Sa invatam impreuna sa colaboram cu Soacra
Raspunsuri - Pagina 4
country girl spune:
Eu nu cred ca mamele de fete sunt mai bune soacre decat mamele de baieti. Am exemplul maica-mi care nu e deloc intelegatoare, ajutatoare si neinvadatoare
Dar slava omnului amandoi suntem plecati demult de pe la casele parintesti si am stabilit niste reguli impreuna:
- intotdeauna vom ajuta parintii oricaruia dintre noi atunci cand au nevoie, fie ca ne-o cer expres, fie ca stim noi ca au nevoie de ajutor;
- intotdeauna vom respecta elementarele reguli de politete cu parintii celuilalt;
- niciodata nu va media nici unul dintre noi conflictele intre cuscri sau intre parintii unuia dintre noi si noi; fiecare discuta cu proprii parinti si lamureste lucrurile inclusiv faptul ca am facut o alegere casatorindu-ne, alegere care ne priveste numai pe noi.
Astfel, am evitat sa escaladam eventuale conflicte pornite din mai nimic intre parintii mei si sotul meu sau intre mine si parintii lui.
Dar pentru asta noi trebuie sa fim maturi si independenti de parinti.
Lemoni, in cazul tau nu pot sa spun decat ca prietena baiatului tau e cam lipsita de cei 7 ani de acasa in purtarea fata de tine. Cum se poarta fata de baiatul tau si cate ii accepta acesta este strict relatia lor. Parerea mea. Stiu ca pe tine, ca mama, te doare, mai ales ca nefiind implicata direct in relatie vezi lucrurile mai obiectiv. Dar eu cred ca gresesti daca incerci sa-i deschizi baiatului ochii, mai ales intr-o faza incipienta a relatiei cand e total prins in mrejele domnisoarei. Nu ai face decat sa-ti strici relatia cu el si sa creezi o tensiune inutila in relatia ta cu prietena lui. Eu cred ca trebuie sa-i acorzi baiatului increderea ta si sprijin atunci cand ti-l cere si sa-l lasi sa-si conduca singur relatiile personale.
country girl spune:
Revin cu completarea: am o soacra nici mai buna, nici mai rea ca altele. Daca ar fi lasata, exact ca maica-mea, ar incerca sa impuna controlul si organizarea si in familia noastra. Dar limitele autoritatii ei au fost stabilite clar de la inceput si chiar daca se mai "sifoneaza" cateodata, situatia a ramas neschimbata.
Eu una nu sunt sensibila la santaj sentimental, nici macar din partea propriilor mei parinti.
Dar pentru asta, ignor cuvintele aruncate de ea aiurea, chiar daca este manata de intentii bune - uneori greu de ghicit sub forma cuvintelor - si orice fel de tentative de a-si impune opiniile. Eu le barez cu zambetul pe buze, dar ferm, iar daca insista o pune sotul la punct fiindca e mama lui si stie cum poate sa o faca fara sa o jigneasca.
La fel, eu stiu cu ce cuvinte pot sa spun mamei mele daca vreuna din ideile sau manifestarile ei imi atinge in vreun fel neplacut familia.
ina78 spune:
Eu pot spune ca ma inteleg cu soacra ca si cu mama. Bine. Am o relatie de prietenie cu ele, stam de vorba si ma pot sfatui cu ele.
In schimb, inca de la inceput, am stabilit niste limite. De exemplu... ne-am hotarit sa facem ceva in casa, "noi vrem asa"... si la orice comentariu... ascultam si apoi... "e interesant, dar noi ne-am hotarit deja".
Am folosit de la inceput diplomatia... mai ales cu socrul meu, el era mai plin de sfaturi... dar o data, de doua ori... apoi s-a linistit si ne-a lasat in pace.
Ba chiar cind am avut probleme, m-am sfatuit cu soacra...
Inca un exemplu, sotul meu ma tachineaza de citeva zile sa fac sarmale (stiind ca nu-mi place sa fac) si in fiecare an facea soacra-mea si mama ... Soacra mea s-a oferit sa vina cind nu este el acasa sa mi le faca si apoi sa plece pina vine el... sa craeda ca le-am facut eu... stiind ca nu-mi place sa fac sarmale...
In acelasi timp, nu am facut niciodata diferente, daca am cumparat ceva ptr. una din familii (a mea sau a lui) intotdeauna am luat si celeilalte (chiar daca de exemplu ptr. unii reprezenta mai mult ca valoare decit ptr. ceilalti). Daca am sunat sa anuntam ceva pe una din mame, am sunat-o intotdeauna si pe cealalta.
Daca in we am invitat pe unii din ei la noi, i-am chemat intotdeauna si pe ceilalti. Si asta inca de la inceput, de cind ne-am mutat impreuna.
"O viata fara dragoste este asemenea unui an fara primavara."
Lemoni spune:
Sa incep cu mentalitatea fetelor tinere din ziua de azi, sau ca este prea devreme sa critic sau cu sfaturile primite de la voi?
As avea multe sa povestesc dar ma abtin, hai sa incep cu didi-anda
da si eu gandesc la fel ca tine, dar poate noi suntem generatie (nu stiu cati ani ai tu imi cer scuze)veche care ne bucuram numai de dragoste nu si de interesele materiale.Timpul insa le-a schimbat pe fetele din ziua de azi , sunt mai materialiste .
Apoi mi-a placut sfatul lui Faculte sa vorbesc direct cu fata sa-i adresez problemele mele o sa tin cont de asta ,dar aici in Canada e cam complicat pt ca toata lumea este foarte diplomata si fata in fatza mea e spirt ma aproba in tot ce spun si imi spune in fiecare zi ce mama buna sunt. Deci nu prea am unde sa incep.
Mai am timp oricum si sa speram ca baiatul meu nu o sa se opreasca aici poate vor mai fi si altele.
Imi scapa numele acum, dar cum spunea cineva aici trebuie sa ne acceptam parintii ai lui ai ei daca ne place sau nu ,era o vorba in romania rudele le mostenesti nu le poti face ,prietenii ti alegi singur(asa ceva nu imi amintesc )
Imi dau seama ca la mine e vorba si de mentalitatea romanesca cu care am fost crescuta si ca numai sunt aceasi generatie !!!!
casandra spune:
------------
Lemoni:
dar aici in Canada e cam complicat pt ca toata lumea este foarte diplomata si fata in fatza mea e spirt ma aproba in tot ce spun si imi spune in fiecare zi ce mama buna sunt.
--------------
Pai si cum e cu salutul, atunci? Am inteles ca nu prea saluta. Cum se impaca asta cu diplomatia?
Lemoni spune:
Casandra nu stiu cat de maricel este voinicul tau si nu sunt sigura cum e in montreal dar aici copii nu saluta! Nu stiu care sunt motivele , spre exepmlu ma intilnesc cu fosti colegii de liceu de ai lui fimiu care erau zilnic in casa la mine si daca eu nu intru in vorba cu ei nici macar nu ridica capul sa se uite la mine.Si sa nu crezi ca au ceva personal cu mine asa sunt toti, eu una am primit o gramada de laude oriunde copii mei au fost pt ca sunt foarte politicosi dar eu i-am crescut pe stilul romanesc daca nu spuneau nimic cand ne intilneam cu cineva ma opream si il intrebam cum spui ? La ai mei le-a intrat in reflex.Observa putin copii de afara din fatza blocului tau sunt curioasa cum e la voi.pt ca a fost chiar subiect deschis aici pe dc daca adultul saluta copilul sau copilul adultul .Deci eu realizez ca nu e vina la fata asa au fost crescuti.
casandra spune:
am inteles. Baietelul meu e micut. Si cu copii mai mari, crescuti aici, nu prea am interactionat, asa ca nu stiu cum e cu salutul. Vecinii se saluta intre ei, cel putin la noi pe strada, altfel nu stiu.
Dar cati ani are baiatul tau?
Lemoni spune:
Merge pe 18 ani.
Ia aminte aici casandra ca o sa fi tu peste 15 ani aici. si o sa-mi da-i atita dreptateeeeeeee.Haaaaaaaaaaaaa glumesc.
didi-anda spune:
LEMONI . iti spun varsta mea si-ai sa dai pe spate! in martie fac 24!.sunt cu sotul de 8 ani, casatoriti de 5 ani.el face 29 in aprilie. vad si eu cum sunt cele din ziua de astazi si nu-mi vine sa cred!cred ca sun o exceptie si de-aia nu mi-i ciuda cateodata ca soacra nu ma are la suflet.poate dac chiar eram "o cheltuitoare", eram buna. ea nu stie ca tot timpul stau cu gura pe sotul meu sa strangem bani, sa facem ceva pe viitor si ca rar imi cumpar ceva<doar la reduceri mari>. cateodata imi pare rau ca pun toate la suflet si ma gandesc c-ar trebui sa fiu putin mai "egoista" si sa ma intereseze mai mult si de mine.
cumnata mea imi zicea ca vrea pe unul cu bani si masina..este cu 6 luni mai mare ca si mine si este singura! nici nu-i de mirare daca asa gandeste si asta-i ceea ce cauta ea.
de soacra...ce sa zic? am incercat de multe ori sa vorbim, dar nu se poate.si sincer, de multe ori mi-i tare ciuda ca suntem in situatia asta!
bine ca sotul stie ce fel de persoana sunt si nu mai pleaca urechea la ce zic ai lui.dar la inceput ne-a fost foarte greu. au incercat sa ne impiedice sa ne casatorim. in fine...nu ma mai necajesc, ca-mi fac rau si nu vreau. vreau sa fiu cat pot de calma, c-avem in lucru proiectul si trebuie sa fiu calma.
cred c-as putea scrie romane!imi doresc din suflet sa fiu o mama buna, sa-mi tin copiii aproape <sa fim prieteni> si sa le fie drag sa vina la noi, cu nevestele sau cu sotii lor.