Copilul folosit ca si armã de manipulare...
Raspunsuri - Pagina 2
alan26 spune:
Cred ca merita sa lupti pentru copilul tau. Acum este inca mic si nu-si da seama dar mai tarziu va aprecia. Probabil ca sufera foarte mult ca nu mai sunteti impreuna si e modul lui de a-ti arata acest lucru. Nu se poate sa nu gasesti o metoda sa discuti cu fosta sotie, in fond odata v-ati iubit din moment ce exista un copil. Nu lasa tristetea sa te cuprinda si mai ales nu uita aceasta minune de copil.
didita spune:
Sfatul meu este in sensul a tot ce ti s-a zis deja. Copilul este manipulat de mama si anturaj. Cred ca oricum ii poveste tot felul de oribilitati si cand nu esti de fata si nu cred ca faptul ca incearca sa joace teatru cand treci sa-l vezi schimba cu mult situatia. Ramai calm si nu renunta la copil. Daca ai o hotarare judecatoreasca care zice ca ai dreptul sa-ti vezi copilul incerca sa o faci respectata. In nici un caz nu intrerupe platirea pensiei ca fara decizie de la tribunal nu o sa ai niciodata dreptate si o sa fie in defavoarea ta.
Cand il mai vezi pe copil incercaa sa ramai calm chiar daca-ti spune lucruri oribile. Explica-i ca esti tatal lui ca il iubesti si ca vrei sa petreceti un pic de timp impreuna. Nu vrea jucarele nu-i bai, spune-i ca nu e obilgat sa le ia, dar avand in vedere ca tot trebuie sa stea cu tine un pic poate ca s-ar plictisi mai putin. In orice caz nu trebuie sa aibe impresia ca poate alege el daca te vede sau nu: ii explici simplu, sunt tatal tau, te iubesc si nenea judecatorul a zis ca ar fii bine sa ne cunoastem mai bine pt ca nu locuim impreuna trebuie sa ne vedem o data la doua saptmani (sau care e cazul clar).
Si chiar daca nu te intreaba explica-i ca chiar daca ai un nou bebe acesta nu o sa-l inlocuiasca niciodata, ca il iubesti la fel de mult ca intotdeauna.
Oricat ar fii de greu, nu renunta si fa demersuri legale. Obliga-l sa vina la tine. Chiar daca pt moment nu realizeaza situatia cu timpul i se vor deschide ochii.S-ar putea sa aibe sentimentul ca isi tradeaza mama daca iti acorda un pic de atentie, dar daca e obligat nu mai este alegerea lui, deci nu mai e resposabilitatea lui.
Daca incerci sa lasi timpul sa linisteasca apele cu siguranta ca mama va profita ca de o dovada de abandon.
Emirac40 spune:
Originally posted by didita[/i]
Daca incerci sa lasi timpul sa linisteasca apele cu siguranta ca mama va profita ca de o dovada de abandon.
Multumesc ptr sfaturi Didita...unele mi-au mers direct la suflet.Maine o sa-i duc un tort la gradi pentru a-si serba ziua impreuna cu colegii...sper sa aiba o reactie cat de cat normala.
O sa va tin la curent.
Elle_seb spune:
Buna, Emirac! Ti-am urmarit subiectul si as vrea sa-ti spun sa fii consecvent in relatia cu copilul tau, pentru ca el are nevoie de tine. Chiar daca acum e mic si este manipulat de mama lui, cand va mai creste va putea privi lucrurile prin prisma proprie iar tu trebuie sa fii langa el si acum si atunci. Ma doare sufletul pentru tine, uite o floare de la mine! 
Sa ne spui cum a fost de ziua lui, cum a reactionat, desi iti pot spune de pe acum ca in sufletelul lui se va bucura ca vei fi acolo. Succes!!!
Elle_seb
May you always have Love to Share, Health to Spare and Friends that Care!
Idaira spune:
Indiferent de cite piedici iti va pune mama copilului,sa nu te lasi invins.. Va continua sa o faca atita timp cit se simte frustrata sau pina va intra un barbat in viata ei.
E dreptul tau de parinte asa cum e si al ei....in egala masura..Copilul nu trebuie sa sufere,fii prezent in viata lui,ajuta-l,sprijina-l,iubeste-l...
Si eu cunosc destule persoane de gen feminin,(din pacate)care in situatii similare au procedat asa..nemaitinind cont de interesul copilului,au incercat pe orice mijloc sa-i faca viata amara celuilalt,uitand ca de fapt lovesc in propriul copil(indirect).
Chiar daca mama baietelului neaga sa recunoasca fetita ta,negind in acest fel si legatura fraternala dintre ei,inoculeaza-i tu ideea...explica-i ca-i iubesti pe amandoi la fel.
Frustrarile mamei se rasfring din pacate si asupra personalitatii copilului.
miag spune:
Unii ti-au spus chiar asa: UITA...
BA SA NU UITI ORICAT DE DUREROS AR FI....NU LIPSI COPILUL DE TINE SI NICI PE TINE DE EL...REPET :ORICAT DE MULT TE-AR DUREA ACUM, GANDESTE-TE NUMAI LA CE DURERE AR PROVOCA IN SUFLETUL COPILULUI TAU FAPTUL CA TATI LUI L-A UITAT (ABANDONAT FORTAT) ATUNCI CAND EL ERA MIC SI NU AVEA INCA PUTERE DE DECIZIE...
Cauta sa gasesti calea spre sufletul de mama al fostei tale sotii(chiar daca nu ati fost casatoriti mi-m permis sa o numesc sotia ta din respet pentru ea ca mama) si odata cu trecerea timpului cu siguranta te va intelege....Acum e randul tau sa intelegi si sa fi tare...dar NU UITA CA INVESTESTI aceasta suferinta in cel mai minunat lucru din lume: UN SUFLET DE COPIL!
NU UITA!!!!!!!!!
Mia, mami de 
ROLAND (18 Noiembrie 2004)
Winners never quit, quiters never win!
Mickyyy spune:
Am postat doar ca sa-i urez 
La multi ani baiatului tau! M-a impresionat mult povestea ta, imi pare rau ca unele mame nu isi vad decat prpriul lor interes, fara a tine cont de binele copilului, si se folosesc de el ca sa se razbune pentru relatiile lor esuate.
Sfatul meu, ca si al celorlalte fete este sa nu il abandonezi, oricat de greu ar fi. Eu am 30 de ani si totusi mama si acum incearca sa ma intoarca impotriva tatalui meu, ma pune sa-i fac mizerii si ne certam ori de cate ori vine vorba de el. Parintii mei insa s-au despartit tarziu iar eu i-am dat tot timpul dreptate tatalui. Si mama suferea, se vedea victima in toata povestea cu divortul, imi spunea cuvinte si lucruri urate despre tata. Norocul meu a fost ca aveam o vasrta si puteam judeca singura situatia. Baiatul tau nu are inca sansa asta, e prea mic sa poata discerne singur ce-i bun si ce-i rau. Asa ca nu-l abandona, si incearca sa ai o discutie cu mama lui.
Si sa-ti mai spun ceva, din experienta mea cu mama: stii ce-ar face-o pe fosta ta "sotie" sa se schimbe? Daca ar stii ca tu nu o duci acum la fel de bine ca si cand erati impreuna. Asta o magulea pe mama de fiecare data, cand voiam sa inchei discutiile interminabile despre tata, ii bagam ceva de genul " se vede ca nu ii merge la fel de bine, dar e prea tarziu sa mai recunoasca si sa mai faca ceva acum" Era o minciuna gogonata, dar ei ii crestea inima de bucurie. Nu stiu cat de mult esti tu dispus sa faci (adica sa "minti") pentru baiatul tau, daca crezi ca poti face asta, sa-i sugerezi ca ati petrecut momente frumoase impreuna, ca si acum e bine dar mai bine era pe vremuri, ca mai ai o fetita, dar ca baiatul a fost prima ta iubire, si alte chestii de genul, s-ar putea sa fi uimit cat de mult se va schimba atitudinea ei. Sau cel putin asta se intampla in cazul meu.
Stiu ca nu e solutia la care s-ar gandi un om normal, dar tinand cont de situatie, poate fi si asta o solutie, chiar daca inseamna sa-ti calci niste principii in picioare.
oricum, mult succes si orice-ai face, ori cat de multe usi ti se vor inchide in nas, nu uita ca mai sunt si geamuri, nu-l abandona, veti suferi amandoi mai tarziu!
Mickyyy si cele 2 fete cucuiete: 
Malina Ioana (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34545" target="_blank">31.03.2004) Daria Maria (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58164" target="_blank">22.06.2005)
Qamar spune:
m-am gandit mult daca sa scriu sau nu,...am urmarit subiectul sperand ca poate poate se va ivi vreo rezolvare, ceva care eu si sotul meu sa nu fi incercat pana azi...se pare ca nu..Pana la urma m-am hotarat sa va scriu si eu..
suntem in exact aceeasi situatie; ea nu vrea sa auda de el -de sotul meu- , nu il lasa sa se apropie de copil, i-a bagat bietului pui tot felul de aberatii in cap (daca nu as fi casatorita cu el si nu l-as cunoaste, ati putea spune ca poate e asa, dar m-am convins ca nu e..), il suna sa il injure la telefon, pe mine la fel-pana mi-am schimbat numarul-, il suna sa ii spuna ca baietelul e in spital cu peritonita si probleme cu inima, cand de fapt el e la scoala si nu are nimic, ii spune ca tatal lui nu il iubeste si ca l-a abandonat pentru mine, si acum pentru fetita noastra, si lista e infinita...
el i-a facut o asigurare de studii copilului la ING, unde vireaza lunar o suma foarte buna de bani, pentru ca, inainte, ii dadea banii ei dar copilul tot nemancat si cu lipsa de vitamine era, noi mergeam sa ii luam hainute si ea il lasa noaptea singur in casa (dormind sau la TV) ca sa mearga la tzuraiuri (copil de 6-7-8 ani -de atata timp cunosc eu situatia)
inainte sa raman insarcinata am tot insistat sa faca hazbandul ce trebuie sa il luam la noi-era clar ca ea nu ii poate oferi un trai decent si o educatie buna (cum poti sa cresti bine in conditiile in care maica-ta isi da cu fierul de calcat in cap ca sa atraga niste atentie si niste bani???)...lucrurile au mers incet si, dupa ce am aflat de sarcina, eu una nu am mai avut energie de investit in povestea asta...Lui ii spun mereu, insa, sa se intereseze de baiat, chiar daca ii e greu, chiar daca sufera sa isi vada copilul astfel indoctrinat si indepartat...
acum, ca sa fiu sincera, nu cred ca as mai avea energia si curajul sa il luam la noi..Bia mea are 7 luni iar el e un baietel de 9 ani invatat de mama lui ca eu sunt asa si pe dincolo si ca din cauza mea si a fetitei mele, tatal lui nu il mai iubeste (hazbandul si ea nu mai erau de mult impreuna in momentul in care am inceput noi sa.."ne cunoastem mai bine", insa copilul nu are cum sa inteleaga asta)..si sincer mi-ar fi teama, nu pentru mine, dar sa nu ii faca ceva Biei..Nu exagerez, daca pana acum a crescut sub influenta mamei, il cred in stare de orice...fiind totusi mic si nedandu-si seama de ce e bine...
nu stiu ce sa mai zic...m-am intins mult si m-am intristat mult; si eu sunt de parere ca trebuie sa pastrezi legatura cu el; daca nu se poate cu frumosul,atunci pe cale legala. Veti regreta amandoi mai tarziu, daca uiti de el..si tu, si el..Si da, cred ca va fi mai bine in momentul in care ea isi va gasi pe cineva ..din pacate, in cazul nostru se pare ca e din ce in ce mai rau...
cam atat ...ma "someaza" Bia pentru niste joaca
tin pumnii sa se rezolve cumva!
Noe si Anne-Bianca (14.03.2006)
Ce mai citim noi
Pe unde ne mai plimbam
CristinaT spune:
La multi ani baietelului tau. M-am gandit la el de ziua lui, ce sufletel mic!
www.babiesonline.com/babies/o/oana/" target="_blank"> 6 ani si ...
Emirac40 spune:
Ok...deci una peste alta a fost bine.La ora 12'15 m-am infiintat la gradi de unde educatoarea m-a preluat, i-am dat sa imparta copiilor coifuri si trompetele iar la final mi-am facut aparitia.Prima reactie a celui mic a fost de protest...dar in momentul in care i-am inmanat o jucarie pentru a se juca cu prietenii,,,a uitat.Colegii i-au cantat la multi ani,i-au facut urari iar la final educatoarea spune:Sa-l ascultam si pe tatal:Care incepe sa-i ureze la multi ani iar cel mic intre timp incerca s-o convinga pe educatoare ca Vasile nu e tatal, ca stie el...i-am urat s-o asculte pe mamica,si-am plecat urgent.Cred c-a fost ok...exceptie finalul.