cum sa le deschidem copiilor lumea
Raspunsuri - Pagina 2
simali spune:
TEATRUL DE PAPUSI.
Am folosit de multe ori teatrul de papusi pentru amuzament sau pentru a corecta unele apucaturi. Dar o mina de aur s-a dovedit atunci cand am pregatit copilul pentru gradinita.
Cu cateva luni bune inainte de a incepe gradi, am inceput sa facem teatrul "Gradinita".
Am asternut pe covor un servet de panza (covorul). Apoi diferite figurine de plus au venit aduse de "parintii" lor - copiii. In clasa am facut un colt al jucariilor, altul al coloratului, un colt al povestilor, etc. Doamna venea si le spunea copiilor povesti, sau copiii se jucau, sau colorau, sau se imprieteneau intre ei ("buna, eu sunt Girafa; dar pe tine cum te cheama? Ursulet. Vrei sa fim prieteni si sa ne jucam impreuna?). Apoi era ora gustarii. Apoi veneau parintii sa ia copiii acasa.
Imi amintesc trei momente culminante pe parcursul acestui joc:
- primul moment era atunci cand venea Doamna. Vlad o lua pur si simplu si o arunca in prapastie. "Vai, dar Doamna este prietena copiilor, ea vine sa-i invete lucruri noi, sa se joace cu ei si sa-i ocroteasca". Raspundea:"Stai acolo in prapastie. Sa te scoata escavatorul daca vrea". Multa vreme a stat Doamna in prapastie pana cand a inteles copilul ca fara ea nu se poate gradinita.
- al doilea moment era atunci cand copiii legau prietenii si se jucau impreuna. Topaia pur si simplu de bucurie.
- al treilea moment era atunci cand veneau parintii sa-si ia acasa copiii. Ma punea sa-i repet de mai multe ori ca parintii chiar vin sa-i ia pe copii acasa. Ca nu-si lasa nimeni copilul la gradinita oricat de neastamparat a fost acasa. Am inteles atunci ca se poate intampla ca un copil sa asocieze gradinita cu un loc in care poate fi abandonat pentru ca nu a fost cuminte!!!
Teatrul de papusi iti poate da uneori pasaportul necesar patrunderii in universul cel mai intim al copilului. Poti sa-l provoci, prin intermediul unui ursulet de pilda, sa se exprime sa spuna ce-l doare sau pur si simlu sa-si elibereze fantezia.
Poze aici
http://community.webshots.com/album/554633759FjyOEU
corinadana spune:
Arata le si partea urata a lumii care din pacate exista. Sa nu creada ca totul e frumos cum defapt ar trebui sa fie.
Frumos si bine e acasa dar afara....
corinadana mama Ralucai
The mother's heart is the child's schoolroom.
poze
Anady_Diana spune:
Dar oare nu speriem copilul daca ii expunem direct, de ex, o scena neplacuta a vietii cotidiene (oameni nepoliticosi la o coada la magazin, sau soferi care nu opresc la trecerea de pietoni...)Trebuie sa stie ca exista si asemenea lucruri, dar ar trebui sa i le aratam direct?
Ramona J spune:
Nu s-a specificat virsta copiilor. Intr-un fel ii explici copilului de doi ani si altfel decurg lucrurile la cinci ani...
The best thing you can do for your children is to love your wife.
corinadana spune:
Eu zic, ca i mai bine sa i explicam sa i aratam si realitatea ce ne inconjoara ptr ca intr o buna zi si el va fi in mijlocul ei cu noi sau de multe ori fara noi.
Bine acum nu o sa i aratam scene chiar socante ptr ca s ar putea speria asa cum zici si tu. Dar macar sa i povestim ca s multi oameni rai in lumea asta, ca s locuri periculoase. Incetul cu incetul.
Scene cu soferi care nu au nici cel mai bun simt in trafic, DA trebuie sa i le arati sa stie sa se pazeasca!
corinadana mama Ralucai
The mother's heart is the child's schoolroom.
poze
simali spune:
Ramona. Am ajuns la concluzia ca varsta copiilor este ceva foarte relativ. Uite la sistemul "fun science". Intreb pe "buggy" daca o anumita tema este pentru varsta copilului meu, pentru ca titlul parea infricosator. Dar cand descrie ce se face efectiv la tema respectiva, aflii ca sunt fel de fel de jocuri din care fiecare varsta retine ceea ce poate, vrea sau are pasiune pentru... Cine decide ce este potrivit pentru o varsta sau alta? Copilul este singurul care decide asta.
Intr-o zi ma uitam pe un Atlas Geografic. Vine copilul, pe la 3 ani si vrea sa stie ce fac. Incep sa-i arat vulcanii de la primele pagini si sa-i povestesc despre centrul Pamantului, incretirea scoartei, placi tectonice, circuitul apei in natura, lantul trofic (pentru ca erau poze despre aceste subiecte in atlas). Nu numai ca abia am reusit sa scap de el, dar de atunci Atlasul a devenit una dintre cartile lui preferate si nu de putine ori mi-a cerut, spre marea mea disperare, sa-i "citesc" din atlas inainte de culcare, fara sa fie chip sa-l conving ca Atlasul nu e poveste, ca acolo nu prea scrie mare lucru, si ca toata vorbaria trebuie inventata iar si iar...
corinadana. Cand "traducem" lumea pentru copiii nostrii avem tendinta sa punem in aceasta traducere toate experientele noastre neplacute, toate tradarile si durerile si spaimele noastre. Dar vietile noastre nu vor fii niciodata vietile copiilor nostrii si ar fii nedrept sa le aruncam in spinare de mici un bagaj plin cu toate amaraciunile noastre. De ce sa le aratam tot timpul drobul de sare de pe soba si sa ne tanguim imreuna cu ei pentru ceva ce INCA NU S-A INTAMPLAT?
De ce sa-i spui copilului "lumea e rea, prietenia nu exista, orice barbat/femeie/ te va trada mai devreme sau mai tarziu, nu castiga decat cel care fura, etc."?
De exemplu, m-a intrebat intr-o zi un prieten:
"Cum sa-mi invat eu copilul sa aiba incredere in politie, cand politia este corupta, mizerabila si nu lucreaza decat in folosul intereselor cui trebuie?"
Dar eu cred - si acesta este raspunsul pe care i l-am dat si lui- ca tu, ca parinte trebuie sa-i spui copilului ca POLITIA, ca institutie este corecta si facuta sa actioneze in interesul lui, sa apere cetatenii si sa-i ajute pe cei corecti sa se simta in siguranta. Daca unii oameni care lucreaza in politie sunt o rusine pentru sistem, nu inseamna ca intreg sistemul e rau.
Eu incerc sa-i spun copilului ca lumea e in general buna si frumoasa.
Dar ca viata nu este usoara, ca sunt multe situatii carora trebuie sa inveti sa le faci fata. Incerc sa ma concentrez mai degraba pe dezvoltarea unei atitudini curajoase de tipul "trebuie sa trec eu si peste asta" decat pe "ce ma fac eu, de ce trebuia sa mi se intample tocmai mie asta".
vrabiuta spune:
simali 
este un subiect excelent si ma regasesc in toate postarile tale. cum ai patit tu cu atlasul, am patit noi cu larousse-ul acela mic pentru copii. i-am explicat din el o parte din planse si mereu ne cere sa citim din "aiutz". si este numai ochi si urechi, mai mult decat ar fi la orice poveste sau basm.
cred ca trebuie sa explicam copiilor tot ce este in jur, sa fim atenti la intrebarile lor, la felul in care se raporteaza la lumea din jur, sa incercam sa ii ajutam sa integreze cat mai multe din informatiile disparate despre universul in care traim.
fetita mea intr-o seara tarziu, cand cerul era intunecat si plin de stele, mi-a spus ca vrea sa atinga noaptea. as fi putut sa rad, sa ii spun ca nu se poate si sa inchei discutia acolo. dar i-am explicat ca cerul de deasupra noastra este negru pentru ca lipseste lumina soarelui, ca atunci cand se stinge becul intr-o camera. si ca stelele care se vad sunt undeva departe-departe, unde putem ajunge doar cu o racheta. ei, si de-atunci avem discutii despre rachete, cum zboara ele, cum ajung inapoi pe pamant, etc. ea pune intrebari, noi ii explicam, tati ii face desene. are doar 2 ani. intelege bineinteles doar o parte din lucrurile pe care i le-am explicat. dar curiozitatea ei nesfarsita ne incita sa ii raspundem. o vedem cum face comparatii si asocieri, cum isi structureaza informatiile, cum pune intrebari suplimentare. asa ca nu subestimati copiii. deschideti-le lumea.
lumea este un loc frumos, iar oamenii sunt in esenta buni. rautatile sunt exceptia de la aceasta regula. eu personal cred in lucrul asta, cu toate greutatile prin care am trecut in viata. asta ma ajuta atunci cand imi e greu sa merg inainte cu incredere, sa nu ma descurajez la primul impas si sa nu dau inapoi. cred ca cineva nu va fi mai "pregatit" sa faca fata greutatilor daca este invatat din copilarie ca lumea e rea si viata e grea.
cele mai frumoase
Ramona J spune:
simali, eu nu m-as hazarda sa-i explic unui copil mic ca lumea e rea. Asta vroiam sa spun. In rest sint de acord ca poti discuta orice daca e un copil receptiv. Verisoara mea cind era mica stia toate soiurile de dinozauri cu denumirile lor complicate si ii si recunostea.
Dar fiicei mele de doi ani nu m-as apuca sa-i explic ca nu trebuie sa aiba incredere in straini, ca o poate rapi cineva... (dau un exemplu)
Astea sint discutii pe care le am din cind in cind cu fiul meu de sapte ani.
The best thing you can do for your children is to love your wife.
corinadana spune:
Fetita mea este in clasa a 2a - 7 ani. Cum pot eu sa i zic daca vine un strain la ea si o roaga sa i arate ceva in scoala, du te mama si arata fii draguta cu toata lumea. NU! Aici vin si i explic de ce nu trebuie sa vorbeasca sau nici macar sa nu se opreasca n dreptul lui. Ptr ca sunt oameni rai in lumea asta.
Unui coleg i au furat telefonul din geanta, cum pot eu sa i spun ca lumea i buna?!
DA! Tin cont de durerile si spaimele prin care am trecut ptr ca asa am fost crescuta - toti sunt buni si draguti in jurul meu;mai tarziu sa constat pe pielea mea ca nu i chiar asa. O iubesc mult si nu vreau sa aibe aceleasi experinte ptr ca si eu daca stiam mai multe le putean evita.
Vreau sa stie sa se pazeasca in viata.
Ca oceanul e mare albastru si frumos, ca norii sunt minunati cand ii privesti din avion, ca florile sunt o bucurie. Asta da! Ne oprim si admiram cladiri, mirosim flori, ne jucam in iarba - partea frumoasa a lumii dar din pacate exista si partea cealalta pe care e bine s o cunoasca.
corinadana mama Ralucai
The mother's heart is the child's schoolroom.
poze
Ramona J spune:
corinadana, la virsta asta trebuie sa stie ca nu toti oamenii sint buni. Si eu ii vorbesc despre asta copilului. Pai daca vine cineva si-i zice: vino sa ma ajuti ca mi-am pierdut pisica? Il duce mai incolo si-l urca intr-o masina?
Eu i-am spus ca nu poate avea incredere in necunoscuti. Chiar daca au bune intentii, riscul e prea mare. Asta e, in zi de azi...
Dar fetitei de doi ani nu ii pot explica asta. De fapt ea nu ar avea ce cauta in alta parte decit cu mine la virsta asta.
The best thing you can do for your children is to love your wife.