Mama mea

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns alias spune:

Nu va suparati de ce o sa va spun!
Mamele noastre sunt in varsta probabil si marea majoritate a oamenilor batrani - care sunt si singuri-devin egoisti.
Mamele noastre nu se mai gandesc noi si la bine nostru ci doar la ele , la bolile lor - inchipuite sau nu - .
Si nu numai mamele ci si bunicile , bunicii si toate celelalte neamuri carora li se stinge din viata jumatatea.
Eu ma gandesc doar ca atunci cand voi fi-daca voi fi- in situatia ei sa nu devin o povara pentru cei din jur.
Iar in ce priveste neamurile apropiate sau nu , incerc sa stau cat mai departe de ele.
Am dreptate?

Alias

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Theiuta spune:

Alias...ai dreptate cu ceea ce spui in privinta multot batrini, chiar eu am in familie, se pare ca nu realizeaza ca devin egoisti.
Nu stiu daca faci bine ca stai departe de neamuri, depinde de ce factura sint ele, sau cum se comporta.

Of, draga mea Dicirstea...stii ce e cel mai rau in toata povestea mamei tale: prezenta alcoolismului tatalui tau.Aceasta nenorocita boala(caci asta este) afecteaza si pe alcoolic, si pe cei din jurul lui.

Daca tatal tau ar fi mai cooperant, l-ati putea duce la un centru de dezalcoolizare, dar este greu.

Mamica ta ar trebui sa inteleaga ca a avea o depresie nu inseamna a fi nebun.Dupa ce o faci sa inteleaga, urmatorul pas ar fi un tratament de specialitate, in functie de gravitatea depresiei si psihoterapie.

Stiu ca divortul nu se pune in cazul parintilor tai.Femeile din aceasta generatie pur si simplu nu concep sa isi lase partenerul care le terorizeaza sub o forma sau alta, pentru a avea si ele o viata cit de cit linistita

Nu te supara ca am dat ideea cu divortul

Theiuta

poze cu Nicolas

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns giulia71 spune:

Nu ma supar dar parca nici nu pot sa tac!
Da nu prea sunt de acord cu tot, adik cum?
S-o las pe mama sa se chinuie cu o depresie crunta si sa ma indepartez de ea doar pentru ca a imbatranit si a devenit egoista?
Sau sa nu-i credem pe batranii nostrii doar pentru ca e o problema la mansarda?
E ca si cum ai afla ca are cancer si nu am face nimc, ci doar sa asteptam sa moara!
Ia mai gandeste-te

quote:
Originally posted by alias

Nu va suparati de ce o sa va spun!
Mamele noastre sunt in varsta probabil si marea majoritate a oamenilor batrani - care sunt si singuri-devin egoisti.
Mamele noastre nu se mai gandesc noi si la bine nostru ci doar la ele , la bolile lor - inchipuite sau nu - .
Si nu numai mamele ci si bunicile , bunicii si toate celelalte neamuri carora li se stinge din viata jumatatea.
Eu ma gandesc doar ca atunci cand voi fi-daca voi fi- in situatia ei sa nu devin o povara pentru cei din jur.
Iar in ce priveste neamurile apropiate sau nu , incerc sa stau cat mai departe de ele.
Am dreptate?

Alias



mami de Calin rasfatzat:)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alias spune:

N-am spus s-o lasi!!!
Ci doar sa fii (putin mai) detasata de toate problemele ei.
Am senzatia ca pe masura ce imbatranesc si/sau raman singuri incep sa se simta din ce in ce mai lipsiti de dragoste si afectiune.Pe care incep s-o cerseasca in jur fara sa se mai gandeasca decat la ei..
Sa va povestesc si de ce am aceasta parere :
In urma cu doi ani mama unei prietene a fost adusa in Bucuresti cu diagnosticul de tumoare la colon.A fost operata de trei ori in doi ani, a inceput si chimioterapie,pe care a terminat-o intre timp si se pare ca se simte bine.
Dar...
Am uitat sa mentionez ca in tot acest timp (2 ani) mama "buna" a stat in ap de doua cam al copiiilor - care copii au si ei la randul lor doi copii- un baietel de 5 ani si o fata de 11 ani.Si discutiile in casa erau cam asa :
- de ce il asculti pe asta ca e un betiv...( adica ginerele ei)
- de ce nu-l lasi sa cauti altul
- de ce nu-l lasi pe tata in pace ca n-are chef de tine...(catre nepotelu de 5 ani)
Nimeni si nimic nu a mai scos-o din casa lor.
Iar acum a dat alta nenorocire si mai mare peste ei:
Misulica ( de 5 ani) a fost diagnosticat cu tumoare de trunchi cerebral .
Va scriu si plang gandindu-ma la toata aceasta situatie care este ingrozitoare si raman la parerea mea : daca nu ar fi fost atat de ocupata cu mama ei , sunt covinsa ca Dana ( buna mea prietena) ar fi avut timp sa-si observe copilul cu atentie si sa vada ca ceva este in neregula cu el ( lucru pe care noi din jur l-am observat iar ea prea putin).Si poate nu s-ar fi ajuns aici.Poate ......
Poate......





Alias

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Theiuta spune:

Alias, stai putin!

In prima faza am fost de acord cu tine in ceea ce priveste a anumita atitudine agoista a unor batrini, vis-a vsi de ei si de suferintele lor.
Dar:in ceea ce povestesti tu apare un lucru muuuult mai grav decit starea de sanatate precara a mamei si anume:amestecul in casa si casnicia fetei, ceea ce e mult mai grav si...sanctionabil.

Nu cred ca e corect sa spui ca prietena ta si-a neglijat copilul fiind ocupata cu mama.Mama bolnava si mama bagareata sint 2 stari diferite ale aceleiasi persoane

Theiuta

poze cu Nicolas

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alias spune:

BA DA!
Si-a neglijat copilul, si-a neglijat sotul, si-a neglijat celalalt copil ( fetita care este dintr-o casnicie anterioara si care a avut nevoie de mama ei ca de aer)!
A umblat/stat/petrecut doi ani de zile prin spitale timp in care ar fi trebuit sa stea cu copiii ei.Si cu sotul ei.Poate ca el nu ar fi devenit alcoolic ( eu refuz sa cred ca este)daca nu ar fi fost tocat marunt de soacra.
Si dupa ce a facut tot ce trebuia facut tot nu a avut parte de liniste.Mama " buna" tot a avut de comentat.
Recunosc ca sunt manioasa pe situatia asta din care nu stim cum sa iesim.Tumoarea copilului nu este operabila , a inceput chimioterapia de doua zile si toti cautam clinici unde sa poata fi ajutat.
Concluzie: copiii nostri sunt foarte importanti pentru noi.Mamele noastre ar trebui sa se gandeasca si la noi si la copiii nostri sau sa nu se gandeasca la nimic si sa ne lase in pace.(cam dur spus totusi).

Alias

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns giulia71 spune:

Alias, nu intru-n discutii contradictorii ca nu mi-e felul, dar situatia pe care o prezinti tu e intradevar una mai speciala, in care atitudinea mamei a fost una mai "ne-la-locul ei" , ca sa fiu mai delicata si de aici probabil si inversunarea ta.
Imi pare nespus de rau pentru micut, sa le ajute Dumnezeu sa depaseasca cu bine momentele astea grele!
Of!

mami de Calin rasfatzat:)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Theiuta spune:

Tu ne povestesti despre un fel de mama-monstru.

Mama mea nu e asa si situatia ei nu e nici pe departe asemanatoare cu cea descrisa de tine.


Imi parea rau.

Theiuta

poze cu Nicolas

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alias spune:

Scuze, raspund cu intarziere.
Stiu ca trebuie sa avem grija de parintii nostri.
Dar n-o sa ma convingeti niciodata sa stau cu mama in aceeasi casa.
Combinatiile de generatii nu par a fi OK pe nicaieri in jurul meu.
Nu am intalnit pe nimeni care sa spuna - stau cu familia mea(sot, copii...) si cu mama si totul e minunat, ne intelegem perfect.
Sa te intreb altfel Theiuta :
- sotul tau este fericit ca locuieste cu mama ta?
Al meu nu rezista cu mama prea mult - desi o intelege mai bine decat mine.
Cred ca daca nu ati fi locuit in aceeasi casa ar fi fost altfel.


Alias

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Theiuta spune:

Esti off topic intrebindu-ma daca sotul este fericit daca locuieste cu mama, si ma determini sa iti raspund tot off topic.

Nu stiu daca este fericit, dar fiind un om de bun simt si, totodata foarte practic a admis de la inceput aceasta varianta(neavind unde altundeva sa locuim in prezent).Totodata, asta ne scuteste, pe moment, de cheltuieli suplimentare permitindu-ne economisirea unor bani si directionarea lor in alta parte.(investitii).Pe de alta parte, cum am spus, sotul este un om practic si apreciaza ajutorul dat de mama mea in gospodarie si, maaaaaaai ales la cresterea sanatoasa a baiatului nostru.

In alta ordine de idei, subiectul era despre starile de rau psihic ale mamei mele si despre cum sa le fac eu fata nu despre cita fericire sau nefericire poate aduce coabitarea generatiilor diferite sub acelasi acoperis.


Theiuta

poze cu Nicolas

Mergi la inceput