Cum ne educam copiii

Dragelor ,am ramas uimita de ceea ce citesc pe forum .Foarte multi dintre noi avem pretentii peste pretentii , dar ne-am gandit vreodata ce oferim in schimb ?Cerem ,cerem si iarasi cerem dar de oferit , ce oferim .Cu toti suntem nemultumiti de sistemul educational ( unele pe buna dreptate , altele exagerate ).Eu vin si va intreb : dar noi ce facem pentru copiii nostrii , cum ii educam ?Educarea trebuie sa fie continua si nu sa se lase in grija personalului didactic .Trebuie sa existe o buna colaborare intre parinti si educatoare , trebuie sa se ajute reciproc pentru ca numai asa pot reusi sa dezvolte mintea puiului de om .Cei mai multi dintre parinti , cand vin sa-si ia copilul de la gradi pun intrebari de genul :a dormit , a mancat , i-a fost rau , a facut caca ?etc ( binenteles ca-i normal sa intrebam si astfel de lucruri ) dar foarte ,foarte rar aud si intrebari de genul : cum se descurca la matematica ? , este sociabil ? , cum se descurca la pictura , activitati practice , a inceput sa-si dezvolte indemanarea ? si alte intrebari despre educarea copilului si dezvoltarea lui .Oare am ajuns sa ne interese mai mult bunastarea materiala si mai putin cea spirituala ?Am cunoscut mamici care au preferat sa-si schimbe locul de munca pentru a putea petrece cat mai mult timp cu copilul ei ( tot respectul meu pentru ele )dar si mamici din extrema cealalta ( nici macar daca a dormit , a mancat nu intreabau dar sa mai intrebe si de matamatica ).Trebuie sa ne implicam mai mult daca intradevar vrem o dezvoltare fizica si psihica armonioasa a copilului nostru .Trebuie mai ales sa colaboram cu educatoarea si sa ii aratam copilului asta , ca relatia educatoare-parinte este una echilibrata , fara tensiuni si reprosuri . Nu va convine educatoarea , schimbati-o .Nu duceti copilul la gradi doar pentru ca e o solutie pentru a putea merge la serviciu .Si mai ales , nu cresteti copilul intr-un bol de cristal : mai tarziu cand copilul va creste si bolul se va sparge , copilul nu va sti sa se descurce in jungla de afara . Aratati-i si lasati-l sa vada si partile negative ( destule) ale acestei lumi .Pe viitor va sti ca exista oameni si buni si rai , va sti cum sa se fereasca de ei si va putea discerne intre bine si rau .Si apropo de educatoare : va dau dreptate , sunt foarte multe cele trecute de 40 de ani , de pe perioada comunista care au un mod ciudat si invechit de educare dar printre ele mai sunt si unele de exceptie .Educatoare tinere si cu metode noi de invatare : putine si dupa cativa ani parasesc invatamantul :sistemul prost si salariile mizere . Scuze ca m-am lungit atat dar am vrut sa va impartasesc si voua din opiniile sau experinta mea .Pupici si copii cat mai sanatosi atat fizic cat si psihic , intelectual .

capcaunul spune:

miruta, parintii nu au cum sa fie alti oameni decat cei care populeaza Romania. Intr-o tara in care manelele, telenovelele, fotbalul, injuraturile, bataia in familie, nuntile anului, scolile de manechine, ghicitoarele, jocurile piramidale si alte rebuturi ale societatii de consum sau fantome ale societatii comuniste sunt ocupatiile de baza este greu sa ceri reproducerea pe scara larga a triunghiului armoniei copil-educator-parinte.
Ceea ce scrii tu este adevarat, si trist.
Adaug doar o nuanta.
Nu poti face educatie cu un copil daca stomacul lui e gol, daca ii curg mucishorii sau daca e nedormit. De aceea, inainte de a consulta fisele copiilor si caietele cu observatii ale educatoarei (daca exista) ne uitam prin meniu, prin salile de clasa sau prin veceuri.
De aceea intrebam mai intai copilul ce a mancat si abia dupa aceea incercam sa-l descoasem pentru a afla ce a mai invatat.
Capcaun carcotas

silvvi spune:

Miruta, ai perfecta dreptate.

Asa ca un offftop: cea mai scurta si mai desteapta carte are un singur cuvant: masura.
DAR
Din partea parintilor, inclusiv celor care le plac manelele, trebuie sa vina un singur lucru absolut obligatoriu: DRAGOSTEA NECONDITIONATA. Orice educatie ar avea mama, sau cat de microbist nu ar fi tata, daca ati reusit ca copilul sa inteleaga ca este iubit pentru ceea ce este, misiunea parintelui este indeplinita, chiar daca copilul este d-ul GOE si un purcel.

Pentru restul trebuie sa vina profesionistii. Nu toate mame trebuie sa cunoasca ca exista matematica, e treaba gradinitelor. Nici macar mancarea nu ar trebui sa fie problema lor, pentru ca platesc impozitele ca sa fie angajati profesionistii, nutritionisti, medici. Atunci cand parintii isi priveaza copilul de dragoste sau o conditioneaza: Daca esti cuminte, te iubim, in tandem cu educatoarele dezinteresate, rezultatul e dezastruos.

Va pup si eu.

Anady_Diana spune:

Poate ca dand o educatie cat de cat mai civilizata odraslelor noastre, inca de pe acum, din gradinite, candva si pentru o generatie viitoare (copiii copiilor de azi)sistemul asta romanesc...defectuos sau poate inexistent...va disparea, se va schimba...Sa nu uitam, totusi ca si noi, tinerii parinti de azi, suntem, din pacate, ramasite ale comunismului si care, chiar daca incercam din rasoputeri sa fim altfel, sa facem altfel lucrurile...tot suntem urmariti de umbrele cresterii noastre, in gradinite si scoli gen "lagar de egalare". Si cred ca ati simtit si voi asta de multe ori. Haideti, deci, prin schimburi de informatii, sa incercam macar sa ne completam golurile cunoasterii noastre, spre binele fiilor nostri...

alexandrueduard spune:

miruta: sa stii ca si eu ma gandeam la asta tot citind pe acest forum despre atatea pretentii cate avem de la educatori, invatatori, profesori. E bine sa avem cereri si asteptari mari de la acesti oameni, dar noi trebuie cumva sa continuam educatia copiilor si acasa. De cele mai multe ori nu avem timp si mai ales rabdare si inspiratie.
Eu, personal, din acest motiv l-am dus la gradinita. Nu mai stiam in ce mod sa ma fac inteleasa si mai ales , nu stiam ce as putea sa-l mai invat la varsta lui, pur si simplu, cum am mai scris, imi lipsea inspirartia.

Magda si Alex(3 ani)
http://photos.yahoo.com/magdacorlea
,,Lasati copilul sa vada, sa auda, sa descopere, sa cada, sa se ridice si sa se însele! Nu folositi cuvinte când actiunea, faptul însusi sunt posibile!’’

Karina spune:

Da, noi trebuie sa ne educam copii cit putem mai bine, dar nu toata lumea are aceeasi pregatire, aceeasi inteligenta. Deci daca mama e mai putin pregatita profesional sau intelectual, inseamna ca acel copil nu va putea reusi in viata ? Cum sa-mi invat eu copilul, cind eu habar nu am ce trebuie sa-l invat la virsta asta ! De aceea il dau la gradinita.
Nu ma intelegeti gresit, eu incerc acasa sa-l invat cit mai multe, ma interesez ce face la gradi sa mai fac cu el acasa. Dar nu toata lumea e ca mine si nu din rea vointa. Poate ca nu pot (program prea lung la serviciu), poate ca nu se pricep. Cunosc cazuri din astea, cind parintii in afara de joaca, nu fac altceva cu copii. Nu-i judecati, ca atita pot atita fac. Gradinita e foarte importanta. De aceea dam copilul la gradinita, sa invete, ca noi n-avem nici pregatirea si nici timpul necesar pt. a-i invata toate astea. De asta e f. important si educatoarea, dar importante sint si conditiile in care sta la gradinita, cum doarme, ce maninca etc.
Pretentii o sa avem mereu. Chiar daca eu ma scufund in mocirla, vreau ca al meu copil sa fie bine ingrijit si material si profesional, ca de aceea il dau la gradinita, de aceea platesc gradinita, indiferent daca e particulara sau de stat. Ca in fond si gradinita de stat tot pe banii nostrii functioneaza, din impozitele si taxele pe care le platim la stat.
E normal sa avem pretentii si sincer mie mi s-ar parea anormal ca o mama sa n-aiba pretentii...


Asta e parerea mea, dar tu faci cum crezi ca e mai bine

mama_lui_alex spune:

Cu dragoste...ne educam copii..si avand constiinta impacata ca am facut tot ceea ce ne-a stat in putinta sa-i ajutam sa faca o alegere buna in viata, ca am incercat sa facem din ei oameni adevarati...sa devenim intr-un final maindri de ei..

Ai deschis un subiect bun...de meditatie, pt. fiecare dintre noi...

Mama_lui_Alex

anaisanais spune:

Cred ca mult-anumitii''sapte ani de acasa'' inseamna baza educatiei, iar in baza educatiei nu se gasesc diplomele de absolventa de ''n''-spe cursuri si facultati, ale parintilor, ci dreapta masura si bunul simt. Dar atata vreme cat tot noi, parintii, lipsim de langa copiii nostri, in momentele in care au nevoie de noi( aici,'' a lipsi'' nu inseamna neaparat ca fizic nu suntem langa ei, ci, ca exemplu, ca le tragem ''o mama de bataie'' pentru ca nu ne asculta, se cocoata prin copaci si cad de-si sparg capul!), le '' cumparam'' dragostea, la varste mici, cu bomboane mai bomboane decat ale vecinului, cu haine ''numai de firma, draga, ca doar ta'su si cu mine de-aia muncim!''( recunoasteti afirmatiile?), iar la adolescenta, cu scutere PONEY sau cu haine de la Viena sau Paris, cu vacante la Nisa, indiferent daca ei au facut sau nu oaresce eforturi ca sa beneficieze de toate astea, chiar nu stiu ce sa mai spun. Nici scoala , si nici un profesor, oricad de ''mancat si imbracat'' ar fi nu vor reusi sa umple golul celor sapte ani de acasa.
Stiti ce m-am intrebat eu: in ce sistem de valori sa-l fac pe copil sa creada? Si, desi am suficienti ani de viata(imi place sa cred, si putina experienta), mi-e foarte greu, daca nu chiar imposibil, sa recunosc un sistem pe care sa-l transmit copilului meu. Eu voi miza, insa, pe bun simt pe inteligenta si pe rigoare, ca baza a unui sistem in care mi-ar placea sa-mi pot educa baiatul.Daca voi aplica in continuare aceste trei, hai sa le spunem''principii'', cred ca nu voi gresi prea mult.

otiliarusu spune:

Aceasta problema am pus-o si eu, pe un alt topic: ce putem face pentru educatia copiilor nostri?
Intr-adevar sunt oameni care nu au timp, care nu au pregatire, sunt n tipuri de oameni....depinde de fiecare dintre noi ce ne dorim pentru copilul nostru si cum il ajutam. Dar problema mea e ca, pe langa "pregatirea" de acasa, la care fiecare contribuie dupa posibilitati materiale-fizice-intelectuale, pot sa reusesc si prin intermediul gradinitei-scolii sa-i asigur un climat propice unei bune educari?
Da, nu stim care sunt metodele folosite de d-le educatoare(nu avem pregatirea necesara...), dar putem fi siguri ca dansele isi fac "partea" de educatie a copilului?!
Vorbeam de tinere care stau cativa ani in invatamant(si pleaca din cauza salariilor mici), dar atunci TOTUSI ce ne ramane de facut?
Sunt profesoara si Da, ma intereseaza ce a facut la matematica. Acest aspect il vad si la scoala unde predau: parinti care se intereseaza de copii, cu care poti comunica, si parinti care vin la sfarsitul anului scolar descoperind(cu stupoare) copilul corigent, repetent etc.
DECI trebuie sa existe un dialog permanent cu educatoarele. Dar as putea sa fiu sigura ca se respecta programa, ca s-a invatat x si y?!
Eu cred ca trebuie dus la gradinita pentru socializare, dar si in ideea unor "tehnici" mai bune. Educatoarea nu trebuie sa suplineasca rolul parintelui si nici invers. Dar daca vrem sa fim multumiti(conform standardelor fiecaruia) trebuie ca fiecare sa-si faca datoria.
Si ar trebui sa fim si noi mai informati in legatura cu materiale etc care ar putea continua acasa educatia inceputa la gradinita. Adica eu il invat pe copilul meu sa faca lucrul X, dar ce as mai putea face altceva? Nu ma incanta ideea de a da bani pe televizor, dar as da bani pentru carti cartonate, cuburi, diapozitive etc, chiar mai scumpe, dar de buna calitate dpdv al utilitatii lor. Daca ar trebui as contribui impreuna cu ceilalti parinti si pentru angajarea inca a unei educatoare(ma refer la gradi de stat) pentru cei de la cresa. Deci nu as refuza nimic din materiale care contribui la educarea copilului.
Copilul meu va merge la cresa si am pretentii, nu doar caca-pisi-papa, dar la 2 ani copii inteleg ce spui relationeaza deja, nu sunt doar o "hoarda" la care ii dai drumul in sala de joaca si atat. Ci te ocupi de ei, mai mult decat sa le stergi nasul si celelalte deja amintite.
Si DA, voi investi in copilul meu, dar nu in pile pentru gradi, cadouri educatoare, Tv si alte asemenea manifestari.Sper ca am fost destul de coerenta.

Bogdan,minunea pentru care trebuie sa multumim cerului in fiecare clipa(1 noiembrie 2004)
http://pg.photos.yahoo.com/ph/drog78/my_photos

ganda spune:

Mi se pare ca de multe ori, noi, parintii cerem foarte mult de la educatoare, iar partea noastra nu o facem scuzandu-ne ca nu suntem inspirati. Cred ca ar trebui sa gasim in noi rabdarea de a sta de vorba mai mult cu copiii nostri. Nimeni nu poate suplini dragostea si povetele parintilor. Nici o educatoare, oricat de talentata si rabdatoare ar fi. Eu si sotul meu ne rezervam cel putin 2 ore pe zi exclusiv pentru fetita noastra (oricat am fi de obositi). Niciodata nu e de ajuns, dar cred ca am reusit sa gasim un echilibru astfel incat ea sa nu simta lipsa parintilor si sa se dezvolte armonios. Incerc sa nu fiu absurda, cerand gradinitei sa faca totul, iar eu seara sa descopar cate minunatii a mai invatat la gradi.
Mi s-ar parea ca rolul meu se rezuma in a-i asigura doar partea materiala, si nu as putea sa traiesc gandindu-ma ca tot ceea ce stie se datoreaza gradinitei.

miruta spune:

Cand am deschis acest subiect m-am gandit ca totul nu se rezuma doar la alb si negru .Mai sunt si alte nuante ,adica :o gradinita , in conceptia mea nu trebuie sa aiba cel mai nou mobilier si cele mai scumpe jucarii si materiale didactice ca sa- i poata da copilului educatia necesara .Sunt convinsa ca fiecare din noi isi doreste ce e mai bun pentru copilul lui,si fiecare are o conceptie diferita despre ce inseamna mai bun .Binenteles ca o gradinita trebuie sa-i ofere copilului si baza materiala ( hrana , curatie etc ) dar nu pe asta trebuie pus accentul ,Suntem mai multumiti daca are un meniu alcatuit din mancaruri scumpe si toata ziua nu isi insuseste nimic nou , nu invata ce inseamna politetea , nu descopera raspunsuri la intrebarile sale ?Un parinte mi-a spus la un moment dat ca educatia se face in gradinita nu acasa .E o greseala enorma ,degeaba invata la gradi ca trebuie sa spuna multumesc , cu placere daca mama ii spune >eu nu-i cer acasa sa spuna multumesc ca nu am timp . Este lamentabil .Sau o alta mamica intelege notiunea de socializare a copilului prin agresivitate spunandu-i :'Hai ,mergi si fa-ti prieteni ca in parc pe toti copiii ii muscai .Voua vi se par normale acest gen de comportamente ? Mie nu .De aceea zic sa continam educatia si acasa pentru ca in ochii copiilor nostri noi suntem atotstiutori , suntem modele .Sunt sigura ca fiecare isi poate face timp o jumatate de ora pe zi sa discute , sa se joace cu copilul sau si sa-l indrume cat poate mai bine chiar daca avem sau nu pregatirea necesara (pedagogica ) , viata ne pregateste si pentru asta . Copiii sunt foarte curiosi ,noi trebuie sa le raspundem cat mai corect si mai simplu la intrebarile lor si astfel reusim sa le dezvoltam intelectul .Mergem in natura , ii aratam ,ii explicam .A fi parinte nu se rezuma doar la hrana , imbracamintea ,casa copilului ci si dragostea si interesul nostru penrtu ai forma oameni de bine si dezvoltati sanatosi atat din punct de vedere fizic dar si psihic si intelectual.Va pup pe toti.
Miruta