Nu ma inteleg, dar...sufletul, da...

Mi-as dori sa nu fi scris niciodata acest mesaj, dar cred ca doar afland pareri "virtuale si pur obiective", voi reusi sa ma inteleg.
Simt ca ma indragostesc.....

Povestea mea este aceasta:
M-am casatorit cu omul pe care il iubeam, acum 16 ani, iar dupa un an de casatorie am ramas insarcinata.
Nimic special, viata mergea dupa standardele unui fagas normal....insa dupa o perioada sotul s-a apucat de afaceri, totul mergea bine, duceam o viata frumoasa...vacante in strainatate, tot ce imi dorisem candva devenea realitate...pana cand intr-o zi, cand sotul meu a avut un accident si a intrat in coma...am crezut ca niciodata nu mi se va intampla, dar acel telefon, m-a daramat, fara un gest, am plecat nebuna sa vad ce se intampla.
Au fost zile de cosmar, dar sotul meu a reusit sa lupte si incet , incet si-a revenit, dar nu putea merge la servici...avea fractura de bazin.
Asa, ca impinsa de el, am inceput sa ii iau locul in afaceri, mi-a fost greu, facem export, iar prezenta mea ca femeie in acea lume a barbatilor era stinghera.
A fost un inceput, nu m-am dat batuta si totul era ok, chiar mandra de mine, pana intr-o zi, recent, cand, am intalnit un el, care nu mi-a parut nimic deosebit, dar am inceput sa discutam si sa gandim la fel, ma emotioneaza prezenta lui, imi lipseste uneori , dar nu s-a intamplat nimic intre noi, cu toate ca el mi-a declarat sentimentele lui si anume , faptul ca incepe sa se indragosteasca de mine.
Poate o sa vi se par stupida si nu vreau sa fiu judecata, fiecare din noi avem defecte si slabiciuni, imi iubesc sotul, insa ....iar acest insa ma deranjeaza foarte mult, sunt incerta, e ca si cum mi-as dori marul din rai.
Acest x din viata mea, nu e roman, imi respecta intimitatea si totusi de ce incep sa simt neliniste si indoiala, chiar ma simt obosita sau poate exista o incertitudine in suflet?
Intr-adevar, am apelat si la un psihlog, nu ma simteam bine in relatia cu sotul, discutia noastra a planat pe lipsa tandretei de care ne-am lovit in urma accidentului...sunt om, dar nu Iuda, dar totusi nici x nu mi-e indiferent.
Poate cineva ma va intreba, daca vreau o aventura? Raspund in avans...daca mi-as insela sotul, nu as mai fi eu, as fi sotia celuilat.

scarmanus spune:

Acvilla, eu daca as fi in locul tau mi-as aduna toate puterile sa storc si ultima picatura din relatia cu sotul. Cred ca lipsa contactului fizic cu sotul tau te-a facut sa plutesti putin in deriva. Nu ma refer numai dar nu exclud aspectul intim. Ai fost presata si obligata sa iei fraiele casniciei, sa aduci bani in casa, sa fii stalp de sprijin, iar acum cred ca esti extenuata. Nu se poate sa-ti iei putin concediu, timp pe care sa-l petreci numai cu sotul tau, sa te gandesti ca ai spus candva "la bine si la rau" si ca poate "raul" este acum, dar o sa treaca? Gandeste-te ca neputinta sotului tau este injust pusa in balanta cu celalalt, n-are nici o sansa decat daca i-o dai tu.
Mult curaj, ai nevoie sa te indepartezi putin ca sa vezi clar mai departe.

pisici, flori si jucarele


When the heart is full of love, the world is full of beauty

mariana_flo spune:

grea povara iti apasa umerii. Incerc sa ma pun in locul tau si... chiar nu stiu ce as face. Iti lipseste tandretea sotului. Te inteleg. Dar oare lui, sotului, cum ii este? Crezi ca nu se gandeste ca nu te mai poate ocroti ca inainte de accident? Ce crezi ca ar fi facut el daca, doamne fereste, tu ai fi avut accidentul? Eu, una, nu m-as grabi sa arunc o viata de om la gunoi. As incerca sa-l evit pe Fat Frumos si as vedea ce se intampla. Si daca m-as usca de dorul lui... poate ca as trece la actiune. Numai ca mi se pare tare nedrept sa-l parasesti pe omul langa care ai stat 16 ani si care te-a iubit, plimbat si respectat.

Delfinutza spune:

Hmmm....e tare greu sa dai un sfat...eu zic sa faci asa cum simti tu,fara sa faci pe cei din jurul tau sa sufere.Trebuie sa cantaresti foarte bine totul...sa arunci o casnicie la gunoi?...sau sa te bucuri de sot ca traieste si ca poti fii langa el cand are nevoie de tine si de sfaturile tale.E totusi o casnicie care dureaza de 16 ani.Eu zic sa plecati impreuna intr un concediu si dupa aceea poate o sa gandesti altfel.

Delfinutza

okusan spune:

si eu spun acelasi lucru,sotul casnicia familia trebuiesc respectate si pretiute in viata vei avea parte de N ispite atunci ce o sa te faci cazi prada la fiecare fat frumos?nu tot ce arata bine e si gustos!
si iti doresc sa ai o vointa de fier ca ai nevoie!


oficial mi -e bine!

doinabita spune:

Viata e plina de ispite!!!Incearca sa nu cazi prada, caci sunt totusi 16 ani, in care v-ati iubit, in care ti-a oferit ce ti-ai dorit tu, ca v-ati dorit amndoi!!!Cand se intampla un accident, totul se poate schimba.I-ati un concediu, fii alaturi de sotul tau , revizuieste-ti sentimentele, caci celalalt nu se stie ce iti va oferi???Sunt totusi 16 ani!!!Gaseste in tine puterea de a lupta cu ispita ,poate reusesti, tu stii mai bine ce sentimente ai pentru sotul tau!Incearca sa iti hranesti sufletul cu iubirea pentru sotul tau.Sper sa reusesti, e alegerea ta!

Redati-mi viata!

Putin cu putin se aduna marea...

Annie80 spune:

daca tu nu esti langa sotul tau sa-l ajuti,sa-l sprijini acum cand ii este greu, atunci cine, prietenele tale (ca tot citisem un subiect despre) si lui ii este greu, si probabil si lui ii lipseste tandretea ta. Se va face bine si totul va fii mai bine decat inainte

think twice!!

Ramona J spune:

Votez cu Scarmanus, mi-a placut sfatul ei.

The best thing you can do for your children is to love your wife.

dulcetica spune:

Fractura de bazin e iremediabila?

Ramonika spune:

atat iti spun: sa te gandesti ca lucrurile ar fi putut sta invers, tu sa fii in locul sotului si el in al tau.

---

Ramonika si pisicile Vladutz Bubulina Maritza Fulgushor

daniella4 spune:

...si ca sa completez ce a spus Ramonika, trateaza-l pe sotul tau asa cum ai fi vrut sa fii si tu tratata intr-o astfel de imprejurare!