Mamici de ianuarie-februarie 2007 (40)

Raspunsuri - Pagina 19

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns gabriela_s spune:

cata,eu am trecut prin asa ceva si pana la urma am ajuns la despartire pentru ca pur si simplu nu mai suportam si nu gaseam cale de mijloc (bine,e un pic altfel,daca eram casatoriti si asteptam un copil cu el poate imi mai adunam fortele si incercam sa fac ceva pentru noi).servici stresant de luni pana vineri ,fara timp sa facem ceva impreuna,iar in week end avea de reparat calculatoare,de montat casetofoane auto ,de reparat combine si televizoare...sotul tau ia bani pentru ce face?eu pe fostul meu iubit macar il convinsesem sa puna tarif pentru servicii si se mai rarisera solicitarile,pentru ca efectiv ajunsese sa faca treburile astea pe gratis si pentru prietenii si vecinii prietenilor samd.incearca sa ii explici exact de unde provin frustrarile tale,nu te ascunde.altfel risca sa creada ca sunt capricii de sarcina si ce si zice "las-o singura sa ii treaca,ma duc sa imi fac de lucru".Fa-l sa se puna in locul tau putin,poate reuseste sa inteleaga ce simti,nu stiu.sau pur si simplu mai ai nitica rabdare sa vina pe lume cel mic si atunci s-ar putea sa vezi o schimbare radicala de comportament (am intalnit cazuri).

si eu zic sa te duci diseara la party,chit ca o sa stai jos,macar mai razi,vorbesti cu colegii.imbraca-te frumos,aranjeaza-te,o sa vezi ca te simti mai bine.

nici eu,la ora actuala nu pot spune ca sunt printre cele care au parte de prea mult timp alaturi de consoarta,dar asta e viata pe care o traiesc majoritatea celor din generatia noastra,cu joburi haotice,cu ore suplimentare,alergand dupa specializari si orice poate aduce o pozitie mai buna la servici si prin urmare un salariu mai bun.petrecem putin timp impreuna ,dar nu am nimic sa ii reprosez iubitului meu ,stiu ca face efortul asta pentru noi,si nu stiu cum dar ma face sa simt ca vrea sa fie langa mine si conteaza chiar si asta. a mers cu mine la toate ecografiile,a mers la spital,ba chiar el insista sa vedem maternitatea si sa discute si el cu dr,am mers sa luam lucruri pentru bebe impreuna,ma intreaba cum ma simt,ma asculta.sper sa nu se schimbe



www.dropshots.com/gabriela_s28" target="_blank"> filmulete cu bebe in burtica

36+

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns criss68 spune:

Neatza la amiaz!

Catalina, incep cu tine. Cand ti-am citit mesajul parca mi-ai pus si mie sare pe rana. Singura diferenta e ca eu sunt casatorita de 14 ani si nu ma mai mira nimic la al meu sot, dar nu prea ma ajuta cu nimic, daca l-as bate la cap si el si-ar face de lucru in alta parte. Ideea e ca intr-o vreme exact asa proceda, parca ii facea rau sa vina acasa, oriunde era mai bine. L-am lecuit pe veci de aceasta atitudine, dar reteta mea nu cred ca o poti aplica cu cateva saptamani inainte sa nasti. Pur si simplu nu i-am mai dat atentie, mi-am facut o viata a mea etc etc. Din momentul in care mi-am schimbat si look-ul, capatand un aer tineresc care nu scapa nici unei priviri cred ca a incoltit si putina gelozie. Da, si sotul meu vrea acum sa slabeasca dar ca sa fie competitiv in fata mea, nu a altcuiva. Demult comenta mereu felul in care arat, acum nici cu 15 kg in plus nu mai spune asa ceva, ba chiar arata ca i-ar place.
Ca sfat?! Poate sa arati ca nu-ti pasa, fa-ti de lucru cu una-alta incat chiar sa-ti umpli timpul in mod placut si sa nu te gandesti prea mult la tampenii. Poate ai prietene pe care sa le inviti la tine si sa va simtiti bine impreuna? Nu ar fi rau nici sa pleci tu de acasa fara sa-i spui unde esti, dar nu stiu in ce masura poti. Oricum te gaseste cu mobilul, dar iti dai seama ce senzatie ar fi sa intre in casa si sa vada ca nu esti, eventual nici mancare, nici ordine. Ce-ti zic eu suna mai mult a razbunare prosteasca sau platit cu aceeasi moneda, nicidecum o metoda inteligenta, insa la mine asta a functionat. Toate discutiile avute anterior au alunecat pe pante nedorite, cearta si fara rezultatul scontat. Practic nici nu constientizam eu atunci ca aplic o metoda, pur si simplu vroiam sa ma simt eu bine si sa ma detasez de problemele de familie. Dar era indeplinita o conditie esentiala: ma iubea foarte mult.
Totusi nu cred ca la tine e ceva de rau, vei vedea dupa ce nasti cum va fi topit dupa bebelus, cam asa sunt toti barbatii. Ati trecut prin multe impreuna, nu se putea daca nu tinea la tine foarte mult. Ar fi culmea sa se fi plictisit chiar acum cand toate necazurile par a se fi terminat. Eu una nu cred. Considera ca mai poate profita si el un pic de libertate pana la nasterera copilului, drept sa-ti zic si mie mi-a trecut asa ceva prin cap, dar sincer nu stiu ce sa fac, ca nu-mi vine sa fac nimic! Dar ma tenteaza.

alinatxa, ti-am vazut pozele de la cununie, aratati amandoi foarte bine, sa fie intr-un ceas bun! Multa fericire!

Aventura, e greu la 80 de ani cu o astfel de fractura, dar niciodata nu se stie, poate se va termina totul cu bine!

Kateryna, super poza cu matzica ta!

natydea, bine ai venit! Nastere usoara si te mai asteptam pe aici de cate ori poti.

aelita, am auzit si eu de ligaturi de trompe nereusite, dar acestea se si vad in cazul unei cezariene. Mamica de care vorbeam era chiar dr., am baza pe ce spunea, si aparent nu se mai putea face nimic. Din fericire a fost doar o aparenta.

pupici!

criss 33+ cu Ligia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aelita spune:

roandre,ma bucur ca vine sora ta,si mai ales ca sta atat de mult.ma rog...nu e mult..dar e ceva..
Si ai grija cu resemnarea asta,sa nu devina asa ca o tristete cronica..in timp..

gabriela
,daca il tii asa,nu se schimba!
vezi bine ce greu e sa se schimbe oamenii!!(dinr au in bine.de ce s-ar schimba din bine in rau? )

36+

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Catalina spune:

Va multumesc pentru sustinere fetelor.

Roandre ... ia o manutza! Off mai fata, chiar ca ai de tras, mai ales ca voi aveti si pe Alexia. Offf. Imi pare rau sa aud asa. Ma bucur ca esti sigura de sentimentele lui. Macar atata. E adevarat ca de multe ori nu e de ajuns. E bine sa se mai si arate chestia asta, nu doar sa stii tu asa in sinea ta. Ca "datoria" unui sot nu este doar sa aduca bani in casa si sa aiba serviciu ... . Ce chestie, si voi la party de Craciun ....:)

Aelita, ai MARE dreptate. Nu am scris in mesaj dar de fapt asa gandesc. Ce vina are nesimtitu de amic (chiar daca e el nesimtit) ca al meu, daca era cu capu pe umeri ii zicea "bai nu pot veni". Nu are amicu nici o vina. Sa stii ca si eu m-am gandit de ce nu vrea sa stea in casa si mereu isi face de treaba. Si imi gasesc multa vina mie. Ca nu sunt mai dragastoasa, mai vesela, mai fun. Nu stiu mai cum, dar nu mai sunt cum am fost. Sunt momente in care nici eu nu as sta cu mine, sincer.
Solutiile tale draga mea sunt foarte bune. Excelente. Pentru o persoana echilibrata. Ceea ce eu nu sunt (am vrut sa zic nu "prea" sunt dar de ce sa mint ...). Eu iubesc de mor, ma enervez de pocnesc, tip, rad de ma aude toata casa, plang de ma rup in doua, toate in doze maxime. Din pacate. Nu faceti ca mine, nu e bine.

Acum a venit, a stat 5 min si s-a gandit sa se duca sa se tunda si sa duca niste haine la nufarul. Ma ia si rasul ... Pana sa plece, 2 min s-a asezat langa mine (se vedea pe fata mea ca stau sa plang) si mi-a zis ca sa nu cred ca isi face drum sa plece iar, ca vede el ca asta gandesc, si ca ma iubeste. Ha, ha!
Probabil ca nu ii place intre 4 pereti. Doar nu o sa incep acum sa ma gandesc ca nu ma mai iubeste, tocmai acum cand suntem aproape de a ne indeplini cel mai mare vis ... . Nesigurante de gravida. :)

Cu Dumnezeu inainte!
Mancalar (stiu ca nu se scrie asa ...) mama de bebita care sa misca el mult, mult, numai sa nu imi fac griji de el. Il iubesc de mor.

Va pup
Cata 36+

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Messa spune:

Pana nu ai o discutie (nu o cearta) cu el nu o sa se rezolve nici frustrarile tale, nici plecarile lui - eu zic sa stati de vorba (dar sa nu va certati sub nicio forma, evita cearta, chiar daca iti vine sa-i zici cateva de dulce)_si, cel putin tu, sa-i spui exact ce simti si ce ti-ai dori de la el. S-ar putea ca felul in care intelege el sa te ajute sa nu fie felul pe care ti-l doresti tu. Ca aia cu rufele la nufar - e un ajutor, dar nu se potriveste cu ce ti-ai dori tu in momentul asta. Spune-i.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ylilimic spune:

Salutare de la mare!
Intr-un fel ma bucur sa aud ca nu sunt singura ce traiesc astfel de impresii despre sot. El mi-a zis ca la bb1 era curios sa vada cum e, cum simte burtica, cum se vede la echo... Acum ca stie cum e, ce rost isi au toate... I-am zis ca imi lipseste atentia lui si desi ne vedem in fiecare seara / noapte putin timp il petrece cu mine, efectiv.
Punctul forte a fost o chestie cat se poate de obisnuita: noi 2 uscam rufele sub acelasi soare; sa fie asta tot ce ne leaga? acelasi nume putea fi si o coincidenta... Si acum este ceva mai atent. Pentru cei care sunt la primul copil, sarcina noastra si tot ce implica cere prea mult, este obositor, se simt depasiti, chiar daca l-au dorit... Nu au curajul sa se exprime, se tem ca nu vor fi destul de buni, se tem ca daca acum e asa, dupa ce se naste adio prietenii, iesiri cu baietii, adio timp pt ei... Copil, nevasta gravida = lant. Trebuie doar sa gasim cheia potrivita pt lacatul ce-l leaga.
Pentru cei cu bb2, s-or fi saturat ca de o bucata de vreme se vb tot de pampers, cuceririle lui bb1 (ce spune, ce face). Sunt obositi mai ales cei implicati in cresterea lui (ca al meu) si de aceea au nevoie de timp doar pt ei. De altfel e f bine daca reusiti sa-l implicati in iesiri separate doar cu bb1, atunci se simt responsabili, datori, mandri de aprecierile din parc...
Si la mine mai apar probleme, perioadic intru putin in butoi, dar incerc sa intru in pielea lui si sa simt ce simte el. Recunosc ca de fel e mai conciliant, si mai dispus sa asculte parerea mea ceea ce ma ajuta enorm.

Nasterea - un puzzle cu flori de liliac
Marele blond (Luca Matei - 05 nov 2004)
Liliana 33+ (35 + ale dr) cu
CARTI de psihologia copilului / liste utile pentru tinere mamici

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns belle_vue spune:

Catalina, dar tu ar trebui, ca noi toate, sa iesi sa te plimbi macar o ora pe zi, in ritmul in care iti prinde bine ca sa nu obosesti prea tare, dar sa simti ca faci un pic de miscare. De ce nu-l inviti pe sotul tau macar in w/e sa te insoteasca in plimbari? Si cu ocazia asta mai puteti vorbi de una, alta -- important e ca sunteti impreuna si nu in casa. In plus, puteti sa mergeti impreuna sa faceti diverse treburi -- dusul rufelor la Nufarul, alte cumparaturi, o gustare undeva in oras... Sigur ca sotul nu trece prin emotiile si -- sa recunoastem -- schimbarile hormonale care se petrec cu mamica in ultimele saptamani inainte sa nasca, dar asta nu inseamna ca nu e interesat de tine si de bb. POate are si el starile lui de panica si incearca sa le evite fugind. Al meu mi-a zis ca in ultima vreme sunt mai sensibila la orice si ca totul ma irita (ceea ce nu era cazul inainte, a subliniat el) si ca a incercat sa ma lase in pace cat mai mult... Cand colo -- ca si tine -- eu as fi preferat sa nu fiu "lasata in pace", ci iscodita si sprijinita, dar el zice ca nu stie cum s-o faca.

Si eu am unele probleme de soiul asta, dar stiu foarte bine ca al meu are o perioada extrem de stresanta la serviciu, fiindca a lucrat impreuna cu un dobitoc care a dat peste cap un proiect important si a refuzat sa faca ce i s-a apus ca s-o dreaga (in cele din urma a fost scos din proiect, dar a consumat majoritatea timpului alocat si acum totul trebuie luat de la capat intr-o criza nebuna de timp...) Si mai stiu ca si lui ii place tare mult sa iasa, e genul outdoors, dar el vrea sa iasa cu mine, nu singur (ceea ce e mare lucru, totusi), asa ca ma straduiesc sa impac si capra si varza, adica sa facem si ce e de facut in casa si sa putem si iesi. Eu in problema curateniei am renuntat la speranta ca m-ar putea ajuta (mai contribuie la gatit) si am cerut femeie care sa ma ajute. La noi insa casa e inca destul de vraiste si daca nu e ordine (pe care nu ti-o poate face altcineva), nu ai cum sa faci curatenie!...

Eu i-am explicat pana m-a durut gura (sau mana -- ca o parte din discurs a fost pe email) cat de important e modul in care ne crestem copiii pentru ceea ce o sa devina ei mai tarziu -- oameni capabili, responsabili, respectuosi cu sine si cu ceilalti sau niste nesimtiti pe care nu se poate baza nimeni, inclusiv ei insisi si care o sa stea pe capul parintilor (intr-un fel sau altul) cat vor putea de mult. Stie ca am dreptate si vad ca face eforturi sa ma asculte. Dar incerc sa vorbesc cu el cand stiu ca e in dispozitie sa asculte, nu cand e asaltat de probleme sau obosit si fara chef...

Si -- aviz Roandre -- de multe ori in w/e il trimit la plimbare sau pe la treburile pe care le are impreuna cu Codrut, care oricum abia asteapta sa fie cu el mai mult. Iar eu ma odihnesc sau imi gasesc ceva de facut care sa-mi faca placere.

Mami de Theodor (27.10.2004) si Bebe din burtica (DPN 5 feb 2007)



Those who can't laugh at themselves leave the job to others

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns roandre spune:

Aelita, nu cred ca voi ajunge sa traiesc o tristete cronica ci doar ca uneori voi simti mai acut aceasta problema care altfel nu ma deranjeaza asa de rau.

Sotul meu e destul de mult implicat in cresterea Alexiei. De ex, numai el ii face baie, numai el ii face lapticul seara, numai el iese cu ea afara in weekend (de cand eu am burtica mare), o adoarme seara (prin schimb cu mine), cat a fost mai mica numai el ii facea dimineata biberonul cu lapte ca pe mine sa ma mai lase sa dorm....deci e implicat dar eu mi-as dori sa-l vad cum se "prosteste" jucandu-se cu Alexia, cum vine seara acasa si ii mai face Alexiei o surpriza (eu si cu sora mea de abia asteptam sa vina tata acasa pt ca mai mereu ne aducea cate o jucarie, bomboana, ceva cat de mic si apoi incepea joaca cu el, calaritul pe spatele lui, jucatul de-a baba oarba si tot asa). Tot la fel mi-ar placea sa vad ca vine intr-o zi acasa cu un buchet de flori fara sa fie vreo ocazie deosebita, sa fie curios sa mearga cu mine la eco, sa simta cum se misca bb, etc.
Am avut discutii despre asta si mi-a spus ca nu poate sa fie asa pt ca s-ar simti penibil sa mearga in 4 labe prin casa sa se joace cu Alexia sau in parc cu lopatelele la nisip, ca a mers la prima sarcina cu mine la eco si ca el oricum nu intelegea nimic din ce vedea pe ecran si ca acum ar fi in zadar, ca stie cum se misca bb in burtica de la prima sarcina si nu mai e asa curios.
Deci el e ALTFEL! Eu m-am bucurat si a doua oara cand am vazut bble la eco, eu simteam ca plutesc in ziua cand a miscat prima data bb2 deci pot sa traiesc aceleasi lucrui la intensitate maxima de mai multe ori. Eu sunt mai sensibila, mai romantica...el e mai sobru, mai calculat, mai rational. Eu de multe ori gandesc cu sufletul cand e vorba de familie...el gandeste cu capul!



Mihaela (31+) si Alexia- Maria26 august 2004

Utile pt burtici, viitoare mamici

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gabriela_s spune:

fetelor,nu stiu cum e cu "lantul de gat" ,eu l-am incurajat sa iasa de fiecare data cand a fost ocazia,mi se parea aiurea sa il pun sa stea acasa langa mine doar fiindca eu sunt gravida si nu pot merge intr-un club unde e aglomeratie ,e plin de fum,decibeli multi (desi ultima data mi-a zis ca vazuse una care cica era cu burta super mare si dansa de mama focului,poate vroia sa nasca mai repede).se mai duce la tenis cand are timp,la fotbal,sau la casa de la tara sa mai lucreze una alta pe acolo (eu nu am mai mers la tara in ultimele luni pentru ca nu suport drumul ala de tara de la care ma iau toate durerile).nu stiu daca gresesc,eu sper ca am procedat corect.
sunt totusi constienta ca in trei va fi altfel,sper doar sa fie bine...

www.dropshots.com/gabriela_s28" target="_blank"> filmulete cu bebe in burtica

36+

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Liuda spune:

alo fetelor ce aveti? sotiunele voastre? pai vedeti daca santeti invatate cu atentie... la mine e mai bine ma! da-ti sa ma laud - primul nostru copil este firma ! pai la suta de angajati cat sant va da-ti seama cat timp mai avem pentru noi... asa ca eu din prima zi am invatat si m-am deprins cu mai putina atentie, cu program si sambata si daca trebuie si duminica... e dependent de munca !!! e dependenta! Fara birou, probleme nu se poate ! asa ca eu m-am invatat putinul timp care ne ramane - sa ne bucuram! eu nu sper ca cu venirea copilului se va schimba ceva... la fel o sa muncesca 12-15 ore in zi!Sant constienta si sper sa nu intru in depresie din cauza asta , mai ales ca pana acum chiar daca avem program prelungit , dar totusi ne mai intalnim la firma, in felul asta apare senzatia ca parca am fi toata ziua impreuna, de la anul totul se schimba - toata ziua separat unul de altul, seara putin si noptile separat - pentru ca nu are cum sa fie si de garda noaptea si ziua om normal care are de rezolvat sute de probleme aparute din nicaier... Asa ca eu sant putin mai linistita - pentru ca am acceptat dependenta lui de munca!!! si sant constienta ca va lipsi ... dar asta este viata, am strut ce am si ce o sa am!


Va pupic pe buric.

Liuda si o burta de 33 sapt 5 zile

Mergi la inceput