz oricat de bine ar putea cunoaste cineva (tert in relatia voastra) situatia, numai tu poti stii cand si daca poti renunta fara sa ai regrete/remuscari. Pentru ca mai presus de orice este vorba despre tine, despre dorintele si nevoile tale , despre viata ta. Tu esti singura care te cunosti ca intreg si tu esti singura care poti lua cea mai buna decizie. Eu doar te rog sa nu te pripesti si sa te hotarasti uitand de existenta unor cuvinte precum mandrie, orgoliu, vanitate, umilinta, razbunare sentimentala, echitate.
...pe de alta parte nu uita ca lumea nici nu incepe si nici nu se sfarseste cu acest barbat, chiar daca este sotul tau!
Cu bine.
maru spune:
Cred ca analizezi prea mult, cred ca te stresezi prea mult. Stiu, vei spune ca e viata ta, e viitorul tau. Asa e!
Incearca pentru cateva zile doar sa te bucuri de viata, de soare, de cafeaua de dimineata, de drumul la servici. Nu te mai gandi...Si eu sunt de parere ca ceva e fishi la mijloc, nu cred ca are pe altcineva, ci cred ca asteapta tu sa-l parasesti. Cred ca deja a cantarit toate optiunile pe care le are in cazul unei despartiri si actioneaza astfel incat sa nu fie de vina in cazul unei separari. Nu stiu ce sa iti spun altceva decat incearca sa te bucuri de primavara, poate va vedea in tine din nou fata cu spirit liber de care s-a indragostit!
Tin pumnii!
Doamne'ajuta!