Prematurii-esentele tari se tin in sticlute mici 4
Raspunsuri - Pagina 21
Felicity spune:
M-ati facut sa plang cu mesajele voastre atat de sensibile si frumoase.
Si acum sunt in perioada in care sunt "tare".
Mesajul despre Maria si optimismul parintilor te misca pana la lacrimi.
Eu nu am fost asa in momentele in care s-a nascut Paul. Doctorii imi spuneau ca are sanse mari de supravietuire, insa eu eram cea care ii dadeam sanse 0.
Eu eram prea socata sa cred ca dintr-o situatia asa de disperata si neobisnuita, se poate totusi sa iasa ceva bun.
Cand mi-au spus ca am o forma foarte severa de pre-eclampsia si in plus am degenerat in HELLP, ma gandeam ca e o greseala.
Eu ma simteam perfect sanatoasa, nu am avut nici un simptom, absolut niciunul.
Cand l-au scos de urgenta pe Paul pt ca in cateva ore ar fi murit inauntru, am inceput sa ii cred pe doctorii si sa consider ca s-a infaptuit un miracol.
Insa tot nu puteam accepta ca va avea o sansa, il plus il vedeam pe Dumnezeu dat la o parte de medicina.
Paul era extrem de mic, si avea atatea tuburi si intravenoase, incat ma gandeam ca Dumnezeu a incetat sa existe cand au aparut doctorii. Si ca nu s-a facut voia Lui. Si ca un doctor nu poate face mai mult decat Dumnezeu.
Ma simteam pierduta in tot, si nu puteam decat sa plang non-stop.
Singurul sprijin si alinare a fost sotul meu care era extrem de optimist, si niciodata n-am vazut o lacrima pe obrazul lui. Si niciodata nu a aratat nici un semn de ingrijorare.
Imi amintesc si acum vorbele lui care m-au linistit: "il facem noi mare". Si acum plang cand imi amintesc. Vorbele lui mi-au dat puterea sa accept ce se intamplare.
In cateva zile am putut sa-l vad pe Dumnezeu, si sa las in seama Lui soarta lui Paul, care era foarte stabil si care nu a dat de furca cu nimic doctorilor.
Preotul roman din oras a venit sa-l vada pe Paul la spital. Mi-a spus doar un gand care a risipit toate framantarile mele: "in fiecare respiratie a lui Paul, e Dumnezeu".
Si apoi nu stiam cum sa-mi anunt parintii ca nascusem, eu care nu apucasem sa intru in trimestrul 3.
Imi amintesc si acum ca am sunat si am putut doar sa zic ca am fost bolnava si am nascut. apoi am plans in telefon minute in sir cu mama, care nu a putut spune nimic, apoi cu tata.
Nu cred ca voi uita vreodata.
Si nici nu trebuie sa uitam vreodata.
Asa am invatat sa pretuim fiecare minut cu micutzii nostri, si fiecare progres care il fac.
Nu luam nimic ca fiind obisnuit cand e vorba de ei, totul e de fapt un miracol infaptuit de Dumnezeu.
Si ei au fost alesi sa ne faca viata mai buna si sa ne lumineze gandurile de acum incolo.
Draga Anna, bunatatea si sensibilitatea ta razbate in toate randurile care le impartasesti cu noi.
La fel al oricarei mamici (sau tatic) de aici.
Suntem un grup de mamici cu esente mici dar suflete mari.
Foarte frumoasa Maria, si creste vazand cu ochii. Sa va traiasca si sa va bucure sufletele cum deja o face.
Si ne inscriem si noi in lista pretendentilor.
Si ca sa dovedim ca avem intentii serioase, avem deja o parte din "zestre", salopeta de blugi:
in shalopeta
Dragi mamici, va pup pe toate si pe toti copilasii vostri minunati.
Sa le dea Dumnzezu sanatate si o viata fericita, pt ca toti sunt luptatori, alesii lui Dumnezeu.
try spune:
Mai cu mesajele voastre sensibile... cred ca vine Craciunul, nu-i asa? Ma regasesc cate putin in fiecare poveste, dar mie cu adevarat mi-a revenit moralul cand am vazut ca adrian a reusit sa-si corecteze anemia. Mult timp am fost convinsa ca e o anemie permanenta (si, teoretic, poate fi, dar acum nu mai cred).
Asa e, e greu sa uiti momentele de durere si disperare, incertitudinea... toate astea n-au cum sa fie uitate, doar ca le dam la o parte si punem in locul lor momente frumoase.
Multi pupici la toti bebelusi, prematuri sau nu, si mamicilor lor, curajoase sau mai putin curajoase.
"Tot ceea ce nu te doboara, te face mai puternic"
Alex - 5 Nov. 2004 si Adrian 24 Aug. 2006 ......... poze cu noi
dana_oprea spune:
Pentru a continua intr-un mod mai optimist va aratam poze noi, cu noi, la cinci luni si jumatate, aici="http://new.photos.yahoo.com/oprea_dana2005/album/576460762374375802"
Asa de mari se vor face toate "esentzele"!
Dana si bb Sebastian-30iunie 2006
Sa fii mic e lucru mare!
http://www.totsites.com/tot/sebastian_oprea
http://b1.lilypie.com/C15Wp2.png
try spune:
ai uitat sa faci albumul public. Nu se vede nimic pe link.
"Tot ceea ce nu te doboara, te face mai puternic" Alex - 5 Nov. 2004 si Adrian 24 Aug. 2006 ......... poze cu noi
dana_oprea spune:
Nu am stiut ca nu se vede. Help! Cum fac albumul public?
Dana si bb Sebastian-30iunie 2006
Sa fii mic e lucru mare!
http://www.totsites.com/tot/sebastian_oprea
http://b1.lilypie.com/C15Wp2.png
dana_oprea spune:
Cred ca am reusit. Incercati acum http://new.photos.yahoo.com/oprea_dana2005/album/576460762374375802
Ne pare rau! Suntem si noi incepatori!
Dana si bb Sebastian-30iunie 2006
Sa fii mic e lucru mare!
http://www.totsites.com/tot/sebastian_oprea
http://b1.lilypie.com/C15Wp2.png
mexxa spune:
Sa iti traiasca bb Sebastian...e un baiat tare dragut si dolofan...
Sebastian-Mihai 10.09.2006www.totsites.com/tot/sebastian-mihai" target="_blank">Pagina noastra...
Noi avem ...
try spune:
ce falcute dodolutze!
Are 5,5 luni corectate sau reale?
"Tot ceea ce nu te doboara, te face mai puternic" Alex - 5 Nov. 2004 si Adrian 24 Aug. 2006 ......... poze cu noi
dana_oprea spune:
Are 5.5 luni reale, patru luni corectate (l-am nascut la aproape 35 saptamani). Asa e, s-a facut cam dolofanel! Il bagam la dieta.
Dana si bb Sebastian-30iunie 2006
Sa fii mic e lucru mare!
http://www.totsites.com/tot/sebastian_oprea
http://b1.lilypie.com/C15Wp2.png
try spune:
Eu am acum o problemuta. Am vazut charturile cu cant. de formula pe care trebuie sa le bea un bebe la 1-3 luni si-mi reiese ca ar trebui sa manace undeva peste 700g. Adrian cu siguranta nu papa atat. Dimineata e adevarat ca ma mult cam 90ml (fac asta de cateva zile incoace) pt. ca am sanii prea plini, el nu mananca foarte mult noaptea. Dar m-am muls si dupa 3 ore si nu mai cot decat vreo 50ml. Oricum am observat ca mi-a scazut productia fata de sept. cand mulgeam cu regularitate si el era in spital (pe-atunci mulgeam cam 80ml la fiecare 3 h). Ideea e ca el nu plange de foame (ceea ce stiu ca e ok), incerc sa-i dau mai mult, adica peste ceea ce suge de la mine si nu prea reusesc. Deci suge el putin. N-am cum sa fac proba, dar estimez ca nu suge mai mult de 500ml/24h. Asta e si unul din motivele pt. care nu mi-a luat f. bine-n greutate luna trecuta.
A supt de dimineata (cat o fi supt nu stiu), apoi a dormit si la 3 h m-am muls si-am incercat sa-i dau biberon si nu mi-a mancat mai mult de 50ml.
Credeti ca manaca putin? E adevarat ca nu are nici greutatea unui copil de aceesi varsta ca si el si deci e firesc sa manance mai putin (nevoile sunt mai mici), dar parca totusi mananca prea putin. Cum sa-l stimulez?
O sa vad si miercuri cat a mai luat in greutate fata de acum 2 sapt si asta imi va clarifica mai bine treburile legate de cat de bien sau nu mananca.
"Tot ceea ce nu te doboara, te face mai puternic" Alex - 5 Nov. 2004 si Adrian 24 Aug. 2006 ......... poze cu noi