Nasterea unei stele,nasterea Mariei

Nasterea unei stele,nasterea Mariei | Autor: luizza

Link direct la acest mesaj

As putea spune ca pana sa nu-mi cunosc sotul si mai apoi copilul,credeam ca stiu ce inseamna fericirea,inainte sa o vad pentru prima data pe Maria credeam ca nu exista o fiinta perfecta..........,in cea mai importanta zi din viata mea,ziua casatoriei singura dorinta pe care am avut-o a fost sa fim fericiti inconjurati de multi copii,dorinta mi s-a implinit la doi ani de cand ne-am uinit destinele,s-a intamplat pentru ca noi ,ne-am dorit,s-a intamplat pentru ca am simtit ca a venit momentul sa ne implinim iubirea cu un copilas..........
Mai mult dupa decesul tatalui meu mi-am dat seama ca voi trece mai usor peste durerosul moment,daca voi da nastere unui fiu cu numele tatalui meu........am ramas insarcinata destul de repede.......a fost o bucurie venita dupa multe momente grele,cand am facut testul de sarcina..........sotul meu a vazut doua linute rosii,bineinteles ca s-a bucurat foarte mult am plans de fericire...............
Am fost la medic care mi-a confirmat sarcina,data probabila a nasterii 5 ian, apoi au urmat 9 luni de vis,cu varsaturi,cu ametelei si multe ore de inot ,si tot ceea ce implica minuntata perioada de sarcina........vizite la medic,la care sotul meu nu a lipsit de la nici una,totul a fost perfect.........
Deja aveam aproape 39 de saptamani si bebelina nu se pregatea sa vina........eu pregatisem aproape tot,acum asteptam ,nu avem nici un semn ca bebe s-ar pregati sa vina,l-am asteptat de craciun.............nimik,am zis ca sigur va veni in noaptea de revelion............pe 27 seara m-am hotarat sa ma vopsesc adica sa ma fac frumoasa pt intalnirea cu bebele,nu am fost in stare sa merg la salon asa ca am chemat-o pe tipa de acolo sa vina acasa sa ma faca...........,a venit destul de tarziu pe la vreo 8 seara,si a terminat pe la vreo 11,da iesise destul de bine,in timp ce-mi facea parul m-a inebunit ca ma face frumoasa ca ea stie ca bebele avea sa vina in aceea noapte,i-am zis ca e nebuna ca eu nu simt nimik........si ca mai e pana pe 5 ian.........in fine,pleaca tipa pe la vreo 11,sotul se uita la un film eu stau pe DC si mananc stafide,cred ca am mancat 500g stafide ,nu stiu de ce imi era asa pofta de stafide,simt niste contractii dar zic ca sunt normale,ca am mai avut si nu s-a intamplat nimik.......dar ma duc totusi sa ma intind un pic,vine si sotul,si imi zice ca sunt frumoasa si simt cum mainile lui incep sa umble pe burtica .......................ii zic ca nu am chef acum ca am niste contractii care se pare ca sunt cam altfel de cele pe care le-am avut inainte,se conformeaza ma pupa si se intoarce cu spatele si adoarme,eu ma ridic sa merg la baie,parca contrctiile sunt tot mai diferite de cele pe care le-am avut pana acum si un pic dureroase...............imi zic ca in seara asta sigur nasc,mai intru un pic pe DC,burta chiar se intareste si ma doare,merg la baie nimik,oricum merg sa fac un dus,dupa ce termin, incep si ma machiez,era deja ora 2 noaptea,ma demachiez din nou si iar ma machiez ,acum paraca arata mai bine.........ma duc si-mi aranjez parul.........simteam ca in aceea seara voi naste,durerile erau suportabile dar mult mai intense ca la inceput,dupa ce termin sa ma fac frumoasa,ma duc sa-mi trezesc sotul........se trezeste repede se duce face dush,si isi face parul TZEPI..............era sa lesin cand l-am vazut.........niciodata nu si l-a facut asa.....in fine .gata suntem pe picior de plecare cand la usa imi amintesc ca in cosul de rufe era niste lenjerie intima de a noastra si niste prosoape,ma intorc inapoi(stiam ca soacra dimineata va veni,si va dori sa faca curatenie)sotul imi zice ca sunt nebuna sa las rufele si sa mergem sa nu cumva sa nasc in masina,cu greu reusesc sa pun rufele la spalat dau drumul la masina si plec,cu Dumnezeu inainte.....era ora 4 dimineata,deja durerile nu prea le mai puteam suporta.......cand ma apuca cate-o contractie ma opream din mers si apropiam picioarele si incepeam sa rad (cred ca de durere)ca sa nu urlu.......in fine era frig afara,ajungem la spital ma iau aia in primire si imi zice ca am dilatatie 4.........am ramas traznita 4.......sotul a intrat cu mine ,m-a intrbat daca vreau sa fac clisma,ii zic ca nu ca de la stafidele alea care le mancasem toata noaptea fusesem la toaleta..............,imi zice ca e ok,apoi ma monitorizeaza,vine doctorul se prezinta,se prezinta si moasa,si medicul anestezist,deja aveam dureri mari.....simteam ca ma rup de la mijloc,sotul meu ma starngea tare de mana,intre timp vine doctorul si ma intreaba daca vreau epidurala ii zic ca inca nu,dupa 10 min,iar ma intreaba ,si ii zic\ ca bine,se duce sa pregateasca toate cele necesare ,dar eu deja simteam ca nu mai pot,il imploram pe sotul meu sa mearga dupa medic ca daca nu eu mor acolo,vine anestezistul in sfrsit isi cere scuze ca a intarziat,si incepe sa ma maseze,pe spate,e un pic mai bine asa dar tott ma doare….imi spune sa ma pun pe o parte,ca sa-mi poata face epidurala,ma intorc si in momentele alea incep sa zic Tatal nostru ,imi era foarte frica sa nu se intample ceva,auzisem tot felul de povesti ca poti paraliza daca te misti, acum era pe punctul de a baga acul,ne uitam pe monitor,dupa ce trece o contractie,si atunci imi face injectia,mai dureaza 5 minute durerile insuportabile,apoi incet incet incep sa nu mai simt nimik,gata incepe sa fie mult mai bine,nu ma mai doare deloc,absolut deloc,dar incepe sa ma manance pielea ingrozitor,incep sa ma scarpin,tare,foarte tare,ma uit pe monitor cum vin contractile si eu nu simt nimik,pot sa zic ma simt excellent,iau camera si incep sa-I fac poze sotului,mai vine medicul si ma controleaza din cand in cand,deja prin draperie se vedeau cateva raze de soare timide intrand in camera,mai vine medicul si ma ai controleaza o data,si imi spune gata nasti dilatatie 10,ii zic CUMMMMMMM? Dar eu nu simt nimik,cica uite capul copilului,imi zice sa pun mana daca vreau sa-I simt parul pun mana si intr-adevar este capul copilului,eram foarte emotinata,deja tot ceea ce citisem despre nastere era poveste,nimik nu se compara cu ce simteam eu,doctorul imi spune sa- mi pun mana pe burta si cand simt ca e tare sa imping asa am si facut de 4 ori,apoi am simtit o usurare,am inceput sa plang,fara sa vreau,apoi un val de fericire,un sentiment de responsabilitate m-a invaluit,gata eram MAMA ,nu imi venea sa cred ,mi-au pus-o pe Maria pe piep,am sarutat-o pe frunte asa cu tot cu sange cum era,apoi au luat-o sa o curete,era deja ora 10,au venit doctorii sa ma felicite,anestezistul,neonatologul,si medicul meu……,au deschis draperiile iar soarele a intrat in toata incaperea,incepuse o noua zi, o noua dimineata si o noua viata, o sora ma curata,apoi ma pune pe o targa si ma duc in salon,deja toata familia ma astepta in salon,si apoi au adus-o si pe prea dorita noastra fetiza,era splendida, apoi au plecat cu toti si ne-au lasat pe noi trei,era asa de bine,asa de frumos,totul era perfect………..
Acum are aproape un an,si nu trece o zi in care sa nu-I multumesc lui Dumnezeu pt ceea \ce mi-a dat,uneori ma intreb oare ce am facut eu pe lumea asta sa merit cpilul acesta

Doresc la toata lumea sila toate femeile care isi doresc\ sa simta miracolul nasterii………..

Nu e important cat traim, ci faptul ca a existat o zi din viata pentru care merita sa murim



Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns July25 spune:

Sa iti traiasca si sa fie fericita !!!

In alta ordine de idei, super tare faza cu rufele!!!

July25 posesoare de Maria (04.07.2006 ) si Andrei (30.11.1996)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gudinde spune:

luizza,

Felicitari! Sa va traiasca Maria, sa va bucurati de ea si sa va faca cei mai fericiti parinti!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns danutza76 spune:




Felicitari. Eu inca nu sunt mama, ma gandesc la acel moment care speram sa se intample peste 1 an, 1 an jumate.
Cred insa, ca intradevar, aducerea pe lume a unui copil este o traire, un sentiment unic, magic. Cele 9 luni in care mama il poarta in pantecul ei si apoi miracolul nasterii si ce urmeza dupa aceea este o poveste pe care numai o mama o poate povesti.

Sa va bucurati si sa fiti mandrii de copilul vostru.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns luizza spune:

Multumim de urari,si voua va doresc sa fiti cel putin la fel de fericte precum sunt eu acum
Danutza si tie iti doresc ca visul tau sa devina realitate si abia astept sa citesc aici povestea nasterii tale
Gudinde multumesc si tie,tie iti doresc la fel sa fii fericita alaturi de cei dragi tie si un an nou cat mai bun
July sa-ti traiasca ingerasi si sa fii sanatoasa sa-i poti creste frumos
Da faza cu reufele ce sa zic.....mai bine nasteam langa cosul cu rufe decat sa vina soacra-mia sa umble pe acolo.........


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dana_ene spune:

Frumoasa experienta ta !

Mi-a placut mult povestea nasterii Mariei care este - intradevar - o splendoare de fetitza.
Mi-a mai placut foarte mult si faptul ca ai o familie atat de frumoasa si ma bucur mult pentru tine.

Iti doresc sa ai parte de fericire intreaga viata, pentru ca o meriti !


Daniela mamica de Oana Maria (2 sept. 2003) si Roxana Elena (7 febr. 2006)

www.copilasi2006.3x.ro/" target="_blank">SPIRIDUSI DE IANUARIE-FEBRUARIE 2006
www.nazdravani.ro" target="_blank">NAZDRAVANI DE AUGUST-SEPTEMBRIE 2003

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns silvana.ady spune:

Luizza, frumoasa povestea ta. Sa-ti traiasca comoara si sa fie fericita, sanatoasa si norocoasa impreuna cu voi.

, Sarbatori fericite si lamulti ani Mariei ca se se face anul...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ortansa spune:

sa va traiasca puiutza.ai avut o nastere frumoasa

I've gt you under my skin

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns luizza spune:

Ce surpriza,multumesc pt urari ,va multumesc din suflet
Silvana,ce mai faci?imi pare rau ca nu am mai intrat la subiectu cu israel,..intai a fost cu masterul sotului ,apoi maria a fost foarte bolnava...oricum am sa-ti trimit un pm
Ortansa iti multumesc si tie


Mergi la inceput