Durerea unei pierderi de sarcina (6)
Raspunsuri - Pagina 5
Pepsi spune:
laura, in cazul lui Dominic alergia o are din nastere, e genetic, nici eu nici sotul nu sintem alergici, dar tatal meu e la fin si polen. nu exista tratament, tot la 6 luni facem niste teste sa vedem daca mai este prezenta alergia, nu avem decit sa asteptam sa se faca mare si anticorpii lui sa adoarma si sa nu mai reactioneze cind ii dam produse lactate, am incercat cu putina brinza de oaie in speranta ca......dar reactia a aparut, deci stau pe curul meu.....merci ptr pupici!
andreea16, testul asa scrie ca e eficient , dar vezi ca ei dau un procent, ca daca-l faci cu 4 zile inainte ai sanse de 70% sa iasa bun, etc, si procentul scade si daca-l faci cu 1 zi inainte este parca 60% sa fie bun, asa ca nu te increde in ce scrie ca dau procentul de eroare in prospect, asa ca astept vestea cea buna!
cristina-ana, hai curaj ca nu mai e mult pina in octombrie!
mi_a ai perfecta dreptate, si eu simt ca si tine, cine n-a trecut prin asta nu intelege, uite chia am o prietena care mi-a zis, hai mai pai ai plins acuma o luna si acuma gata nu mai e nevoie, ca exagerezi deja, bine ca Dominic nu are nimic ce mai vrei? deci vezi, eu daca-l am pe dominic nici nu am voie sa-mi pling al doilea bebe, si daca am voie trebuie 1 luna nu mai mult, i-am raspuns ca-l voi plinge o viata pe acest al doilea bebe al meu nenascut, si daca voi fi din nou gravida cindva va fi al treilea ptr mine, si ca daca nu-i convine nu ne mai frecventam........
laura, asa-i femeia e mama chiar daca nu are copiii, asa ne nastem cu asta, cind copilul e prezent acest sentiment se dezvolta mai bine atit....uite chiar ma uitam ieri in parc la niste fetite de 4 ani cum se jucau cu papusile, e impresionant, isi mingiia papusa bebelas, cum il mingii eu pe dominic, deci da, ne nastem mame!
eu, sint tare tare trista fetelor, asa cum stiti, eu, de cind am avut chiuretajul ala pe o zi de duminica de 15 iulie, in fiecare duminica de atunci singerez, mai mult sau mai putin, citeodata a fost ciclul, etc, am fost si la medici si la analize, si cica n-am nimic.....acuma, mie mi-a venit cm-ul marti pe 12 sept, si simbata era gata, acuma azi dimineata cind m-am trezit nu stiam ce-i cu durerea asta de burta, cind colo eram plina de singe.......
va zic sincer ca eu cred din ce in ce mai tare ca e ca o aniversare, corpul meu isi aminteste ca in fiecare duminica e asa.....de obicei luni seara nu mai am nimic........nu stiu ce sa mai cred, cica fizic nu am nimic, totul e ok, uter bine, etc, cu tiroida nu e nimic.......sint disperata ce sa mai zic.......cum sa fac bebe in conditiile astea???? daca pateste din nou ceva? daca-l pierd din nou......????
Flavia, mama lui Dominic 17 mai 2004
http://fr.pg.photos.yahoo.com/ph/sgflavia/album?.dir=/f878
http://community.webshots.com/user/pepsidominic
blueeyes2003 spune:
Ralu cu siguranta micutul tau vegheaza de acolo de sus si iti da putere sa mergi mai departe.Intr-adevar o noua sarcina ne va alina durerea din sufletele noastre si ne vom simti cu adevarat implinite.
Eu merg de anul trecut la Nayel si mi se pare un medic si un om extraordinar!
Iti da incredere ca indiferent cum stau lucrurile intotdeauna exista speranta ca totul va fi bine!
Flavia te rog frumos sa nu vorbesti asa!
Trebuie sa gandim pozitiv si sa fim sigure ca data viitoare va fi bine!
Incearca sa mai mergi si la alti medici...nu stiu ce sa zic...trebuie sa fie un motiv pentru care se intampla asa ceva 
Multa sanatate lui Dominic 
Andreea asteptam rezultatul testului!
MIRELA
Cricor spune:
Of fetelor, toata lumea e trista. Astazi era DPN pentru ultima sarcina, la celelate nici nu mai tin socoteala ca era calea sigura spre nebunie (am tinut-o o vreme si boceam vesnic).
Flavia, nu mai fii neajita, uneori lumea nu vorbeste neaparat cu rea intentie, ci dintr-un fel de ignoranta si uneori indiferenta. Unii nu pot intelege de ce ma cramponez sa am al doilea copil desi am unul. Li se pare un moft. Eu as zice sa mai astepti o luna, doua. Mie medicul mi-a zis sa astept 3 luni cel putin.
Multa sanatate tuturor.
Della spune:
Laura draga, ma bucur ca esti mai bine, ca ti-ai revenit. Abia astept sa te vad 
. Ceea ce ai scris, "mame fara copil" este ADEVARAT. Lumea nu intelege, nu o sa inteleaga. Culmea, si o scriu tot acum si aici, am intalnit o mamica la gradinita lui Richie, care are un baiat ceva mai mic. Aflase prin ce am trecut si incerca cica sa ma imbarbateze, spunand ca a trecut si ea printr-o astfel de experienta (si acuma vine una din frazele cele mai enervante) "daca a fost sa se intample, atunci mai bine asa, decat sa nasca un copil, Doamne feri, cu stiu eu ce probleme". Cand am intrebat-o cum a trecut peste pierdere, mi-a zis clar "Usor" gandindu-se precum mi-a spus. Eu una nu stiu ce fel de MAMA este ea, dar presupun ca m-a mintit. Ma facea sa ma simt chiar nesimtita prin "cum imi permit sa exagerez", sau asa ceva, caci doare e exagerare toata suferinta mea. Mai greu explic ca la mine nu este vorba de cantitate si de termen limita pana pot sa-mi fac planul, ci de pierderea copilului meu, indiferent de numarul copiilor pe care-i am.
Si ca sa nu termin in tonul asta depresiv-nervos, mi-am adus aminte ca:
P.S. Era sa uit: Laura, las-o mai usurel cu 
si 
.
Poze
Pentru ca raul sa triumfe, este suficient ca cei buni sa nu faca nimic. (Lacrimi din soare)
Laura Ioana spune:
Andreea ceva teste? Asteptam
cu pumnii stransi.
Mirela
Ralu bine ai spus ca durerea revine periodic, cu intensitate mai mare! Trist adevar! Sa speram ca vom avea suficiente bucurii care sa ne umple viata si sa nu ne lasa sa ne gandim
Flavia oare de ce tot ai probleme cu sangerarea? E posibil ca organismul sa-si aminteasca trauma suferita? Multa sanatate si tie si lui Dominic cel mic
Adela nu mai fac ca am inceput scoala si nu mai am timp! Asa ca nu mai ai pt ce sa ma certi
Noe cum aflu ceva, va si zic
Fetelor e Z 24. Cand sa fac eu testul ,oare?
Poze Laura
Sa o ajutam pe Barbye
andreea16 spune:
Fetelor, dragutelor, nici o veste inca. Adica CM nu a venit pana acum, iar eu nu am repetat inca testul. Mai astept un pic. Inutil sa va spun ca ma duc din 10 in 10 min la baie sa verific…Va tin la curent, stati linistite.
Laura, ce frumos ai zis: chiar daca nu avem copii inca, suntem mame! M-ai emotionat…
Ralu, Mi a, asa este. Numai cine a trecut printr-o asemenea experienta, poate intelege. Imi amintesc cd m-am intors la serviciu, dupa o sapt de la chiuretaj, sefa mea, fara copii, intr-un élan de compasiune mi-a spus: “lasa, o sa-ti dau mult de munca ca sa ai cu ce sa-ti ocupi timpul”. Am vrut sa ii spun: “nu m-a parasit iubitul, ca sa ma afund in munca si sa uit. M-a parasit copilasul meu si asta nu trece cu nimic.”Dar mi-am dat seama ca nu are rost, oricum nu ar fi inteles, pentru ca nu isi dorea copii.
Asa ca, dragele mele, nu trebuie sa ne asteptam ca toti sa ne inteleaga problemele. Si zic eu, nici nu trebuie sa ii judecam pe cei care nu o fac. Fiecare are o viziune diferita despre viata si despre probleme. E bine ca ne-am intalnit aici si ca putem discuta intre noi lucruri pe care ne ferim sa le spunem altora.
Flavia, se mai intampla asa. Eu una, dupa ce m-am oprit din luatul pastilelor si mai ales dupa chiuretaj, nu am mai avut CM abundant. 2 zile am, dupa care se opreste. Si mi se intampla frecvent ca dupa cateva zile sa ma loveasca din nou, asa, doar ptr o zi. Nu te mai gandi ca viitorul copilas va pati ceva. Nu e o regula sa fie la fel. Incearca sa fii optimista! Cum a zis si Mirela, mai viziteaza si alti doctori.
In legatura cu testul, ai dreptate. Sper si eu sa il fi facut prea devreme.
Va scriu maine sa va spun cum se prezinta situatia.
Va pup pe toate!
Si mai mult optimism, fetelor! Acum ca a iesit Laura din butoi, cadeti voi??
Andreea C
Della spune:
Buna fetelor! Asi fi dorit ieri sa va scriu la toate raspuns, dar am reusit doar la Laura. Ei, uite ca azi, se pare ca voi reusi. Din pacate am facut rost de o viroza, e clar ca e viroza, deoarece deja ieri m-am simtit groaznic, iar gatul ma doare de vre-o 3 zile 
, si stau acasa.
Andreea, ai dreptate, nu am voie sa spun ca viata mea nu are sens. Cand ma uit la copiii mei, imi dau seama ca vorbesc tampenii. Din pacate cate-o-data simt totusi asa, si forumul acesta este singurul loc, unde vorbesc despre sentimentul acesta. Promit sa imi revin .
Poze
Pentru ca raul sa triumfe, este suficient ca cei buni sa nu faca nimic. (Lacrimi din soare)
Della spune:
Cristina, iti strang pumnii pentru controlul de miercuri. Imi dau seama ce emotii mari ai.
Flavia draga, imi pare tare rau ca inca ai probleme cu sangerarea asta, gen aniversare . Am vorbit cu o persoana f. apropiata de mine, o doamna doctor f. buna, la care i-am povestit de cazul tau. Parerea ei este ca nu ai fost chiuretata bine, adica cu siguranta mai ai ceva in uter, ramasita de la avort si ca este indicat sa te chiureteze. Singererea nu este justificata sub nici o forma. Sfatul ei este, ca de altfel si sfatul meu si al fetelor de aici, sa mergi si la alt medic. Ce a mai spus ea (doctorita de care-ti povestesc), este ca pana nu se clarifica problema sangerarii, sa nu ramai gravida . Eu cred ca are dreptate. Stii, sunt multi medici care din prea putina pricepere, indifereta sau frica sa nu greseasca, nu chiureteraza totul asa cum ar trebui, lasand sa se curete uterul "de la sine", ceea ce se si intampla de cele mai multe ori si e vorba de cazurile cand sangerarea persista chiar si cu cheaguri (cum a fost in cazul multor fete de aici). Corect este ca dupa chiurejaj SA NU SANGEREZE femeia, doar f. putin, cateva zile, totul transformandu-se in lichidul acela si pe urma STOP, dupa care, la interval intre 4-6 saptamani sa apara ciclul normal. Orice sangerare abundenta este semnul ca in uter a ramas ceva. Multi medici nu recunosc ca nu au chiuretat corect 
.
Scuza-ma daca te-am necajit, dar acuma simt ca problema ta este urgenta. Te rog, du-te si la alt medic .
Poze
Pentru ca raul sa triumfe, este suficient ca cei buni sa nu faca nimic. (Lacrimi din soare)
Della spune:
Ralu (hair), citindu-te m-au trecut fiori. Doamne prin ce ai trecut! Cum s-a putut intampla asa ceva? Nu cunosc povestea ta, si daca poti, ai puterea sa o scrii, scrie-mi-o te rog. Daca ai mai scris-o, spune-mi unde o gasesc. Imi pare nespus de rau, nu gasesc cuvinte ...
Intr-adevar suntem in situatii asemanatoare, ... foarte asemanatoare. Cum ai scris tu, totul trebuie sa fie perfect daca vrem inca un copil. Sentimentele sunt confuze, de multe ori nu stiu de ce vreau acest bebe... Am incercat sa gandesc obiectiv, de parca asi putea asta fiind vorba de mine si de sentimentele mele. Noi, prin conceperea unui copil, avem o responsabilitate f. mare, suntem "datoare" copiilor nostri care au suferit alaturi de noi 
. Eu m-am tot gandit ca sunt egoista prin faptul ca asi risca, si am obosit in a mai gandi. Pana nu demult am zis GATA, am decis, MAI INCERC. Acuma am viroza si am realizat ca daca asi fi insarcinata acum, iarasi asi pune in pericol viata bb-lui. Acuma imi doresc sa nu fiu gravida, sper ca nu sunt. In acest moment gandesc ca o sa astept pana in aprilie, de Pasti, cand am conceput si cei doi copii ai mei si macar daca e sa fie, si acesta s-ar naste de-o-data cu ei, pe 16 ianuarie. A fost draguta Roberta cand a afirmat "Mami, e nedrept fata de surioara sau fratiorul nostru, sa se nasca pe alta data!", si cred ca are dreptate. draga de ea. Ceea ce ma termina, este ca pana in aprilie sun inca 7 luni!!!. Oricum, sansele de a contacta virusi sunt scazute in acea perioada, deci logica zice OK. Poate pana atunci si sotul meu va fi de acord, chit ca am impresia ca o sa faca cum vreau eu, indiferent de ce decid, chiar daca are alta parere (SI CHIAR ARE - el nu vrea sa riscam), pt. ca simt si stiu ca ma iubeste foarte tare, dragul de el.
Am monologat destul. Ralu draga, te rog sa mai scrii aici, bine-nteles, daca ai putere, timp si chef. EU sunt foarte interesata de ce simti, cu atat mai mult ca situatiile noastre sunt f. asemanatoare .
Poze
Pentru ca raul sa triumfe, este suficient ca cei buni sa nu faca nimic. (Lacrimi din soare)
hair spune:
Della,
nu mai stiu pe unde am scris, si la acest subiect, si la doctori pediatri. Pe scurt: mi s-au rupt membranele in sapt. 30, m-au tinut 9 zile in sala de travaliu cu ele rupte, am nascut in sapt. 31, copilul avea plamanii plini de secretii: candida, sterptococ B si altele. dupa 48 ore de-abia i-au iesit analizele astea (mie nu mi-au facut la secretie sau lichid care curgea la cea mai mica miscare, ca am stat numai cu pampersi, nici la baie nu ma duceam), si i-au putut da antibioticele potrivite, pana atunci a stat cu leucocitele la jumate. In fine, dupa 9 zile de ventilator, a mai stat 3 sapt. in spital si la 1590g ne-au gonit acasa, cu singura indicatie sa-l pun cat mai des la san (el supsese prima data cu 4 zile in urma, si doar o zi a stat in spital doar pe supt, si atunci a luat doar 10g!). Si cica sa revin la control saptamanal sau cand simt nevoia. in fine, am fost dupa 1 sapt, apoi dupa 3, ca-i mergea bine si mi-era frica sa merg cu el toata ziua prin spital. apoi, dupa aceasta vizita la spital, ori a luat ceva de acolo, ori de la pustii mei, ca erau raciti si nu-i puteam goni mereu de langa bebelus (mi-am spus ingrijorarea si doctoritei, care a zis: a, o raceala la el nu-i problema, mai racesc copiii, mai ales ca are 2 luni de lapte matern, varicela, rubeola, astea-s periculaose pt. el, asa ca i-am mai lasat si pe pusti sa-l mai vada putin), a luat un virus se pare, a tusit intr-o zi de vreo cateva ori sa zicem, telefonez dr. de la spital, ca inca apartinea de ei, avea 2200g - 2 luni, zice ca daca nu are temp. (si pe urma aflu ca prematurii Nu fac febra!) - si nu avea, nu gafaie (si nu gafaia - dar asta e deja un semnal f. f.f grav, mai ales la bebe asa mic) si nu e vanat la gura (iarasi nu era) nu are sens sa ma duc la urgenta cum vroiam io, si nici ea sa se deranjeze pana la noi, sa-i doar ambroxol si panadol. Nici de tusit nu a mai tusit a 2-a zi, decat de 2-3 ori, dar asta se pare pt. ca nu avea forta, ca era surmenat saracul de atata supt. Luni ma duc la spital, cica parca se aude ceva, nimic grav, dar sa ma duc la budimex sa-i faca aerosoli. alta dr. (Culcer, sefa de la municipal!), ca sa ma duc acasa, si sa vin cu el la 12 ore sa-i faca antibiotice.
Cum mi se parea ca arata cam rau, am zis sa ma duc totusi la budimex, desi Culcer a zis de vreo 2 ori, ca-i e frica sa nu ia ceva de acolo si sa-l pierdem, chiar asa a zis. insa copilul arata rau dupa parerea mea, si cum nu au vrut sa-l opreasca acolo, desi apartinea inca de ei (mai tarziu am aflat ca chiar in acea perioada au avut un microb pe sectie de la care s-au pierdut mai multi bb, cica a fost si la tv si in ziare), am fugit la budimex. acolo imediat l-au pus pe perfuzii, i-au facut radiografie (la municipal nici atat nu i-au facut), care a zis ca a iesit binisor. Insa noaptea urm. starea s-a deteriorat continuu, si marti pe la pranz a trecut pe ventilator. De aici incolo, nu mai intru in amanunte, a mai rezistat 8 zile.
pe necropsie scrie septicemie si plamani de soc (i-au intrat plamanii in soc).
Dr. au zis ca totul a fost de la un virus banal, care poate la mine nici nu se manifesta, sau la un copil normal da un nas infundat, dar a avut imunitatea scazuta de la supt. cica nu trebuia sa suga asa mic, trebuia cu biberoul maxim, dar mai ales gavaj direct, sa nu se consume. Insa la municipal atata stiu: supt si iar supt, indiferent de caz, si am mers pe mana lor, ca l-au salvat totusi la inceput.
Nu-ti pot povesti nimic din ultima saptamana.
Acum, copiii sunt inca afectati, cum vad un bb cum se duc la el, si vor sa puna mana pe el, sa-l ocroteasca etc. Si aproape nu trece zi sa nu vorbim de el.
Asa ca decizia unei noi sarcini este f. grea, dar imi este f. greu sa ma opun cu aceasta dorinta din sufletul meu. Sotul meu vrea si el sa mai incercam, crede ca numai fericirea nasterii unui noi copil ne poate face trecem mai departe. Insa bineinteles ezitam. in plus, deocamdata mai sunt si alte motive, sotul meu fiind bolnav.
Inca nu m-am intors la servici, le-am spus ca de pe 1 oct., dar sincer nu cred ca pot, vreau sa stau mai mult cu copiii mei si cu sotul meu, am devenit f. dependenti unul de altul.
acum 1 luna am fost la alt dr., Nayel, care a zis ca princ. cauza a fost colul deschis si inf. cu candida si strept. B care a ros membranele. Si ca la urm. sarcina trebe cerclaj si repaus. Asta iar e greu, inseamna sa las iar totul pe umerii soacre-mii, cateva luni bune, si nu stiu daca e corect.
In plus, in cele 7 sapt. de stat in spital am vazut atatea cazuri grave neprevazute, chiar si cu bb la termen, plus povesti citite pe-aici, ca stresul va fi maxim.
Voi lasa totul in grija lui Dumnezeu, degeaba ne facem atatea planuri, ca tot cum vrea El va fi.
Ralu