Nasterea lui Paul
Raspunsuri - Pagina 3
parpalak spune:
Voiam numai sa va multumesc pentru urari, incurajari si aprecieri.
Si erata la partea intii: pediatrul (sau neonatologul) nu-l cintarise pe Paul, daca nu insistam eu atita de pe masa de operatie imi raminea copilul necintarit si pediatrul celalalt fara obiect de comparatie la care sa strimbe din nas. Asta dupa ce-am facut conferinta cu tati, ca el era mai pe situatie, nu ca mine, sub! :)
pisi, la mine episoadele de visat cu ochii deschisi au survenit dupa prima saptamina de nesomn... Imi dadeam seama ca visez... imi dadeam seama ca sint treza.. Pe urma a urmat faza in care dimineata gaseam urme ale activitatii mele de peste noapte, fara sa am nici cea mai mica amintire despre asa ceva.. De aveam un soi de "lapsus deja-vu", ceva de genul, chestia asta am mai uitat-o odata..
Iar acum, dupa cum zice si Aalina, e faza in care Paul mai-mai ca a invatat sa doarma. Iar l-am controlat, si ca dovada c-a adormit, nici nu s-a intors cind l-am invelit!
ange, la subiectul lapticului pot sa scriu pina fac spume la degete.. :)
Laura, tacuta-tacuta, da' de scris tot scriam de zor! :)
Sanatate la bebei si mamici.
Aalina spune:
Brrrr, citindu-te mi-am amintit si eu zilele din spital.
Singurul lucru bun era ca il puteam tine pe bb langa mine cat vroiam.
Bine ca a trecut...si ai ramas cu uitarea :))
Lumy spune:
Felicitari!
Paul e un dulcic si cine stie poate Francesca va pune ochii pe el cind va mai creste ...))))
Sa va bucurati de el!
http://community.webshots.com/user/luminitafeodorov
Lumy
carrie spune:
sa-ti traiasca scumpicul sa fiti fericiti si sa aveti o viata minunata impreuna
va pupam
cristiana si bb Theodora Alexia
http://photos.yahoo.com/thea_alexia
parpalak spune:
Multumesc fetele de urari.
Si uite-asa (adica citind ziarele romanesti) imi mai aduc aminte de cite una: cind sa plecam din maternitate, eram deja cu totii imbracati si gata de plecare, cind sa ne faca externarea, asistenta de garda descopera ca Paul nu mai are bratara de spital la minuta. Ma uit si eu, intr-adevar n-o avea, ii zic ca habar n-am de cind n-o mai are, cautam oleaca prin pat, n-o gasim, moment in care ii zic ceva de genul, nu-i nimic ca nu mai are bratara, ca-i AL MEU. Cred ca mi-am si aratat coltii cind am deschis gura, si am avut senzatia ca-i simt crescind, ca si unghiile care se transformau usurel in gheare! Dupa care am continuat sa-mi fac de lucru la bagaj, dar luasem pozitia in care sa-i infig un cot in plex asistentei, daca ar fi fost dispusa sa protesteze, si sa fug cu el din spital. A fost un moment scurt de tot, de o panica intensa si necontrolabila. Din ala cu par zburlit pe ceafa..
Sanatate la bebei si mamici.
http://community.webshots.com/user/parpalak
http://home911.servebeer.com
aquariusrpro spune:
Hahaha.. super stilul si povestea si completarile!
Faza aia cu coltii care cresc..multzam fain de exprimare.. ca io nu gaseam o vizualizare asa de buna... ei.. coltii aia mai cresc pe masura ce creste bebe. Nici nu vreu sa ma gandesc cum or fi coltii cand Minunica va avea 14-16 ani si o sa apara.. primul boyfriend.. Hahaha.. tati a zis ca-si face pusca de pusca dupa colt!
Roxana&Ruxandra
http://community.webshots.com/user/aquariusrpro
si un nepotel super
http://community.webshots.com/user/lucaandrei