Când copilul nu aude şi nu vede…
Raspunsuri - Pagina 7
cristina_t spune:
Asa e, nu stim ce ne va aduce ziua de maine. Totusi, "planul" nostru e sa ne ocupam noi cat se poate de bine de ea acum, cand nu gasim pe nimeni altcineva care sa stie si sa poata face asta mai bine. Sa o "inarmam" cu ceea ce ii trebuie ca sa se poate descurca singura atunci cand va creste. Si sa punem umarul la schimbarea acestei societati, astfel incat peste 20 de ani copiii nostri sa se simta parte activa a ei.
andruscka spune:
Cata dreptate ai Cristina!
Poate peste 20 ani va fi altceva, nu stiu cat de mult putem noi sa schimbam atat aceasta societate cat si mentalitatea oamenilor
Pana atunci sa speram in progresul medicinei.
Andruscka
andruscka spune:
Am reusit sa atasez si eu niste poze.
Cristina poti s-o vezi pe Andra
http://photos.yahoo.com/ph/pompipetre/my_photos
paula2003 spune:
Ce optimiste sunteti... Eu nu mai sper in nimic. Este o societate....care lasa de dorit. Daca ai prea mult bun simt esti luat de prost si daca esti tupeis esti luat de bine. Asa ca....va trece multa apa pe Dambovita pana invatat sa aruncam mizeria la cos, sa nu mancam seminte pe strada, sa ducem cateii in zonele amenajate lor.....sa ne respectam vecinii si pe cei de langa noi.
Vorba lui Oalteanu "daca nu ne convine sa plecam unde vrem ca acesta este singurul avantaj pe care-l avem cu aderarea la UE"
Doamne ajuta sa ne impuna UE reguli si poate asa se va face ceva si in tara asta.
Paula & Alexa(13.12.2003) & Paul(03.01.2006)
andruscka spune:
Paula ai mare dreptate, insa trebuie sa fii optimist ca altfel....
Nu stiu daca se va schimba sau cand se va schimba dar trebuie sa speram.
Pentru binele copiilor nostri trebuie sa speram.
Si am vazut ca fusesi la plimbare prin palatul parlamentului
Astept pozele.
Pupici
A
http://photos.yahoo.com/ph/pompipetre/my_photos
paula2003 spune:
Acum de dimineata sa vad cum stau cu timpul. Trebuie sa merg cu Alexa la controlul de la 6 luni la ochi si nu-i gasesc ochelarii. Aseara i-am pus pe masa si nu stiu unde sunt.
Eu vorbesc din cunostinta de cauza. Nu vreau sa scriu prea multe ca ati spune ca am ceva cu toti dar sunt mari probleme in romania. Tot ce se va schimba se va face de sus(vorba ceia, "pestele se impute de la cap si se curata de la coada"). Eu am luptata mult cu Alexa si inca mai lupt dar nu se vede nimic(ma refer cu boala, cei din jur, mentalitate, asociatie, ...). Acum am lasat totul mai moale si imi vad mai mult de fetita, familie si cei dragi. Imi dau seama ca nu are rost si nu ai cu cine sa schimbi ceva. Sincer, am cam obosit.
Paula & Alexa(13.12.2003) & Paul(03.01.2006)
cristina_t spune:
Paula, ma faci sa zambesc, auzi, "sunt probleme mari in romania" 
Nici eu nu cred ca se va schimba ceva peste noapte, dar, vazand cum stau lucrurile dincolo, am inteles ca macar se poate, exista un drum si pentru acesti copii, si ca fericirea lor nu depinde de gradul handicapului, ci de felul in care se raporteaza la lume si se bucura de ea. Nu cred ca alexa e un copil nefericit, nici andra si nici fiica-mea, ba dimpotriva. Haide sa nu le impunem chiar noi bariere, sa nu le dam verdicte, sa-i lasam sa incerce si sa faca orice pe puterile lor, sa ne bucuram de ei.
Si nu e adevarat ca nu se vede nimic, uite alexa va merge la gradinita normala, Mara e deja la scoala, fiica-mea a fost la serbare un fulgusor ca toti ceilalti (ma rog, fulgusor ochelarist :)). Sunt in legatura cu brendy care incearca sa-si mentina fetita cu mari probleme de vedere in scoala normala, si o ajut si eu cu ce pot. Cred ca acei copii normali care sunt colegi cu copiii nostri vor fi niste viitori adulti mai "deschisi la cap" decat suntem noi.
Am citit "recent-dezgropatul" topic despre copii cu autism, si mi-au dat lacrimile vazand mesajele Milenei de acum cativa ani, si stiind unde au ajuns astazi. Si realizand ca uite sugestia unei mamici de aici de pe forum a ajutat-o pe Marut sa porneaca pe un drum bun.
Andrushcka, merci pentru poze, Andra imi pare tare vesela si dulce, sunt sigura ca ai tu grija de asta. Cum mai sta cu exploratu' bucatariei, i-ai dat si ei acces la ceva sertarase ?
andruscka spune:
Cristina hai ca m-a amuzat teribil mesajul tau.
Andra deocamdata este tot la capitolul explorare, deja nu o mai las singura deloc trebuie sa stai dupa ea.M-a innebunit cu bucataria, cum ma aude ca dau drumul la apa de la chiuveta, hop si ea si-mi zice "mami spala vase".
Testeaza acum aragazul ii place la nebunie si de asta trebuie sa stau pe langa ea si mai nou m-a zapacit cu aprinsul si stinsul luminei.
La un intrerupator am pus scotch ca sa nu-l mai poata aprinde.
Si acum a trecut la hol, se tot duce la usa de la intrare si-mi zice "hai sa deschidem usa".
Si inca ceva. Daca pana acum ii era frica sa stea singura in leagan, acum m-a "terorizat", vrea tot timpul la leagan.
Asteapta cu nerabdare sa mergem la gradi (dar ata abia pe 15) sa se joace cu George (prietenul ei)
Deh... iubire mare ce sa-i faci?
Pupici
A
http://photos.yahoo.com/ph/pompipetre/my_photos
cristina_t spune:
cred ca i-ar place sa faca si ea lucrurile astea, sa cauzeze si ea "efecte". Bineinteles ca trebuie sa o supraveghezi si mai atent, dar cred ca daca ii explici de ce nu e bine sa faca anumite lucruri va intelege. Sigur ii va placea sa porneasca/opreasca si ea apa, sa puna la incalzit ceva la microunde, sa aseze tacamurile pe masa sau sa le stearga, sa le duca la locul lor. Mie mi-a venit cam tarziu ideea de a o invita pe fiica-mea sa ma ajute la pusul/stransul mesei, dar am facut-o fericita cu asta... in seara aia am auzit-o la culcare soptind "acum ca te-ai facut fetita mare, poti sa o ajuti pe mami cu pusul mesei" :-). Ma gandesc ca pe Andra ar ajuta-o sa gaseasca mereu in acelasi loc tacamurile etc, sa stie care sunt pasii ca sa ajunga la ele.
roza_roza414 spune:
[chees]